953 matches
-
din Fondul European de Dezvoltare Regională (426 de milioane de euro), promovează cooperarea peste frontiere (măsura A) și transnațională (măsura B) pentru stimularea dezvoltării economice regionale și încurajarea planificării regionale echilibrate. O a treia măsură (C) cofinanțează, de asemenea, cooperarea interregională între partenerii regionali, care nu au o graniță comună, dar care au caracteristici socioeconomice similare și sunt interesați de schimburile de experiență. Proiectele trebuiau să corespundă cu obiectivele fondurilor structurale și să fie corelate cu instrumentele de sprijin extern ale
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
doar 2,4% (8.721 de milioane de euro). Obiectivul urmărește să întărească cooperarea transfrontalieră datorită unor inițiative locale și regionale realizate în comun, să consolideze cooperarea transnațională prin acțiuni menite să favorizeze dezvoltarea teritorială integrată și să stimuleze cooperarea interregională, precum și schimbul de experiență. Peste 181 de milioane de persoane (care reprezintă 37,5% din populația totală a Uniunii Europene)30 trăiesc în zone transfrontaliere. Toate regiunile și toți cetățenii Uniunii fac parte din una dintre cele 13 zone de
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
dezvoltare întârziată), preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre; • îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene și de acces la instrumentele financiare de asistență pentru țările membre (fonduri structurale și de coeziune); • corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare, stimularea cooperării interregionale, interne și internaționale, care contribuie la dezvoltarea economică și care este în conformitate cu prevederile legale și cu acordurile internaționale încheiate de România. Principiile care au stat la baza elaborării politicilor de dezvoltare regională sunt: • descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
Europa este integrarea zonelor divizate de granițele naționale, care se confruntă cu probleme comune, care necesită soluții comune; • crearea și dezvoltarea cooperării transnaționale prin finanțarea rețelelor și acțiunilor care conduc la dezvoltarea teritorială integrată; • creșterea eficienței politicii regionale prin cooperare interregională, schimburi de experiență și acțiuni care presupun realizarea de studii, colectarea de date și monitorizarea și analizarea tendințelor în cadrul Comunității. În cadrul obiectivului „Cooperare teritorială europeană”, programele operaționale sunt grupate pe următoarele componente<footnote Guvernul României, 2007, Programul de Convergență 2007-2013
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
în sectorul IMM-urilor și al inovării; • asigurarea cooperării integrate în domeniul managementului apei (protejarea zonelor de coastă și a resurselor maritime, protejarea și administrarea bazinului Dunării); • desfășurarea de activități transnaționale de prevenire a riscurilor naturale și tehnologice. c) Cooperare interregională, în această componentă încadrându-se programele operaționale interregionale: INTERREG IV C, URBACT II, EPSON 2013 și INTERACT II, care au ca principale obiective: • modernizarea serviciilor publice; • permanentizarea procesului de schimb de informații și bune practici cu privire la dezvoltarea urbană; • realizarea de
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
cooperării integrate în domeniul managementului apei (protejarea zonelor de coastă și a resurselor maritime, protejarea și administrarea bazinului Dunării); • desfășurarea de activități transnaționale de prevenire a riscurilor naturale și tehnologice. c) Cooperare interregională, în această componentă încadrându-se programele operaționale interregionale: INTERREG IV C, URBACT II, EPSON 2013 și INTERACT II, care au ca principale obiective: • modernizarea serviciilor publice; • permanentizarea procesului de schimb de informații și bune practici cu privire la dezvoltarea urbană; • realizarea de studii cu corelarea datelor în vederea promovării interesului comun
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
specifice: 5.1. Studierea ponderii implicării preoților în cadrul DGASPC; 5.2. Investigarea prezenței asocierilor simbolice cu valorile și practicile religios-creștine pentru beneficiarii instituționalizați din DGASPC; 5.3. Examinarea naturii caracterului partenerial propriu raporturilor din Biserică și DGASPC; 5.4. Analiza interregională a specificului implicării Bisericii în activitatea DGASPC; 5.5 Explorarea particularităților naționale în structurarea relației Biserică-instituții specifice de protecție a copilului (relație Stat-Biserică în asistența socială). 6. Ipotezele cercetării: * Ipoteza 1: În cadrul organizațiilor DGASPC din România incidența implicării preoților este
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
relația DGASPC-Biserica locului ar putea fi unul angrenat mai mult într-o anumită zonă și mai slab existent într-o altă zonă. De altfel, în ideea aceasta a apărut și Obiectivul specific 4, care este definit în felul următor: Analiza interregională a specificului implicării Bisericii în activitatea DGASPC. Așadar am ales, ca regiune, cele trei mari zone istorice componente ale României: 1. Zona Transilvania+Banat; 2. Zona Moldova; 3. Zona Oltenia+ Muntenia+Dobrogea (cuprinzând și cele șase sectoare ale Bucureștiului). 1
