844 matches
-
recurg la mijloace violente în reglementarea diferendelor, iar altele nu? Lipsa autorității centrale, de natură să impună ordinea în lume, este una dintre cele mai folosite explicații ale apariției războaielor. Anarhia sistemului internațional nu este suficientă pentru o perpetuă confruntare interstatală. După cum s-a arătat și în capitolul dedicat lărgirii conceptului de securitate, Barry Buzan afirmă că există o largă varietate de stări anarhice, care ocupă o axă având „anarhia imatură” la un capăt și „anarhia matură” la celălalt. În anarhia
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
liberale și a extinde zona de pace democratică. Cauze principale Cum și de ce democrațiile ar conduce, în ultimă instanță, la pace a fost explicat de-a lungul timpului prin avansarea unor serii de variabile dintre care amintim: Construirea unei comunități interstatale pe baza valorilor, instituțiilor și culturii politice comune. Conform acestui argument, democrațiile sunt caracterizate de norme pașnice de contestare politică. Populațiile democratice și liderii lor sunt socializați în evitarea soluțiilor violente, iar medierea și negocierea vor prevala. Apariția și răspândirea
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
riscurilor de neînțelegere prin capacitatea de a transmite și interpreta corect informațiile. Împărtășirea acestor valori - și elementul reciprocității este esențial - ar juca un rol principal în posibilitatea transferului efectelor pozitive ale democrației din domeniul sferei domestice în cel al relațiilor interstatale. Concomitent, politicile democratice sunt mult mai ușor create și menținute dacă și sferele de interacțiune socială din afara aparatului guvernamental operează în mod democratic. Astfel, este important ca oganizațiile societății civile să supravegheze activ instituțiile puterii și să le conteste pașnic
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
neo)realismului, atacându-i acestuia din urmă elementele centrale. Posibilitatea existenței unei păci separate și permanente între democrații așa cum este ea susținută de teoreticieni ai pacifismului democratic subminează fundamentul viziunii tragice a realismului în relațiile internaționale, și anume iminența războiului interstatal ca urmare a condiției anarhice a sistemului internațional. Din această perspectivă, punctul forte al pacifismului democratic îl constituie negarea supremației factorilor sistemici în explicarea relațiilor internaționale și aducerea structurilor domestice în prim-planul analizei. Așa cum s-a arătat în capitolele
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
susțin că elementele esențiale ale relațiilor internaționale pot fi explicate fără referire la caracteristicile interne ale regimului politic. Acestea din urmă constituie, în accepțiunea realistă, analize reducționiste, întrucât reduc analiza sistemului internațional la evaluarea factorilor domestici. Explicațiile realiste ale competiției interstatale pentru asigurarea propriei securități prin înarmare, formarea de alianțe și, în ultimă instanță, război sunt formulate prin analiza factorilor sistemici, precum condiția de anarhie și distribuția puterii în sistemul de state, indiferent de natura democratică sau totalitară a acestor state
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
0 0/0 0/0 0/1 0/0 2/2 5/1 2/0 2/1 2/0 3/0 3/0 Sursa: Rasler și Thompson (2005, p. 4) Notă: Numărul democrațiilor sunt listate în stânga, iar cel al războaielor interstatale la dreapta, pentru fiecare interval istoric. Principalele argumente ale criticii Dată fiind natura complexului argumentativ ce constituie „teoria păcii democratice”, analiza critică acoperă numeroase dimensiuni. Fără a pretinde a epuiza întregul arsenal al criticii, principalele aspecte ale sale pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
vedere multitudinea teoriilor cu privire la cauzele războiului, în literatura de specialitate se obișnuiește sistematizarea acestora pe niveluri de analiză. Unii adoptă o viziune bidimensională, deosebind microși macroteorii cu privire la conflictul internațional, în timp ce alții propun o structură cvadruplă sprijinită pe nivelurile individual, domestic, interstatal și global (Goldstein, 1999, pp. 194-198). Însă abordarea de bază pe niveluri de analiză nu este singura soluție pentru sistematizarea literaturii dedicate cauzelor conflictelor, teoreticienii relațiilor internaționale având o tradiție bogată în mari dezbateri sau așa-numitele „războaie paradigmatice” între
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care corespund în același timp celor trei imagini divergente. Prima imagine se concentrează pe individ ca principala cauză a conflictelor internaționale; a doua se preocupă de tipologia statelor și predispunerea unor regimuri de a recurge la soluții violente în relațiile interstatale; iar a treia imagine descoperă principala cauză a războaielor în natura sistemului internațional modern (vezi Waltz, 2001, pp. 24-227). Preluând cele trei imagini ale lui Waltz, vom sistematiza și analiza teoriile cu privire la cauzele războiului în funcție de trei niveluri de analiză: individual
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
