1,564 matches
-
mai rar nervul facial. Au tendința de a invada structurile osoase adiacente și compartimentele bazei de craniu (orbita, hipofiza, fosa craniană mijlocie). Se pot transforma malign TUMORILE METASTATICE În fiecare an numărul pacienților oncologici crește în mod constant. Incidența metastazelor intracraniene este relativ mare. Deși pot fi observate la orice vârsta, mai des sunt întâlnite la pacienți vârstnici. Sunt localizate subcortical, dar pot fi găsite oriunde în substanța albă, supra și infratentorială, în spațiile subarahnoidiene, în regiunea selară, în sistemul ventricular
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
mucină este hiperdens pe investigația CT și hiperintens T1 la RMN. Uneori pot avea o priză inelară de SDC [2,3]. e. Chist neurenteric (enterogenic) este congenital, benign, de trei ori mai frecvent la nivelul coloanei vertebrale comparativ cu localizarea intracraniană. Majoritatea sunt întâlnite în fosa posterioară, pe linia mediană, anterior de trunchiul cerebral. Pot fi întâlnite și în unghiul cerebelopontin sau clivus. Este o formațiune rotundă sau lobulată, necaptantă, ușor hiperintensă, intensitatea semnalului depinde de conținutul proteic care este variabil
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
Atacurile ischemice trombotice pot de asemenea să debuteze abrupt, dar frecvent ele evoluează mai lent, de-a lungul mai multor minute, ore sau chiar zile. Hemoragia cerebrală cauzează de la debut un deficit important și constant. 2. Infarctul cerebral trombotic-aterosclerotic Vasele intracraniene și ale gâtului sunt predispuse modificărilor aterosclerotice. Locurile favorite de dezvoltare a acestor modificări sunt arterele carotide comune și cele interne, arterele vertebrale și artera bazilară, ca și trunchiurile arterelor cerebrale mari. Factorii care potențează procesul aterosclerotic sunt HTA, diabetul
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
circulația anastomotică disponibilă . Investigațiile paraclinice utile pentru precizarea localizării sunt: Tomografia computerizată (CT) cerebrală(2), Rezonanța Magnetică Nucleară (RMN) cerebrală, angio-RMN, studii Doppler carotidiene. Principii de tratament: Managementul fazei acute: internarea în unități de stroke, unde pot fi monitorizate presiunea intracraniană, tensiunea arterială, funcțiile pulmonare, pO2 și pCO2 sanguine. Măsuri terapeutice pentru restaurarea circulației cerebrale și oprirea procesului patologic: - Agenți trombolitici: activatori de plasminogen tisular, administrați numai în fereastra de trei ore de la apariția primului simptom focal (rt-PA, urokinază). - Tratamentul edemului
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
pO2 și pCO2 sanguine. Măsuri terapeutice pentru restaurarea circulației cerebrale și oprirea procesului patologic: - Agenți trombolitici: activatori de plasminogen tisular, administrați numai în fereastra de trei ore de la apariția primului simptom focal (rt-PA, urokinază). - Tratamentul edemului cerebral și al presiunii intracraniene crescute: tratamentul medical (terapie depletivă cu agenți osmotic activ cerebral, ex.: manitol) și tratamentul chirurgical (drenaj ventricular, chirurgia de decompresiune). - Terapia antiagregantă: clopidogrel, aspirina, ticlopidina. - Terapia anticoagulantă (warfarina, acenocumarol) după un AVC ischemic asociat cu fibrilație atrială și/sau cu
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
digitală și arteriografie. Pentru cei cu AIT carotidian și leziuni situate în arterele carotide ale gâtului cu un grad înalt de stenoză sau cu placă ulcerată, endarterectomia este soluția terapeutică. În cazurile în care modificările sunt mai frecvente în porțiunea intracraniană a arterei carotidiene sau gradul de stenoză este sub 70% în porțiunea extracraniană carotidiană sau leziunile sunt în sistemul vertebro-bazilar, se recomandă terapie anticoagulantă sau antiagregantă. 4. Infarctul cerebral embolic În vasele cerebrale, embolia este cea mai frecventă cauză de
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
