795 matches
-
scăzut acuitatea vizuală sau au apărut parestezii accentuate. Necroza cutanată a apărut destul de rar, fiind mai frecventă la administrarea subcutanată față de administrarea i.m. Se citează și prezența la administrare de interferon Beta-1b, a două cazuri de sindrom de diseminare intravasculară, care au decedat. O situație mai deosebită întâlnită la bolnavii tratați cu interferon Beta este apariția depresiei sau chiar suicidul. Se pune problema dacă depresia este un efect advers al tratamentului sau este considerat ca fiind produsă de boală, prin
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
În concluzie și tratamentul trebuie individualizat la subiecții vârstnici, dozele inițiale și titrarea ulterioară fiind dificilă, existând necesitatea identificării factorilor care contribuie la accentuarea efectelor adverse, în special la pacienții foarte în vârstă și fragili: scăderea activității baroreceptorilor, scăderea volumului intravascular, sensibilitatea la hipopotasemie, alterarea funcției renale și hepatice, modificări ale sistemului nervos central (10). Patternul TA la ABMP la subiecții vârstnici HTA de halat alb HTA mascată HTA sistolică izolată (frecvent) HTA nocturnă Pierderea controlului autonom sau al baroreceptorilor (hipotensiune
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
intravenos, nifedipină oral sau metildopa oral. Administrarea intravenoasă a sulfatului de magneziu s-a dovedit utilă în prevenirea eclampsiei și în tratamentul convulsiilor. În preeclampsia cu edem pulmonar acut, nitroglicerina este drogul de elecție, iar diureticele trebuie evitate datorită volumului intravascular redus. Provocarea nașterii se recomandă în toate cazurile de HTA gestațională ce evoluează cu suferință fetală, tulburări de vedere sau anomalii de coagulare. 168 5.5.8. Hipertensiunea rezistentă Cauzele de răspuns inadecvat la tratamentul antihipertensiv sunt multiple și se
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
exces de catecolamine : feocromocitom Alte cauze biologice Coarctația de aortă Sindromul de apnee obstructivă de somn HTA în sarcină Afecțiuni neurologice: creșterea presiunii intracraniene, tetraplegia, disautonomii familiale, porfiria acută Stresul chirurgical: perioperator și postoperator Hiperventilația psihogenă Hipoglicemia Postresuscitare Creșterea volumului intravascular Cauze exogene Administrarea de: corticoizi, estrogeni, mineralocorticoizi, simpatomimetice, eritropoietină Abuz de alcool sau nicotină Medicamente imunosupresive Intoxicații cu metale grele HTA sistolică izolată Insuficiența aortică valvulară Fistula arterio-venoasă Persistența de canal arterial Tireotoxicoza Boala Paget Rigiditatea aortică crescută Prevalența principalelor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sângelui din venele periferice către venele pulmonare și astfel este activată circulația de întoarcere (Jeanneret et al., 2007). În diferite afecțiuni pulmonare caracterizate prin creșterea presiunii intratoracice circulația venoasă de întoarcere este îngreunată și este astfel favorizată insuficiența venoasă. • Presiunea intravasculară sau „vis a tergo” Reprezintă propagarea presiunii arteriale până la nivelul capilarelor și a venelor periferice și a fost descrisa pentru prima dată de Richard Lower în 1670. La nivelul arterelor periferice, presiunea este de 45 mmHg (capătul arterial al capilarului
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Goren et al., 1990, Golledge, Quigley, 2003, Jeanneret et al., 2007). Această presiune, cu toate că este mică, este totuși suficientă pentru a asigura scurgerea sângelui de la artere spre vene, străbătând și bariera capilară. Dacă presiunea venoasă periferică crește, ea depășește presiunea intravasculară și atunci fluxul sângelui dinspre artere spre vene se oprește. Rolul microcirculației în insuficiența venoasă este considerabil fiind știut faptul că în venule se depozitează 60-70% din sânge (Golledge, Quigley, 2003). În staza venoasă acest resort este folosit din plin
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
