1,905 matches
-
faptul că în România explicația cel mai larg acceptată pentru existența sărăciei este cea legată de structura socială, 38% dintre respondenți atribuind sărăcia nedreptății din societate. Pe locul al doilea în ordinea importanței se află blamarea victimei, 24 % dintre cei intervievați considerând că săracii sunt vinovați pentru situația în care se află deoarece sunt leneși. A treia explicație în ordinea acceptării de către populație este cea care face apel la stat, 20% dintre cei ce și-au exprimat o opinie considerând că
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
strategiile relevante, în timp ce mediul academic sau partenerii sociali în mai puțin de o treime din cazuri (figura 2). Figura SEQ Figura \* ARABIC 4. Părțile consultate în elaborarea strategiilor care vizează subobiectivele PNAinc Peste jumătate (57%) din strategiile dezvoltate de instituțiile intervievate au fost oficial aprobate și asumate de Guvern. Astfel, cele 28 de strategii relevante pentru politici de reducere a sărăciei și promovare a incluziunii sociale reprezintă: Document Număr În curs de elaborare 4 Aprobat prin lege sau prin H.G. 10
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin O.M. 4 Aprobat prin Memorandum 2 Document intern, prezentat în cadru oficial, dar neaprobat 4 Document de sine stătător, difuzat pe site 2 Document intern, neprezentat în cadru oficial și nedifuzat 2 Total strategii relevante 28 Toate instituțiile intervievate au declarat că au diseminat în diverse moduri strategiile pe care le-au realizat. Nu au fost diseminate strategiile sub formă de document intern (spre exemplu, strategiile ANT, MMGA și MTCT, prezentate în cadrul sesiunii Dezvoltarea Durabilă a României - Orizont 2025
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau de implementare, documente de sine stătătoare care vizează unul sau mai multe subobiective PNAinc, au fost realizate sau actualizate în perioada 2002-2004. Dacă sunt luate în calcul atât strategiile, cât și planurile de acțiune, se constată că 18 instituții intervievate au elaborat un număr total de 56 de documente distincte relevante pentru 45 de subobiective PNAinc. Doar două subobiective PNAinc nu sunt abordate de nici un astfel de document și nici de Programul de Guvernare. Acestea sunt: asigurarea unor adăposturi temporare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din planurile de acțiune relevante. În schimb, partenerii sociali, dar, mai ales, potențialii beneficiari și mediul academic au fost consultați în mai puțin de o treime din cazuri. Cele mai multe (71%) planuri de acțiune (documente de sine stătătoare) realizate de instituțiile intervievate au fost oficial aprobate și asumate de Guvern. Astfel, cele 28 de planuri de acțiune relevante sunt: Document Număr În curs de aprobare 2 Aprobat prin lege sau prin H.G. 10 Aprobat prin O.M. 6 Aprobat prin ordin al
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
proiectelor, principalul responsabil este plasat chiar la nivelul instituției (ministerului sau agenției), al sistemului instituțional creat la nivel central sau la nivelul structurilor instituției în teritoriu. În timp ce pentru programele permanente principalii responsabili pentru implementare sunt, în majoritate, chiar instituțiile guvernamentale intervievate, pentru programele nepermanente și pentru proiecte responsabilitatea pentru implementare cade, în cele mai multe cazuri, în sarcina sistemului instituțional creat special la nivel central. Colaborare, parteneriate Figura SEQ Figura \* ARABIC 7. Ponderea programelor/proiectelor care au presupus colaborare/parteneriate cuă Notă: Suma
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
67% din cazuri activitățile desfășurate, în 64% respectarea termenelor și în 53% din cazuri modul de gestionare a fondurilor. Cea mai frecventă combinație este compusă din monitorizarea rezultatelor și cea a activităților desfășurate. Respectarea termenelor de implementare Conform reprezentanților instituționali intervievați, în octombrie 2004, termenele stabilite au fost respectate pentru 87% dintre proiectele și programele care vizează reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale. În 13% din cazuri termenele au fost depășite, în majoritatea cazurilor din cauza absenței sau întârzierii fondurilor. Depășirea termenelor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
traficului de persoane, a exploatării sexuale a copiilor și a adulților și dezvoltarea capacității de recuperare a victimelor; 4) prevenirea excluziunii sociale cauzate de criminalitate; 5) asigurarea accesului la apă potabilă și apă curentă. Este de remarcat faptul că instituțiile intervievate au, prin concepție, o orientare preponderent tehnică. În consecință, instituțiile sunt centrate pe realizarea activităților specifice, de natură tehnică, în timp ce efectele sociale ale măsurilor implementate sunt doar marginal luate în calcul. Esențial pentru implementarea cu succes a PNAinc este tocmai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu în ultimul rând, pe intuiție și afectivitate. Aceste metode sunt: Prelegerea - o perspectivă modernă; Discuția; Rețeaua de discuții; Dezbaterea; Brainstorming; Starbusting; Ciorchinele; Copacul ideilor; Turul galeriei; Metoda,,6-3-5”; Metoda ,,Phillips 6-6”; Termenii - cheie inițiali; Reuniunea-panel; Masa rotundă; Graffiti; Scaunul intervievatului; Cvintetul; Știu/Vreau să știu/Am învățat; Jurnalul cu dublă intrare; Sinelg; Metoda cadranelor; Cubul; Bulgărele de zăpadă; Mozaicul; Organizatorul grafic; Diagrama Venn; Jocul de rol; Modelarea; Problematizarea; Studiul de caz; Investigația; Proiectul; Portofoliul; Eseul de cinci minute; Autoevaluare. Prezint