și tetraplegie, rigiditate prin decerebrare și pupile mici dar reactive. Tratament și prognostic: Din pacienții cu hemoragie cerebrală mare, aproape două treimi decedează. Îndepărtarea neurochirurgicală a cheagului are rareori succes în salvarea vieții. Important în stadiul acut este controlul presiunii intracraniene și susținerea funcțiilor vitale. 8. Fiziopatologia bolii cerebrovasculare ischemice la pacienții cu diabet zaharat Ischemia cerebrală presupune două procese patologice majore: afectarea aportului de oxigen și glucoză, consecutiv ocluziei vasculare și tulburările în metabolismul celular, urmare a colapsului proceselor producătoare
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
au mai puțin mușchi neted comparativ cu cele sistemice. Suprafața mediei este de patru ori mai mare în arterele mici mezenterice față de cele cerebrale. Există o relație demonstrată între stratul subțire de mușchi neted și presiunea intravasculară scăzută din vasele intracraniene. - Strat adventicial mai îngust al vaselor cerebrale (nevoie mai redusă de vasa vasorum din adventicie, deoarece nutriția din lumen este suficientă pentru media mai subțire) - Tendință mai mare la fenomenul de furt (steal) Mecanismul autoreglării: În timpul creșterii și descreșterii TA
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
anatomice, sau - abcese, sau - dehiscențe parțiale ale protezelor valvulare, sau - regurgitări valvulare noi. Criterii minore - Predispoziția: condiții cardiace predispozante sau abuz de medicamente intravenos; - Febră peste 38 grade Celsius, - Fenomene vasculare: embolie arterială majoră, infarcte pulmonare septice, anevrism micotic, hemoragie intracraniană, hemoragii conjunctivale, leziuni Janeway; - Fenomene imunologice: glomerulonefrite, noduli Osler, pete Roth, factor reumatoid; - Dovada microbiologică: hemocultură pozitivă, dar care nu îndeplinește criteriul major enunțat mai sus sau dovada serologică a infecției active cu organism corespunzător endocarditei infecțioase. - Ecocardiografie corespunzătoare cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
dintre pacienții cu miastenie generalizată și aproximativ 60% dintre pacienții cu miastenie oculară au anticorpi serici anti-AChR. Examenele radiologice toracice simple, anteroposterioare și laterale, precum și CT/IRM de mediastin sunt necesare pentru diagnosticarea timoamelor sau pentru diagnosticul diferențial cu tumori intracraniene în forma oculară a MG. Dozarea anticorpilor anti MuSK este utilă în cazul în care dozarea anticorpilor antireceptor ACh a fost negativă. DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL O serie de boli sunt mai frecvent menționate în diagnosticul diferențial al miasteniei gravis, în funcție de localizarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
slăbiciunea musculară care apare în MG reală în locul oboselii musculare pe care o simt în neurastenie. A patra categorie de boli este reprezentată de alte boli ce pot fi confundate cu miastenia gravis, cum ar fi botulismul sau tumorile compresive intracraniene. Botulismul poate fi caracterizat prin slăbiciune musculară până la paralizie asemănătoare MG, dar la examenul clinic se constată pupilele midriatice, iar la testele electrodiagnostice grupa musculară incriminată are un răspuns incremențial la stimulările musculare repetate, în locul celui decremențial tipic în MG
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
fi caracterizat prin slăbiciune musculară până la paralizie asemănătoare MG, dar la examenul clinic se constată pupilele midriatice, iar la testele electrodiagnostice grupa musculară incriminată are un răspuns incremențial la stimulările musculare repetate, în locul celui decremențial tipic în MG. Tumorile compresive intracraniene pot mima forma oculară a MG prin compresie pe nervii cranieni IV sau VI. Practicarea IRM cranian de rutină în astfel de cazuri poate duce la identificarea masei de compresie. TRATAMENT Afecțiune severă și cu potențial grav și letal în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
