10,921 matches
-
autorului în lumile personajelor sale intră prin urmare și ele adînc în poveste. "Prin mine [...] s-ar răsfrînge dincolo toate cîte sînt pe această stradă care ar merita să se recompună într-o periferie a raiului pînă în cele mai intime detalii." Florin Șlapac - Fără pereche, Editura Univers, București, 2000, 208 pagini, f.p.
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
Călinescu, deși nu e cazul - nu la redescoperirea propriei valori se gîndea Sebastian. O altă caracteristică a acestui dosar este împletirea analizei tradiționale (critică filologică) cu încercări de analiză istorică (și încercări timide de mentalități). Împărțirea jurnalului pe "niveluri" (jurnal intim, jurnal de creație, jurnal intelectual și politic), începută de Leon Volovici în prefață și de mai mulți comentatori, mi s-a părut extrem de deficitară, acum la o lectură continuă a "receptării". Împărțirea respectivă justifică recunoașterea unei "gradări" a realității: nivelul
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
înmugurise, deși valorile tradiționale făceau față tot mai greu tendințelor de primenire socioculturală. Comicul suculent și romantismul înfiorat își dau mîna într-o poveste ai cărei eroi nu-și intersectează doar viețile, ci și ambițiile, fie ele politice, profesionale sau intime. Sondajele în cîmpul crizei și al traumei, pe care Coe le practică dezinvolt, cu alură și aplomb de clinician, apropie The Rotters' Club de cartea din care prezentăm în aceste pagini un fragment, conferindu-i ținută și stil. The House
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
material interesant și vrednic de atenție, care strîngea pentru prima oară laolaltă informații disparate și incomplete. De exemplu, se relata cazul curios al recenzentului englez de film care mersese cu avionul în Italia ca să asiste la o vizionare în cadru intim a filmului, pentru ca după douăsprezece ore să fie găsit mort într-o cameră a unui hotel din afara Romei, împușcat în cap, cu un revolver alături și ținînd în mînă o foaie de hîrtie pe care fusese mîzgălit lapidarul mesaj: Viața
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
într-un coșmar. Ai o manieră poetică răsucită. Scrii oare despre experiențe de viață reale (de fapt știu că nu)? Mai precis, cum reușești să faci din ororile pe care nu le-ai trăit direct rădăcini pentru emoții atât de intime? ' Visare îngrozită' e minunat spus și e o expresie inteligent aplicată. Nici că se putea spune mai bine. Lumea e frumoasă și sunt visător, dar cum lumea e vis, cum să ai încredere-n ea? Peste tot sunt spaime. N-
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
spaime. N-am idee dacă sunt spaimele închipuirii mele ori ale lumii din afara mea. M-am molipsit de spaime de la părinții mei, dar nu mă simt terorizat. Există un poem, Against Dullness, care e un text cheie în ce privește această arie intimă. în poem, soția mea tocmai a intrat în casă după ce a umblat în ploaie și s-a așezat în fotoliu. îmi amintesc exact momentul. Haina ei udă, dezorientată parcă, fără culoare, părul ei ud leoarcă m-au făcut să mă
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
ne amuzi, ori să-ți pui sigiliul pe sufletul nostru de lectori? Budapesta este un locus pentru incertitudine, emblema lui. O iubesc și mă feresc de ea la fel cum fac cu limbajul. Budapesta închide în ea sensuri istorice și intime. Sensurile stau în ea așa cum ies statuile din ziduri, așa cum cad zidurile. Cred că în Bridge Passages spun chiar: ' Mă preocupă ce spun zidurile.' Nu știu cum să-mi descriu lumea interioară. E în poeme, toată. Ce urmăresc? Să-mi fac o
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
Nicolae Manolescu Puțini știu cine a fost Jonathan X Uranus, pe numele său adevărat Mihail Avramescu (1909-1984), preot, poet (avangardist în tinerețe), astrolog, alchimist, filosof (de inspirație guénonistă), autor de articole, scurte proze și jurnal intim, neconsemnat de istoriile literare postbelice, și ale cărui două cărți, alcătuite de către d-na Mariana Macri, fiica sa, au fost nu demult prezentate public la Colegiul Noua Europă. Cea dintîi este Calendarul incendiat, un jurnal de idei, tipărit la Editura
Jonathan X Uranus, "humorist liber" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15778_a_17103]
-
de a fi o "abstracție" transformă puținele pagini de jurnal în notații mai mult sau mai puțin literare, menite să restabilească și să mențină un contact cultural cu ceea ce se întâmpla acasă: Citesc că Șerban Cioculescu a propus publicarea jurnalului intim al lui Gala Galaction" și "A încetat din viață Vasiliu Birlic. Iată un om pe care nu mi-l pot imagina mort fără să simt că-i profanez memoria" sau "Din țară, două vești năpraznice: s-au stins, unul după