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
de a demonstra prin forță că comunismul e pe baricade și poate fi impus. Primul «val» a început în 5 mai 1947, cu arestarea tuturor acelora considerați suspecți, din cauza atașamentului față de vechiul regim. Între aceștia, foarte mulți studenți” (soțul persoanei intervievate era student în anul I la Drept). „S-a pornit din nordul Moldovei și au adunat 600-700 de persoane într-un tren al groazei și al nenorocirii și al mizeriei și au fost duși la Gherla. Era pentru prima dată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pentru a caracteriza acest tip de evoluție ambiguă: „Perioada adolescenței este marcată de muncă, un cuvânt-cheie pe tot parcursul interviului, și de constrângerea de a minți că e fiu de țăran mijlocaș pentru a fi admis în învățământul superior. Totuși, intervievatul nu își neagă nici convingerile din acea perioadă, conform cărora societatea comunistă avea să facă dreptate, să aducă egalitate și bunăstare. și în prezent mentalitatea lui este marcată de părerea că, lăsând la o parte lucrurile care îl deranjau în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lăsând la o parte lucrurile care îl deranjau în perioada regimului comunist, nu era chiar atât de rău, că tinerii aveau asigurat un loc de muncă... Deși nu a fost un oportunist politic, deși a fost preocupat de calificarea sa, intervievatul a fost pătruns de discursul ideologic la care a fost expus întreaga viață și s-a bucurat de unele avantaje, cum au fost, de exemplu, deplasările în străinătate”. Un discurs „ambiguu” este cel al unui croitorese de 74 de ani
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de articulare? Însușirea discursului la care au fost expuși (în întregime sau a unor fragmente, precum cel naționalist), încercarea justificării unor cedări, afișarea onestității într-o lume pervertită. Tematica vieții cotidiene Lectura tematică a dialogurilor este tot atât de revelatoare. Majoritatea celor intervievați au insistat pe câteva aspecte dominante: coada, cu stresul și umilințele ce le implică, viața profesională, relațiile cu regimul. Nu vom întreprinde, pentru textul de față, o analiză sectorială, ci vom încerca să ne articulăm modului în care cei chestionați
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să disimuleze. La control i se găsește o piatră. Reacția sa: „Nu mă pot duce acasă cu mâinile goale”. A fost, desigur, o glumă, dar care sintetiza o filosofie de viață: suntem datori să recuperăm ceea ce statul ne-a confiscat. Intervievatul istorisește cu umor tranzacțiile cu cei pe care-i conducea: „Aveam două cabine și-i controlam la ieșire. Uneori se adunau și câte 40 kg de carne. Se plângeau că au luat o fleică pentru copii, pentru nevastă”. Convins că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Le cereați de la nemți? - Nu... Le aruncau în spatele casei, la locul de gunoi. Noi, copiii, mai săream gardul și mai luam pachetele (M.N. - bărbat, 31 de ani). Cel mai adesea, pentru bucătărie erau folosite pachetele de sucuri de fructe. Spre deosebire de intervievatul de dinainte, altcineva a spus că familia lui le folosea în sufragerie, pentru că nu aveau bibelouri. Cutiile goale de Coca-Cola sau de bere erau adesea folosite pentru două scopuri: drept pahare pentru cafea (G.B. - bărbat, 30 de ani) și ca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
noastră, caracteristicile nodului central al reprezentării regimului din perioada în care Partidul Comunist a fost condus de N.Ceaușescu. Procentele înregistrate în cadrul fiecărei cotări sunt prezentate în tabelul de mai jos: Din punctajele obținute prin însumarea valorilor negative acordate de intervievați fiecărei caracteristici enunțate reiese că respingerea respectivelor practici ale regimului comunist se ierarhizează conform reprezentării de mai jos: Cum și de ce acest exil al consecințelor interzicerii avorturilor din memoria socială, când în raportul numeric al celor două categorii menționate femeile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a decesului astfel de complicații este înspăimântătoare: doar pentru anul 1989 sunt menționate 1 193 de decese, pentru perioada 1966-1989 fiind avansat numărul de 9 452 de femei decedate (Kligman, 2000, pp. 230-234). Cu toate acestea, statisticile, după cum relevă ginecologii intervievați, sunt departe de adevăr. Printre „indicațiile” primite de acești specialiști a fost și aceea ca în cazul decesului să fie trecut diagnosticul complicațiilor finale (cel mai adesea „blocaj renal” sau „septicemie”), astfel că numărul femeilor decedate în urma avorturilor provocate depășește