efectua intervenția chirurgicală cu viză radicală. CORECTAREA TULBURĂRILOR DE COAGULARE Tulburările de coagulare sunt o altă problemă majoră a pacienților icterici, fiind secundare malabsorbției vitaminei K și disfuncției hepatice. Mai mult, sepsisul asociat poate agrava aceste fenomene determinând apariția coagulării intravasculare diseminate cu consecințe grave. Corectarea tulburărilor de coagulare se face prin administrarea de vitamină K, pe cale parenterală, două fiole/zi (întrucât absorbția intestinală este practic nulă) sau prin administrarea de plasmă proaspătă congelată (de obicei în preziua intervenției). CORECTAREA ANEMIEI
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
citokinele, activarea complementului) și, în fine, producerea masivă și sistematizată de radicali peroxid, la nivelul celulelor de reacție în primul rând și al tuturor celulelor organelor și sistemelor, în ultimă instanță. Apariția unui focar de chimiotaxie granulocitară și limfomonocitară, coagulare intravasculară și deversare disfazică cu concentrare de anticorpi, acoperite de termenul de „focar inflamator” determină obligatoriu o reacție tisulară de izolare a procesului, o reacție de „sigilare” prin „bariera fibrino-imunoleucocitară” cu apariția „spălatului plăgii” adică „sectorul al IIIlea”. Celulele reactive elaborează
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
fie mai mică comparativ cu a neutrofilelor (6). În mod normal, un număr de neutrofile staționează de-a lungul pereților vaselor mici, mai ales în circuitul cu presiune mică din circulația pulmonară și care este în echilibru dinamic cu pool-ul intravascular circulant de neutrofile. În plămâni rezidă de două-trei ori mai multe neutrofile decât în toată circulația la un loc; plămânul este „burat” de celulele inflamatorii plasate aici pentru „poliția” de apărare în microvasele sale. Numărul neutrofilelor pulmonare staționate în marginație
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
în marginație este direct influențat de stimulii inflamatorii. Inițial, rolul stimulului inflamator a fost atribuit endotoxinei, care determină o masivă sechestrare de neutrofile în pulmon, la 6 ore de la injectare și care dispare complet după 12 ore. În cazul activării intravasculare a complementului, acesta induce lezare vasculară pulmonară profundă, prin producerea de metaboliți toxici de oxigen de către neutrofilele activate. La fel și endotoxina, dacă este excesiv activată, va determina o acumulare anormală de neutrofile și o creștere a permeabilității vasculare. Acest
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cascadei de activare a unor mediatori vasoactivi (kininele, serotonina, proteina P) ce ar iniția evoluția către șoc - complicația cea mai severă a septicemiilor; - declanșarea cascadei de coagulare - prin intermediul factorului XII (Hagemann), ce poate reprezenta de fapt declanșarea fenomenelor de coagulare intravasculară diseminată (CID) la nivelul endoteliilor vasculare agresate direct (sub acțiunea germenilor și endotoxinelor acestora) sau indirect prin eliberarea unei mari cantități de monoxid de azot, cu consecințe negative asupra echilibrului circulator (prin vasoplegie, hiperpermeabilizare capilară și deperdiție de lichide în
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
să producă mai mulți mediatori antiinflamatori decât proinflamatori, pentru a preveni răspunsul imun sistemic necontrolat și a devia activarea lor de către țesuturile infectate. Eliberarea citokinelor și a mediatorilor inflamației are ca efect sistemic creșterea permeabilității capilare, ce antrenează pierderea proteinelor intravasculare și a fluidelor în compartimentul interstițial. Contractilitatea miocardică se reduce datorită eliberării de TNF-α. Mediatorii proinflamatori produc bronhoconstricție și poate să apară sindromul de detresă respiratorie. Răspunsul imun antiinflamator vizează celulele mediatoare și toate căile de reglare umorală. Se generează
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