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
fiind rezultatul inovații lor și al progresului tehnologic și se ref eră la integrarea economiilor lumii, datorită cre șterii fără precedent a fluxurilor financiare și comerciale internațion ale . Globalizarea reflectă apariția rețelelor și a sistemelor de interacțiune și de schimb interregionale. Aceste rețele care se întrepătrund și interacționează definesc o structură evolutivă car e impune constrângeri și, în același timp, conferă putere comunităților, statelor și forțelor soci ale. Globalizarea nu numai că a deve nit unul dintre cele mai la modă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
sfere ale activității umane și definește globalizarea ca „un proces ( un set de procese) care cuprinde o transformare în organizarea spațială a relațiilor și tranzacțiilor sociale - analizate în termeni ai extinderii, intensității, velocității și impactului - generând fluxuri trans continentale sau interregionale și rețele de activitate, interacțiune și de exercitare a put eri i“. Definiția oficială dată globalizării de către B anc a Mondială se axează pe integrarea economică determinată de comerț și p e f actorul mobilității, factor definit ca „libertatea și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
conceptului de globalizare financiară nu ca stare singulară, ci ca proces sau set de proces e t eritoriale de structurare și stratificare globală a relațiilor și tranzacții lor financiare, g ene rator de fluxuri f inanciare și rețele transcontinentale sau interregionale de activitate, interacțiune și exercitare a puterii. Între definirea globalizării financiare ca fenomen ce exprimă dez voltarea relațiilor financiare și economice car e s e extind în întreaga lume, potrivit lui Anthony Giddens, așadar, ca etapă vii toare a procesului de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Sucevei și noua înfățișare a orașului. Un speed jumps perfect. Alex Velea versus scrânciobul de altădată. Discuție lămuritoare cu comerciantul de obiecte religioase. La București se fură multă marfă. Se instalează dispozitivul pelerinajului. Florile de sânziene și semnificația lor. Dialog interregional : bucovineni și maramureșeni. Cum să te faci acceptat pe teren de cei din jur : cu ajutorul Părintelui Cleopa. La Suceava ajung în jurul prânzului, pe o căldură infernală, umedă, după multe ore de trafic dificil și haotic, agrementat cu două camioane răsturnate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și Bacău. După mai multe experimente sociale în calitate de salariat în sectorul economiei, în anul 1957 a absolvit cursurile Facultății de Filosofie a Universității București. După absolvirea facultății, a fost încadrat ca profesor, șef al catedrei de Filosofie la Centrul Școlar Interregional de Instruire a Cadrelor Politico-Administrative din Iași. În toamna anului 1961 a fost promovat în calitate de lector la Catedra de Filosofie a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași, unde a predat cursul de Istoria Religiei și ateism. După finalizarea doctoratului, la
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a deținut funcția de șef de catedră, disciplina Pictură a Facultății de Arte Plastice din cadrul Conservatorului ieșean. A fost decan al Facultății de Arte Plastice Decorative și Design - Universitatea „George Enescu“ din Iași (1990-1997). A debutat în anul 1957, la Interregionala de Arte Plastice din Iași, unde a participat cu 8 lucrări de pictură și 4 acuarele, iar în 1958 a participat la Expoziția Tineretului de la Sala Palatului București. Din 1957 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici - filiala Iași. A
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Agronomic Ion Ionescu de la Brad Iași, unde a predat cursurile de Viticultură și Ampelografie. În anul 1956 ocupă, prin concurs, postul de conferențiar la Catedra de Viticultură din cadrul Institutului Agronomic Iași. În perioada 1959 - 1962 a fost conferențiar la Institutul Interregional de Perfecționare a Cadrelor Didactice Iași. În anul 1962 se transferă la Institutul Pedagogic de 3 ani din Iași, de unde, prin trecerea Institutului la Universitate, ajunge conferențiar la disciplina de Horticultură din cadrul Catedrei de Fiziologie Vegetală de la Facultatea de Biologie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
peste 120 de lucrări publicate în reviste românești și străine sau comunicate la prestigioase manifestări științifice din țară și străinătate demonstrează aria largă a preocupărilor științifice. În afara activității profesionale pe linie academică, a funcționat în calitate de chimist expert judiciar la Laboratorul Interregional de Medicină Judiciară din Iași (1958-1961) și ca membru în Comisia Medico - Legală (din 1967). Prof. univ. dr. Camelia Ghimicescu a trecut în neființă la 28 aprilie 1990 și a fost înhumată în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXRASE: -CUCIUREANU
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
a avut expoziții personale, încă de când era elev și student, în 1938, 1939, 1940, 1948, 1954 la Dorohoi; 1960-Suceava; 1968-Vaslui; 1965, 1969, 1970, 1999, 2000-Galeria de artă "Cupola" Iași. A participat și la expoziții de grup, colective, și naționale: 1961Expoziția interregională de pictură, sculptură grafică de la Palatul Culturii din Iași; 1972- Expoziția de pictură, sculptură grafică de la Sala Victoria a Galeriilor Cupola Iași și la Salonul 1972 - pictură, sculptură, grafică a Filialei Iași a U.A.P; 1974-1975„Țăranul român în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