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
mai este destul timp, sacrificarea perpetuă a prezentului în vederea atingerii unui viitor orbitor sînt prezentate de bătrînul anticar, din amara perspectivă a experienței, într-o lumină descurajantă: independent de efectul măsurabil asupra marii istorii, aceste atitudini eroice compromit ireparabil ființa intimă. Masculinul e, pînă la capăt(ul vieții), intransigent: pentru a ne feri de eroismul dezumanizant, ne vom supune normelor și ne vom arăta aristocratic de sensibili în ratare. Un proiect existențial în linii mai fine nu e de imaginat... Profesorul
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
nici o inițiativă, dar îl primise și ecoul lui îi vuia acum prin totate încăperile trupului neînsuflețit... Ea rămase umilă, învinsă, cu senzația unui dezastru dar și a unui extaz; el ședea tot în fotoliul lui, umil, fără semne de satisfacție intimă în privire; rămăsese nemișcat cu ochii învăluiți în tristeță". Apoi, calm, îi cere Mitei un exemplar din Infernul lui Dante, din care un pasaj dă seama despre scena pe care tocmai o provocase. Mite se întreba, măgulită, dacă Eminescu o
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
Cristian Andrei nu intră nici sub incidența soteriei la pachet a acelui "cum să" din titlu. Ea nu-ți pune în mână o cheie franceză de instalare a unor soluții în garanție, ci își disponibilizează - și emoționează! - cititorul pentru rezolvarea intimă a unei probleme intime. Pe acest drum al inițierii autorul se slujește constant, dar totodată discret de terminologia și studiile sale academice. O soluție ideală de discurs! Nici bibliografie în exces (însă mereu promptă), nici familiarisme fără conținut. Nici nu
Bunul-simț devine best-seller by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16207_a_17532]
-
nici sub incidența soteriei la pachet a acelui "cum să" din titlu. Ea nu-ți pune în mână o cheie franceză de instalare a unor soluții în garanție, ci își disponibilizează - și emoționează! - cititorul pentru rezolvarea intimă a unei probleme intime. Pe acest drum al inițierii autorul se slujește constant, dar totodată discret de terminologia și studiile sale academice. O soluție ideală de discurs! Nici bibliografie în exces (însă mereu promptă), nici familiarisme fără conținut. Nici nu se ferește să spună
Bunul-simț devine best-seller by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16207_a_17532]
-
tertipurile unui limbaj cu care s-a obișnuit literatura contemporană, și până la urmă - poate nici un fel de răspuns la zecile de întrebări ale conștiinței postmoderne. E de descoperit mai degrabă un gen aparte de ficțiune, care își dezvoltă din resurse intime un suflu puternic până la ultima pagină, ca o "încercare de a asigura continuitatea unui vis și așa fără noimă, dar pompând impresia copleșitoare că pe urmă nu mai e nimic." Barbu Cioculescu - Grădini în podul palmei, Ed. Eminescu, București, 2000
Hărți inexistente by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16226_a_17551]
-
prin aceeași viziune schizomorfă asupra universului, pe Rimbaud și pe Baudelaire, pe care, de altfel, tânărul Trakl îl citea fascinat când se afla la Viena, pe la fel de necunoscuta (în timpul vieții) Emily Dickenson cu care împarte același simț al contradicțiilor intime ("Sunt întotdeauna trist când sunt fericit. Nu e ciudat?" sau "Devii mereu mai sărac pe măsură ce te îmbogățești" - din corespondența lui Georg Trakl) și nu în ultimul rând, l-am apropia de poetul român Bacovia, alături de care pășește într-o lume
"Flautul luminii, flautul morții" by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16313_a_17638]
-
hârtie. Ce crezi despre un asemenea experiment? Internetul este un loc la care oricine poate avea acces și poate scrie ce și cum îi trece prin cap. În pofida acestei accesibilități, cred că deocamdată raportul cultural, ce intră în sfera gesturilor intime și foarte personalizate, dintre cititor și obiectul carte, nu este pândit de riscul de a dispărea și de a fi înghițit de calculator. Cartea e încă cu mult superioară ecranului pentru că este un obiect organic, nu virtual. Ti-o iei
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
în Statele Unite, nevoit să se adapteze în permanență la noi și noi contexte culturale, John S. Kafka era cumva predestinat studiului realităților multiple. Intervine aici, conștient, și convingerea profund psihanalitică după care înțelegerea alegerilor de destin se află într-un intim racord cu biografia. Autorul se axează principial pe câteva mari distincții și asocieri, pe care le explicitează încă din introducere. Astfel, este insistent subliniată naivitatea distincției dintre cogniție și afectivitate, distincție care funcționează ca o prejudecată uzuală și ca pretenție