vezi, de pildă, Morgenthau, 1964, pp. 216-223) au observat că „fundamente morale și intelectuale comune sunt precondiții pentru stabilitate și pace” (Levy, 1998, pp. 657-658). Proliferarea conflictelor interetnice în perioada imediat următoare „războiului rece” a deplasat preocuparea cercetătorilor de la războaie interstatale spre cele intrastatale, o atenție deosebită fiind acordată cauzelor violențelor între diverse etnii, condițiilor în care acestea pot fi oprite și posibilului rol al intervenției internaționale în vederea opririi războaielor interetnice (Levy, 2003, p. 16). Astfel deoarece conștiința culturală este în
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
astfel încât și distincția dintre intern și extern, dintre agresiuni și represiuni sau chiar dintre local și global este la fel de greu de definit (Kaldor, 1999, p. 10). Astfel, noile tipuri de războaie par a fi pierdut „simplitatea” obiectivelor - politice -, caracteristică înfruntărilor interstatale. Actualmente, motivațiile „moderne” ale războiului -mișcare secesionistă, de unificare sau de eliberare națională - coexistă cu războaie etnice generate de ură, războaie criminale conduse de bande și organizații paramilitare, toate acestea ieșind de sub controlul strict al statului sau implicând intervenția forțelor
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
puteri nucleare, situația poate scăpa de sub control și poate escalada într-un război nuclear. Atenție însă - armele nucleare fac războiul nuclear improbabil și inacceptabil, dar nu și războiul convențional între puteri nucleare sau non-nucleare. 2. La nivel diplomatic, al relațiilor interstatale - pe de altă parte, războiul a devenit o instituție inacceptabilă la nivelul sistemului internațional, în condițiile în care folosirea armei nucleare putea conduce la dispariția societății umane organizate. Armele nucleare au fost folosite în istorie mai degrabă la nivel diplomatic
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de universalism (Knutsen, 1999, pp. 1-5). În cel mai general sens, ordine înseamnă organizarea și, prin urmare, interacțiunea unor elemente conform unui model. Considerând statele ca principalii actori ai sistemului internațional modern, ordinea mondială presupune existența unor modele de interacțiune interstatală care asigură securitatea relativă a statelor, mediul internațional predictibil și realizarea scopurilor primare a națiunilor și omenirii ca întreg. Cu alte cuvinte, se poate vorbi despre ordine mondială atunci când există un tipar relativ stabil de organizare a relațiilor interstatale pe
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
interacțiune interstatală care asigură securitatea relativă a statelor, mediul internațional predictibil și realizarea scopurilor primare a națiunilor și omenirii ca întreg. Cu alte cuvinte, se poate vorbi despre ordine mondială atunci când există un tipar relativ stabil de organizare a relațiilor interstatale pe arena internațională. Această stabilitate se sprijină pe reguli de comportament internațional. Majoritatea autorilor consideră că aceste reguli, indiferent de caracterul formal sau informal, sunt elaborate și impuse de cei mai semnificativi actori din sistemul internațional (semnificația fiind definită în
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la un consens, dezbaterea și cercetările în sine au contribuit la înțelegerea mai bună a comportamentului statelor pe arena internațională, în funcție de modul în care este distribuită puterea în sistem, precum și legătura dintre variate forme de polaritate și caracteristici ale conflictelor interstatale (cantitatea și intensitatea acestora) (Tsygankov, 2002, pp. 184-190). Structura sistemului internațional Dacă până acum am analizat modalitățile de structurare a relațiilor dintre actorii majori din sistem, în continuare vom direcționa analiza către dimensiunea verticală a ordinii mondiale, care cuprinde o
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
probabil al geopoliticii, în timp ce o nouă geo-economie întemeiată pe conceptul de competitivitate o va înlocui (Hirst și Thompson, 2000, p. 164). În această perspectivă asupra viitoarei ordini mondiale, accentul se pune pe trecerea de la un sistem predominant militar de rivalitate interstatală/inter-blocuri, bazat pe diferențe organizaționale socio-economice, ideologice și sistemice, la un sistem întemeiat pe competiția economică „pașnică” între state/blocuri, în cadrul căruia chestiunile militare sunt adiacente (cel puțin la prima vedere) (Ibidem). Următorul scenariu „moderat” este ordinea „uni-multipolară” despre care
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pildă, preferă mai degrabă o definiție procedurală - dreptul la vot pentru o parte semnificativă a populației, alegeri libere periodice (vezi Doyle, 1996; Russett, 1993; Oneal et al., 1996, pp. 11-28). În ceea ce privește definirea războiului, formula clasică se referă la conflicte militare interstatale, de o anumită durată și cu un anumit număr de morți pe câmpul de luptă (correlates of war). Această obiecție - trans-historicismul pacifismului democratic - se referă doar la folosirea cazurilor istorice pentru legitimarea poziției liberale moderne, fără a afecta în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o accentuare a diferențelor de opinie între reprezentanții regimului din România și cei de la Moscova: o România a respins Planul Valev (1964), care urmărea transformarea teritoriului țării noastre, împreună cu Bulgaria și partea de Sud a URSS-ului, într-un spațiu interstatal axat pe dezvoltarea agriculturii; o în aprilie 1964, pe fondul unor dispute ideologice între conducerea comunistă din China și URSS, a fost publicată „Declarația cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Român în problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale”, care susținea necesitatea unor