în fiecare generație; sunt afectate, cu o frecvență relativ egală, ambele sexe și se observă transmiterea tatăàfiu; persoanele cert sănătoase nu au copii bolnavi. în anamneza familială se va acorda o atenție specială identificării unor persoane cu ADPKD și anevrisme intracraniene, deoarece există cert o agregare familială particulară a celor două manifestări ale bolii; în aceste familii, anevrismele se pot regăsi la 10-15% din bolnavii cu ADPKD și, uneori, ruperea lor poate fi manifestarea majoră de debut sau o complicație precoce
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
nu permite evaluarea evoluției bolii unui pacient pe baza evoluției ei la alți bolnavi din familie; există, evident, și o variabilitate interfamilială în manifestarea unor anomalii extrarenale în ADPKD; elocventă și importantă în practică este frecvența mai mare a anevrismelor intracraniene în unele familii (26). Sursele de variație fenotipică în ADPKD sunt: mutații în gene diferite (heterogenitate de locus); mutații diferite în aceeași genă (heterogenitate alelică); intervenția altor gene modificatoare non PKD; intervenția unor factori de mediu (Kimberling et al., 1991
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
lung al cromosomului 4 întâlnită la 15% din bolnavii cu ADPKD (Kimberling et al., 1993); PKD 3 genă încă nelocalizată și foarte rară (Daoust et al., 1995). Mutațiile celor trei gene produc fenomene clinice asemănătoare: chiștii renali și hepatici, anevrismele intracraniene ș.a. sunt prezente în toate cele trei forme de boală (29, 35). Mutațiile în gena PKD2 dau însă o formă mai benignă de boală: chiștii renali apar mai târziu (vârsta de debut este cu aproximativ 14 ani mai târziu), frecvența
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
1) stabilirea statusului genetic la tinerii peste 18 ani, cu risc de 50% (când ecografia nu poate evidenția totdeauna chiștii); în funcție de rezultat, ei pot lua o decizie informată asupra planingului lor familial; (2) la persoanele care au în familie anevrisme intracraniene; (3) evaluarea unui donator sănătos înrudit cu pacientul care va fi transplantat. PATOGENIA BOLII CHISTICE RENALE AUTOSOMAL DOMINANTE (ADPKD) Irina Mititiuc și Mircea Covic în ADPKD, formarea chiștilor poate începe încă din viața fetală, în orice segment al nefronilor și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
mitrală, insuficiență aortică), cardiomiopatie dilatativă, anevrisme septale atriale, mixoame atriale, anevrisme ale arterelor coronare; dilatații ale rădăcinii aortei, anevrisme ale aortei toracice sau abdominale; un loc aparte îl ocupă hipertensiunea arterială și complicațiile sale: HVS și hemoragiile intracerebrale; cerebrovasculare: anevrisme intracraniene, disecții ale arterelor cervico-cefalice; chiști în diferite organe: ovar, uter, splină, arahnoidă ș.a.; hernii diafragmatice sau ale peretelui abdominal; hematopoietice: eritrocitoză. Frecvența cu care se întălnesc aceste manifestări în ADPKD este variată în diferite surse și dependentă de preocuparea și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
se indică tratamentul chirurgical. în tratamentul postoperator, pacientul va urma un regim alimentar bogat în fibre (3). Spre deosebire de HTA, al cărei impact direct asupra deteriorării funcției renale la bolnavii cu ADPKD a fost de mult recunoscut, ca și de anevrismele intracraniene care pot evolua spre ruptură, cu consecințe grave (sechele neurologice invalidante sau chiar fatale), coafectarea valvulară și aortică în ADPKD a fost mult timp ignorată sau considerată rară, dacă nu chiar întâmplătoare, și lipsită de semnificație prognostică (10, 15). Examenele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
forme de boală polichistică renală ADPKD și ARPKD și studiile detaliate, clinice și genetice ale ADPKD au permis fundamentarea noțiunii de boală sistemică, cu manifestări renale și extrarenale. După chiștii hepatici și afectarea valvulară și aortică, manifestările intracerebrale (îndeosebi anevrismele intracraniene) sunt prezente la bolnavii cu ADPKD. Evenimentele neurologice majore și acute ce survin cel mai frecvent în cazul pacienților cu ADPKD sunt hemoragia intracerebrală primară și infarctul cerebral complicații ale hipertensiunii arteriale și hemoragia subarahnoidiană, consecință a ruperii unui anevrism