infecția; Deși bolnavii cu ciroză prezintă tulburări de coagulare, practicarea paracentezei este asociată cu riscuri scăzute de complicații; hematom la perete 1%, hemoperitoneu 0,1% și infecție iatrogenă 0,1%. Contraindicația practicării paracentezei o constituie suspiciunea de fibrinoliză sau coagulare intravasculară diseminată (CIVD). 2) a doua care susține practicarea paracentezei considerând-o metodă sigură pentru diagnostic (3, 81, 286). Se analizează lichidul de ascită din punct de vedere citologic (pH-ul, concentrația lactatului, polimorfonucleare neutrofile - PMN) și bacteriologic (100, 158, 172
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
marea majoritate a cazurilor (cu o medie calculată de 57mm/h într-un studiu multicentric) (276). Valorile normale nu exclud posibilitatea unei infecții sistemice bacteriene complicate. Situațiile în care valorile VSH rămân normale sunt: - insuficiență cardiacă congestivă; - insuficiență renală; - coagularea intravasculară diseminată. - Dozarea fibrinogenului constituie un test inflamator nespecific important; valorile normale sau scăzute pot fi atribuite insuficienței hepatice sau coagulării intravasculare diseminate. - Proteina C reactivă: deși creșterea sa este nespecifică, valoarea acordată acestui parametru a crescut în anii '90 datorită
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
unei infecții sistemice bacteriene complicate. Situațiile în care valorile VSH rămân normale sunt: - insuficiență cardiacă congestivă; - insuficiență renală; - coagularea intravasculară diseminată. - Dozarea fibrinogenului constituie un test inflamator nespecific important; valorile normale sau scăzute pot fi atribuite insuficienței hepatice sau coagulării intravasculare diseminate. - Proteina C reactivă: deși creșterea sa este nespecifică, valoarea acordată acestui parametru a crescut în anii '90 datorită: - capacității mai bune de discriminare (față de febră sau VSH) între evoluția procesului septic și recurențele febrile datorate efectelor adverse ale terapiei
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cu soluții cristaloide este insuficientă, ele neputând realiza o perfuzie viscerală adecvată. Inițial au fost folosiți coloizi naturali, albumine. Aceștia se leagă de toxinele bacteriene și ajută la eliminarea lor îmbunătățind activitatea opsonică a lichidului de ascită și creșterea volumului intravascular. Sort și colaboratorii în 1999, utilizând albumina umană la pacienții cu peritonită bacteriană spontană, au scăzut mortalitatea de la 29% la 10%. Doza de albumină recomandată este de 1,5 mg/kgc, administrată cu 6 ore înaintea antibioticului - cefotaxim - și repetată
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
este de 1,5 mg/kgc, administrată cu 6 ore înaintea antibioticului - cefotaxim - și repetată doza de 1 mg/kgc zilnic, timp de 3 zile. În rezumat are un efect de „maturare” a radicalilor liberi de oxigen favorizând repleția volumului intravascular (250). Albumina, datorită costului ridicat și nedemonstrării superiorității, a fost înlocuită cu coloizi artificiali care au realizat efecte benefice evidente în restabilirea perfuziei tisulare și ameliorării microcirculației. Aceste substanțe sunt dextranul, gelatina fluidă și hidroxietilamidon (HES). Primul ar putea avea
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
peritonitei și se face sub monitorizare clinică (puls, TA, diureză orară, scaune) și paraclinic (măsurarea presiunii venoase centrale - PVC, a hemoconcentrației, anemiei, hipoproteinemiei, deficitului electrolitic și acido-bazic). Terapia cu fluide va fi atent urmărită pentru a se evita supraîncărcarea spațiului intravascular sau/și decompensarea cardiacă. Această monitorizare este complexă montându-se: - un cateter venos central sau un cateter în artera pulmonară; - o sondă urinară à demeure pentru urmărirea diurezei orare. După Reines (215) sonda urinară are o acțiune triplă; ne permite
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
prin inhibarea aderării plachetare și anti inflamator prin inhibarea aderării leucocitare, efectul antiproliferativ, precum și o participare complexă în tabloul radicalilor liberi. Interacțiunea NO cu endoteliul vascular determină creșterea permeabilității celulare și favorizează pătrunderea, în și prin intimă, a unor componente intravasculare. Una din cele mai importante implicații funcționale pentru NO este vasodilatația determinată de debit, unde o creștere a debitului crește forța de forfecare (stres tangențial), producând vasodilatație NO-dependentă. Reducerea producției de NO în cadrul disfuncției endoteliale poate contribui la mecanismele patogene