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
au constituit notă fundamentală a polifoniei modernismului european. Într-o perioadă caracterizată prin dezrădăcinare și criza a semnificațiilor, desconsiderare a trecutului și euforie față de viitor, ideea de națiune oferea orientare, apartenența și transcendență. Identificarea cu națiunea simplifica relațiile sociale și interstatale complicate și rezolva problema loialității...". Postmodernii nu mai vor să explice naționalismul printr-un model unic, ci construiesc modele limitate și abordări ale unor aspecte particulare. Smith 30 identifica două paradigme ce s-au vrut a fi alternative la modernism
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
după aderarea Croației de la 1 iulie. Există oficiali care susțin că instituțiile Uniunii Europene ocupă în prezent spații de peste 2 milioane de metri pătrați în Bruxelles, Luxembourg și Strasbourg, o întindere egală cu suprafața statului Monaco. Organizația Europeană pentru Colaborare Interstatală a aproximat că UE a cheltuit numai anul acesta aproximativ 830 de milioane de euro pentru clădiri. Acum 10 zile Parlamentul a început o campanie de publicitate în valoare de 16 milioane de euro pentru a convinge publicul să voteze
Parlamentul European își dorește sedii de 206 milioane de euro by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55379_a_56704]
-
La București s-a desfășurat reuniunea NATO - România, de analiză a planificării apărării, cu participarea reprezentanților Ministerului Apărării Naționale, ai Secretariatului Internațional NATO și ai autorităților militare ale Alianței. l Autoritățile de la Tiraspol intenționează să prezinte Republicii Moldova varianta unei asocieri interstatale, în vederea soluționării conflictului. agenda evenimentelor 6. 11. 2004 - 12. 11. 2004 SÂMBĂTĂ l Reuniune UNESCO privind mondializarea (Paris; 6-7). LUNI l Summit germano-spaniol (Leon) l Summit Uniunea Europeană-India (Haga) l Conferință de presă a O.S.C.E. privind referendumul asupra descentralizării
Agenda2004-45-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/283028_a_284357]
-
Prăbușirea avionului prezidențial polonez în aprilie, la Smolensk, în vestul Rusiei, a fost cauzată de 12 factori, a afirmat reprezentantul Poloniei în Comisia Interstatală de Aviație (IAC), Edmund Klich, relatează RIA Novosti, în pagina electronică. În octombrie, Edmund Klich a primit un raport tehnic de la IAC privind prăbușirea avionului în apropierea orașului rus Smolensk, în care au murit președintele polonez de atunci, Lech Kaczynski
Tragedia aeriană de la Smolensk, în vestul Rusiei, cauzată de 12 factori () [Corola-journal/Journalistic/61583_a_62908]
-
elicoptere militare americane de tip Apache s-au ciocnit la vest de Bagdad, cei doi piloți ai aparatelor pierzându-și viața. Miercuri, 28 decembrie l Președintele moldovean Vladimir Voronin a discutat cu omologii săi din România și Ucraina despre relațiile interstatale, dar și despre asigurarea securității energetice a Republicii Moldova. l Reprezentanții asociației Greenpeace au atacat dur autoritățile române pentru că nu iau măsuri pentru stoparea cultivării pe scară largă a organismelor modificate genetic. l Ministerul bulgar de Interne a anunțat că cetățenii
Agenda2005-53-05-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/284565_a_285894]
-
mulți dintre ei ajunși la limita existenței și rezistenței, merită să fie ajutați, înainte de a-și pierde identitatea etnică, lingvistică, de cultură și de tradiție românească și înainte de a fi prea târziu. 1. Se impune să fie inițiate acorduri bilaterale interstatale între noi și țara pe teritoriul căreia trăiesc comunități românești, cu scopul de a crea cadrul legislativ care să ne permită să-i ajutăm săși păstreze identitatea. 2. Statul român se cuvine să facă eforturi de a asigura pentru tinerii
Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]
-
Perturbarea semnării Acordului de Asociere între Ucraina și Uniunea Europeană a fost considerată de diplomația rusă drept o victorie importantă în vederea formării în 2015 a unei noi asociații interstatale - Uniunea Economică Eurasiatică. La sfârșitul lunii decembrie 2013, președinții Rusiei, Belarusului și Kazahstanului s-au întâlnit la Moscova pentru a discuta parametrii principali ai acestei asociații. Este de așteptat ca, în ciuda declarațiilor optimiste ale lui Viktor Ianukovici, Mykola Azarov și
Geostrategy: "Rusia a lansat o operațiune specială împotriva politicienilor europeni" () [Corola-journal/Journalistic/54897_a_56222]
-
canadian a intrat cu aparatul său Cessna, pe o ceață deasă, în structura turnului de 368 de metri, rămânând înfipt ca o săgeată în vârf. Experții au decis demolarea întregului turn l Cea mai lungă structură demolată - podul de pe autostrada interstatală 80, Boston Mills, S.U.A. În noiembrie 2003 s-a trecut la distrugerea, cu 69 kg exploziv RD-X, a podului de peste 800 metri lungime ce străbate Parcul Național Cuyahoga Valley, aruncându-se simultan în aer cele patru deschideri l Cele mai multe structuri
Agenda2005-41-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284306_a_285635]