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sunt prezente la bolnavii cu ADPKD. Evenimentele neurologice majore și acute ce survin cel mai frecvent în cazul pacienților cu ADPKD sunt hemoragia intracerebrală primară și infarctul cerebral complicații ale hipertensiunii arteriale și hemoragia subarahnoidiană, consecință a ruperii unui anevrism intracranian (Pirson și Chauveau, 1995) (10). Mult mai rare sunt chiștii arahnoidieni sau diferite malformații arterio-venoase intracerebrale. De aceea, identificarea unui pacient cu ADPKD impune o evaluare atentă a manifestărilor extrarenale, inclusiv a celor intracraniene, responsabile deseori de un deces precoce
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
subarahnoidiană, consecință a ruperii unui anevrism intracranian (Pirson și Chauveau, 1995) (10). Mult mai rare sunt chiștii arahnoidieni sau diferite malformații arterio-venoase intracerebrale. De aceea, identificarea unui pacient cu ADPKD impune o evaluare atentă a manifestărilor extrarenale, inclusiv a celor intracraniene, responsabile deseori de un deces precoce. înainte de a descrie aceste manifestări intracerebrale vom preciza că ele se întâlnesc în ambele forme de boală polichistică a adultului, PKD1 și PKD2. A) ANEVRISMELE INTRACRANIENE Anevrismele intracraniene sunt definite ca dilatații segmentare (saculare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
evaluare atentă a manifestărilor extrarenale, inclusiv a celor intracraniene, responsabile deseori de un deces precoce. înainte de a descrie aceste manifestări intracerebrale vom preciza că ele se întâlnesc în ambele forme de boală polichistică a adultului, PKD1 și PKD2. A) ANEVRISMELE INTRACRANIENE Anevrismele intracraniene sunt definite ca dilatații segmentare (saculare, fusiforme sau globuloase) ale unui vas cerebral, datorită unei modificări a structurii peretelui său. Prevalența medie a anevrismelor intracerebrale în populația generală variază între 1-2% (6, 12, 15). Studii clinice, neuroimagistice și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
a manifestărilor extrarenale, inclusiv a celor intracraniene, responsabile deseori de un deces precoce. înainte de a descrie aceste manifestări intracerebrale vom preciza că ele se întâlnesc în ambele forme de boală polichistică a adultului, PKD1 și PKD2. A) ANEVRISMELE INTRACRANIENE Anevrismele intracraniene sunt definite ca dilatații segmentare (saculare, fusiforme sau globuloase) ale unui vas cerebral, datorită unei modificări a structurii peretelui său. Prevalența medie a anevrismelor intracerebrale în populația generală variază între 1-2% (6, 12, 15). Studii clinice, neuroimagistice și anatomopatologice relevă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
estimată diferit de autori, oscilând între 9% (Ronkainen et al., 1997) și 18% (Nakagawa et al., 1994). Schievink et al., efectuând o vastă analiză a literaturii de specialitate și utilizând baza de date de la Mayo Clinic, concluzionează că prezența anevrismelor intracraniene cu agregare familială este de 10%, iar din punct de vedere etiologic există o certă heterogenitate genetică (13). O mare parte din pacienții cu anevrisme intracraniene au și ADPKD. în acest caz este vorba de o boală genetică cu manifestare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de specialitate și utilizând baza de date de la Mayo Clinic, concluzionează că prezența anevrismelor intracraniene cu agregare familială este de 10%, iar din punct de vedere etiologic există o certă heterogenitate genetică (13). O mare parte din pacienții cu anevrisme intracraniene au și ADPKD. în acest caz este vorba de o boală genetică cu manifestare multisistemică, care afectează și vasele cerebrale. Prevalența anevrismelor intracraniene Prevalența exactă a anevrismelor intracraniene asimptomatice la persoanele cu ADPKD este incertă, deoarece este dificil a se
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]