guvernelor naționale către comunitățile locale. Ca definiție de lucru voi folosi termenul de globalizare cu înțelesul de proces care materializează reorganizarea spațială a relațiilor sociale și a tranzacțiilor, generând un flux de activități, interacțiuni și exerciții de putere transcontinental sau interregional. Observăm zilnic în media, reviste de specialitate, luări de cuvânt ale politicienilor, sindicaliștilor sau ONG-urilor că nu există un singur discurs despre globalizare, ci o varietate largă care merge de la dezavuare până la acceptarea rezonabilă a "răului necesar". Oricum, realitatea
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cvasiinexistenta acțiune scenică. Sunt obosit, derutat și dezamăgit - și de spectacol, și de aspectul exterior al orașului: excesiv de sobru, gri, lipsit de atractivitate. Ziua vizitasem un uriaș complex comercial, Euralille, organizat în jurul noii gări pentru primirea TGV-urilor internaționale și interregionale, pe o suprafață de 70 ha, însă oricât de impresionant ar arăta, în Franța cauți parcă altceva decât construcții supermoderne, americănești. Și anume: spiritul bătrânei Europe. Descoperim, din fericire, cu Vasile, în aceeași seară, după spectacol - ca o recompensă nevisată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
deveni din ce în ce mai dese și/sau mai severe, sporind astfel presiunea asupra pădurilor“. Mijloace de transport eco în Europa O pistă internațională de biciclete, realizată cu fonduri europene, leagă Slovacia de orașele învecinate din Austria și Ungaria, ajutând la construcția legăturilor interregionale și a eco turismului. Planul de a construi o pistă de biciclete internațională a apărut în 2005 și a fost cofinanțată prin fondurile de pre-aderare PHARE. De atunci, multe orașe și sate au decis să "primească" pista, majoritatea proiectelor fiind
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Viorica Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1198]
-
actori locali care să definească o veritabilă dinamică în jurul construcției districtelor industriale. Întreprinderile, în căutarea siturilor geografice de implantare, învață că, dacă sunt departe de cumpărătorii, furnizorii și concurenții lor, vor putea conserva mult mai greu un avantaj concurențial. Cooperarea interregională se amplifică. În Uniunea Europeană, deschiderea frontierelor, întărind concurența dintre regiuni, le obligă să și colaboreze în jurul unor obiective comune, riscul fiind ca cei mai bogați să-i marginalizeze pe cei mai săraci. În alte părți, nivelul de colaborare dintre regiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
al unor regiuni foarte individualizate. Procesul de globalizare îl potențează pe cel de regionalizare. Anumiți analiști, cum este Kenichi Ohmae prevăd sfîrșitul statului-națiune și o lume fără frontiere. Va fi economia acestui secol una a regiunilor, a unei vaste rețele interregionale? Se poate configura o nouă ordine politică pe aceste noi baze? 4.6.1. Slăbirea legăturii dintre Stat și economia națională Perioada modernă a țesut legături strînse între statele suverane și economiile lor naționale. Revoluția industrială a demarat în insulele
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
cele trei perspective se prezintă astfel: în privința conceptualizării fenomenului, hiperglobaliștii consideră globalizarea o reorganizare fundamentală a cadrului de desfășurare a activităților umane, scepticii iau în considerare doar o internaționalizare și regionalizare, în vreme ce transformaționaliștii se referă la o rearanjare a relațiilor interregionale; motorul intern al globalizării este identificat în capitalism și tehnologie (hiperglobaliștii), în acțiunile și politicile statelor și în piețe (scepticii) sau în caracteristici ale modernității (transformaționaliștii); ineditul fenomenului contemporan, proclamat de hiperglobaliști, este contestat de sceptici, în vreme ce transformaționaliștii apreciază ca
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la suprafață decalaje mari între așa-numitele "regiuni de onoare" și altele mai sărace. Primele varsă la bugetul central mai mult decît primesc, fără să aibă nici un fel de avantaj, producîndu-se o redistribuire pentru "egalizarea subiecților", ceea ce întreține numeroase tensiuni interregionale. În același sens, Guvernul și-a propus și o reglare pe linie fiscală a cererii solvabile a populației și o stimulare fiscală a întreprinderilor ne-performante, toate acestea alimentînd "găurile negre" din buget și conducînd la imposibilitatea practică a plății
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
O.N.U. a acordat un termen de 30 de zile Iranului pentru a-și suspenda activitățile sensibile de îmbogățire a uraniului. Joi, 30 martie l Președintele Traian Băsescu a participat la sesiunea de deschidere a Conferinței Internaționale privind cooperarea interregională în regiunea Mării Negre. Cu această ocazie, a susținut necesitatea constituirii Euroregiunii Mării Negre, pentru democratizarea, stabilitatea și bunăstarea în zonă. l În mai multe localități constănțene și la Galați, nivelul Dunării a crescut foarte mult, depășind cotele de inundații. l Parlamentul
Agenda2006-13-06-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/284906_a_286235]