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de neîncrederea în operatorii ce investighează un astfel de subiect (teama că încă ar putea avea consecințe juridice declarațiile lor), precum și de dorința de a evita retrăirea acelor momente prin evocarea lor ori dorința de a uita cele întâmplate. Lotul intervievat prezintă următoarele caracteristici: femei cu vârsta actuală între 30 și 40 de ani - 14%; 40-50 de ani - 56%; peste 50 de ani - 30%. Profesiile și ocupațiile acestora, în 1989, erau: 34% - muncitoare, 30% - funcționare, 8% - intelectuale, 8% - casnice, 6% - țărănci
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și 40 de ani - 14%; 40-50 de ani - 56%; peste 50 de ani - 30%. Profesiile și ocupațiile acestora, în 1989, erau: 34% - muncitoare, 30% - funcționare, 8% - intelectuale, 8% - casnice, 6% - țărănci, 4% - eleve sau studente, 10% - alte categorii. În ceea ce privește studiile intervievatelor în aceeași perioadă: 20% erau absolvente ale unei instituții de învățământ superior, 44% absolviseră liceul, 10% - zece clase și 26% - școala generală. Starea civilă a acestora, la data abrogării decretului, exprimată procentual, se prezintă astfel: 64% - femei căsătorite, 34% - necăsătorite
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
44% absolviseră liceul, 10% - zece clase și 26% - școala generală. Starea civilă a acestora, la data abrogării decretului, exprimată procentual, se prezintă astfel: 64% - femei căsătorite, 34% - necăsătorite. Am considerat ca o caracteristică importantă cu referire la fenomenul investigat raporturile intervievatelor cu religia. Din declarațiile făcute, 60% dintre femei sunt de religie ortodoxă, 12% - catolică, iar restul aparțin unor Biserici neoprotestante. Deși toate își exprimă apartenența la o Biserică, doar 54% recunosc a fi practicante active ale credinței declarate. În cadrul interviului-focus
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu consecințe mai grave; 5. exprimați într-o singură frază starea ce vă caracterizează când vă amintiți de avortul (avorturile) provocate; 6. consecințele provocării avorturilor ca fapte de viață. Din analiza datelor reiese concluziile de mai jos. 1. Toate femeile intervievate cunosc din proprie experiență ce-a însemnat provocarea unui avort în perioada funcționării Decretului nr. 770/1966. Numeroase femei (din lotul investigat, un procent de 46%) au avut o singură provocare ilegală de avort. După această amară experiență, au recurs
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au avut o singură provocare ilegală de avort. După această amară experiență, au recurs la mijloace suplimentare de precauție. Cu toate acestea, 40% dintre femeile investigate au avut în respectiva perioadă între două și cinci provocări ilegale de avort, restul intervievatelor declarând că au avut mai mult de cinci avorturi sau le-au uitat numărul. De remarcat că nu putem opera corelații semnificative între profesia, studiile sau credințele religioase ale femeilor intervievate și numărul avorturilor provocate. Vârsta pe care o aveau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
între două și cinci provocări ilegale de avort, restul intervievatelor declarând că au avut mai mult de cinci avorturi sau le-au uitat numărul. De remarcat că nu putem opera corelații semnificative între profesia, studiile sau credințele religioase ale femeilor intervievate și numărul avorturilor provocate. Vârsta pe care o aveau în 1989 este semnificativă în sensul că mai mult de jumătate dintre intervievatele ce-au declarat un singur avort se situează în grupa de vârstă cuprinsă între 30 și 40 de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
uitat numărul. De remarcat că nu putem opera corelații semnificative între profesia, studiile sau credințele religioase ale femeilor intervievate și numărul avorturilor provocate. Vârsta pe care o aveau în 1989 este semnificativă în sensul că mai mult de jumătate dintre intervievatele ce-au declarat un singur avort se situează în grupa de vârstă cuprinsă între 30 și 40 de ani, prin urmare în 1989 aveau între 17 și 27 de ani. Cu o singură excepție, toate femeile care au declarat un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
la care au apelat cu predilecție (46%) a fost „sonda”. Chiuretajele clandestine au fost, de asemenea, posibile în schimbul unor sume de bani care, în general, depășeau valoarea a două salarii medii lunare (5 000 de lei), după cum declară 22% dintre intervievate. Uneori acestea comportau situații extrem de periculoase în respectivul context legislativ (Anexa 1). Încercările de a scăpa de o sarcină nedorită erau multiple, după declarațiile unora dintre intervievate (14%), care recunosc că au apelat la toate metodele și mijloacele abortive ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]