Un Kafka al psihanalizei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16388_a_17713]
-
de un răspuns pe aceeași cale, fie chiar dintr-o secvență care ajunge uneori la adevărate dialoguri. În funcție șí de tehnica propriu-zisă sau de programe, se pot realiza diverse modalități sau, aș zice, stiluri de intercomunicare: oficiale sau informale, intime sau publice, chestionare cerând răspunsuri, transmiteri din bănci de date, sau, de pildă, în lanțuri de talks ("conversations" - cf. Anis 1998, 168) sau chats (afișare succesivă într-o fereastră, ibid., trăncăneli) etc. Evident, avantajul principal al "e-mail" față de comunicarea obișnuită
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
de la Rîbnița, un orășel de pe malul stîng al Nistrului, exact în momentul cînd ofensiva sovietică victorioasă provoca retragerea în derută a forțelor germane, prefigurînd momentul eliberării. Cartea se desfășoară pe mai multe registre. Ea este pînă la un punct jurnal intim, dacă pot să spun așa, în măsura în care autorul se apleacă asupra tuturor vîrstelor sale, începînd cu copilăria de la Deva, orașul de obîrșie, "centrul" vieții sale, pe care îl descrie cu dragoste, nostalgie și lux de amănunte atît în datele lui subiective
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
închipuim această elită, ca pe un GDS al amorului, întrunindu-se periodic și stabilind cu gravitate că "amorul e un lucru foarte mare". Banalități enunțate solemn "Adevărurile" care stau la baza întregii demonstrații nu se deosebesc de acelea din jurnalele intime ale liceenilor. Cartea este o colecție de truisme. Autorul insistă, de pildă, asupra ideii - banalizate de multă vreme prin repetare - că dragostea nu se reduce la sexualitate: " Nu mă refer aici la rolul biologic al dragostei, pentru simplul motiv că
Iubirea, bibelou de porțelan... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16463_a_17788]
-
Singura vină a primului ministru Ionel Brătianu, care a știut să reziste timp de doi ani impenitenților, a fost că a lăsat în fruntea Marelui Stat Major pe incapabilul general Dumitru Iliescu, care se întîmpla să-i fie și prieten intim. Acestui fanfaron și incapabil general, nesigur pe deciziile sale pe care mereu le schimba, i se datoresc multe din înfrîngerile armatei în 1916 și cîteva luni din 1917. Cînd frontul se stabilizase relativ, în 1917, în Moldova și se așteptau
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
vinovați de dezastrul de la Turtucaia, de cel de la Flămânda (pe care el îl condusese dar nu i s-au pus la dispoziție de la Marele Cartier General, trupele necesare cu armamentul de rigoare). Și pune în culpă M.C.G. condus, atunci, de intimul ministrului de război, nefastul general D. Iliescu. Și mai relevă, în perfectă cunoștință de cauză, alte "aberațiuni strategice". Relevă, apoi, catastrofa tifosului exantematic care a secerat sumedenie de ostași. Cauzele au fost, pe de o parte, neprevederea, iar, pe de
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
pisici, prefer pisicile". * Celebritatea? M-a atras în adolescență. Acum pot medita calm la o însemnare a lui N. Iorga: Există un fel de celebritate care trăiește numai în cercul acelora ce nu pot fi celebri". * Celebritate: o uriașă amărăciune intimă transformată în spectacol. * Exigențele ființei: "Axiomele în filosofie nu sînt axiome pînă cînd nu le-am dovedit valabilitatea în propria noastră ființă; citim lucruri frumoase, dar niciodată nu le simțim pe deplin pînă ce nu am urcat aceleași trepte ca
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
românesc), cu toate fenomenele specifice acestuia. Romanul nu pierde, cum s-a spus, față de jurnal, în direcția autenticității, căci între factualitate și autenticitate nu se poate pune semnul echivalenței (jurnalul lui Ion D. Sîrbu nici nu este, altminteri, un "jurnal intim", ci un jurnal-eseu, un jurnal care conține, in vitro, ideile obsesive care au stat la baza scrierilor sale majore). Ficționalitatea romanului contribuie la integrarea materiei eterogene din jurnal într-o substanță epică omogenă și compactă, conferind astfel validitate și obiectivând
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
școală. Una, cînd unul din ei, după campania de la Turtucaia, cu mizeriile ei, se dusese la bordel, de puțini frecventat, datorită prețului ridicat. Profesionistele păreau triste, ca după un deces... Un miros dulceag de sulf, de pucioasă topită umplea încăperea intimă. Pînă ce se dumirise. Bucureștiul, după campania nefericită, se umpluse de rîie. A doua, povestită de cel de al doilea martor se petrecuse imediat după cel dintîi război mondial, dar într-o casă extrem de elegantă. Îmi spusese și strada. Nu
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]