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
implicarea în termoreglare. Capilarele circulației sistemice conțin 5-7 % din volumul sanguin total. Transferul de substanță prin peretele capilarelor asigură aportul de oxigen și nutrimente, precum și îndepărtarea produșilor finali de metabolism. Capilarele permit schimbul permanent de apă și ioni între spațiul intravascular și cel interstițial, având un rol esențial în mecanismele homeostaziei hidro electrolitice. 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor Particularitățile morfo-funcționale ale circulației capilare sunt subordonate funcției de transfer de substanțe. Astfel, la o lungime individuală de ~0,6 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
care unele vase sunt neperfuzate în condiții de presiune scăzută nu este pe deplin cunoscut, dar probabil aceasta este produsă prin diferențele de geometrie de rețea și prin prezența canalelor preferențiale de curgere a sângelui. Pe lângă deschiderea capilarelor, creșterea presiunii intravasculare poate duce la o creștere a calibrului. Distensia capilară pare a fi mecanismul principal pentru scăderea rezistenței vasculare pulmonare produse de o presiune intra-vasculară crescută. Rezistența vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
drept dilatație anormală a aortei (3, 14, 15, 21, 26), anevrismul poate fi adevărat (prin modificări calitative și cantitative ale structurilor peretelui arterial, dar menținând contact între cavitatea anevrismală și lumenul vascular) și fals (hematom extravascular, care comunică cu spațiul intravascular). Sunt localizate în teritoriul toracic sau abdominal (sub arterele renale, deasupra bifurcației aortei, pe artele iliace, unde pot fi însoțite de dilatații mici, fuziforme sau saculare). Asociat uneori cu fenomene de degenerescență chistică a mediei, anevrismul de aortă poate fi
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fiziopatologice locale antrenează reacții generale a caror amploare este direct proporțională cu profunzimea și suprafață arsurii. Prima reacție de apărare în arsuri este vasodilatația paralitica. Dacă aceasta durează peste 5 minute, endoteliul cade în interiorul vaselor din zona afectată determinând coagularea intravasculara localizată. Rețeaua de fibrina fixează anticorpii circulanți formând barieră fibrino-hemato leucocitara care împreună cu blocajul limfatic instalat la 24-48 de ore formează barieră de sigilare care izolează complet volumul de țesut afectat. Robson, în 1974, introduce această noțiune pe care Jacson
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
plasmexodie) dar și apariția microtrombozelor. 15.7.3. REACȚIA LOCALĂ ȘI GENERALĂ ÎN ARSURI Acțiunea directă a energiei termice asupra țesuturilor determina modificări morfo-funcționale importante la nivelul microcirculației, cu creșterea permeabilității pentru proteine, conducând la pierderea de lichide și proteine intravasculare. Deplasarea proteinelor și lichidelor prin membrana endoteliala este dictată de echilibrul presiunilor osmolare și hidrostatice. La nivelul leziunii de arsură modificările tisulare locale sunt dominate de creșterea progresivă a edemului prin creșterea permeabilității capilare și a presiunii hidrostatice ca urmare
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
proteine reține 13 ml de apă); albumina este cea mai activă oncotic și nu are riscul transmiterii de boli că plasma proaspătă congelata sau sângele prospăt. Soluțiile cu osmolaritate mare trebuie utilizate pentru redresarea echilibrului între sectorul interstițial și cel intravascular (tabelul 15.3). Ele au meritul de a reduce ededmul interstițial care necombătut poate deveni o importanță cauza de deces. Parametrii cei mai utili pentru evaluarea unei perfuzari corecte sunt: diureza orara (peste 50 ml/oră la adult și respectiv
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]