1,281 matches
-
Sibiu, 1997; Stacojiu, Sibiu, 2000; Și va fi ziua a opta..., Cluj-Napoca, 2001; Visul bufniței, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Sângele alb al pietrelor”, TR, 1973, 3; Ilie Guțan, „Nisipul memoriei”, „Tribuna Sibiului”, 1978, 6433; Titu Popescu, Fluență și introspecție, T, 1978, 4; Al. Piru, Epicul și liricul, LCF, 1978, 16; Nae Antonescu, „Nisipul memoriei”, ST, 1978, 10; Constantin Cubleșan, „Dincolo de dragoste”, T, 1980, 2; Sultana Craia, „Dincolo de dragoste”, LCF, 1980, 27; Titu Popescu, Analiză și adevăr psihologic, RMB, 1982
BRAGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]
-
al ninsorilor albastre (1975), este un astfel de personaj tipic. Povestea relației sale cu Ioana, o ciudată și dificilă femeie, dobândește o turnură lirică, deseori poetizantă. Proza lui B. se va orienta spre reflectarea prezentului sau trecutului spațiului autohton, prin introspecție psihologică, agrementată cu divagări lirice și descrieri de spații geografice exotice (cu personajele lor aferente), care sunt însă doar pretexte pentru prezentarea unor valori general umane: curajul, cinstea, corectitudinea, generozitatea. Astfel, romanul Ierni peste tei (1978) e o evocare a
BANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285605_a_286934]
-
Scrisoare către anul 2000, 1963) conturează profilul unui poet militant în stilul rudimentar al epocii, ce abordează tematica socială, în versuri agitatorice, conjuncturale. Angajarea, enunțată cu un neistovit retorism, vizează evenimentul imediat, chiar dacă notații lirice cu un caracter diferit (erotică, introspecție, reflexivitate) își semnalează uneori prezența. Bunăoară, pe o temă dată, pacea, timbrul e susținut de „angajamente” viguroase: „Te apărăm / că suntem mulți / noi, robitorii, / de noapte cu noapte, / zi cu zi, / vom fi aci, / mereu prezenți, / mereu în stare de
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
prin faptul că Eu mă gândesc pe Mine. Ceea ce mă ține este identitatea mea din care nu pot ieși decât devenind un altul”. Dar acest fapt nu aparține normalului. Identitatea mea nu se formează și nu o descopăr numai prin introspecție sau percepția exterioară a persoanei mele. Ea este Într-o mare măsură și rezultatul acțiunii unor factori exteriori. Eu sunt cel care sunt, unic și diferit, raportat la ceilalți, care, la rândul lor, sunt diferiți de mine, dar fiecare dintre
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Cu ajutorul interviului, prin autodezvăluire, reușim să cunoaștem motivațiile, trăirile deținutelor, atitudinea lor postact față de fapta comisă, față de ele însele și lume în general. A întreba intervievatele despre istoria vieții lor și despre omorul în sine înseamnă a le provoca o introspecție cu consecințe dureroase în aria intimității. Reactualizarea și relatarea verbală despre experiențele traumatice au un conținut emoțional pentru intervievate, generând retrăirea terorii și a rușinii. A fi acceptat ca partener de discuție de către acestea cere o relație de încredere care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
formalistă, grijulie cu propria imagine; - slab empatică; - negativism, resentimente, suspiciune și ostilitate indirectă la un nivel ridicat; - nivel înalt de violență suportată; - nivel înalt de traumă. Concluzii În aceste studii de caz s-au încercat, pornind de la actul criminal, o introspecție și o analiză calitativă a vieții de zi cu zi a deținutelor, pentru a se evalua diferitele alternative pe care acestea le-au avut la dispoziție. S-a procedat la o analiză holistică, încercându-se surprinderea unor factori, evenimente relevante
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de reeducare. Funcționarea închisorilor presupune existența unui personal special pregătit, capabil să elaboreze planuri de intervenție și să provoace procese de schimbare psihosocială la nivel comportamental, atitudinal, psihic al deținutelor. Deținuta trebuie susținută, încurajată să-și analizeze (să facă o introspecție a propriei vieți) condiționările, experiențele trecute, să conștientizeze impactul acestora, al atitudinilor inadecvate asupra comportamentului, să înțeleagă și să accepte că toate aceste experiențe, reprezentări trecute nu pot constitui scuze pentru actul lor. Ea trebuie ajutată în a înțelege că
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în vedere sprijinirea acestuia în deciziile sale de schimbare determină o relație participativă, în care puterea de decizie este dată clientului, în baza expertizei absolute pe care o are în ceea ce privește viața sa personală. Consilierul are un rol de facilitator al introspecției și analizei pe care clientul o întreprinde, de suport emoțional pentru situațiile de criză, capacitând totodată clientul și oferindu-i suportul necesar pentru adaptare și schimbare. Un principiu esențial în consiliere îl constituie respectarea dreptului clientului la autodeterminare, cu prezervarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
materia stă sub osânda vremelniciei, spiritul dăinuie, renăscând în perpetuitate. Scrisorile către Simon Bayer, trimise între 1955 și 1959, sunt, în unduiri proustiene, o sensibilă evocare a unor crâmpeie din copilărie. Dar și un eseu, de o rară calitate a introspecției, despre fluidul imprevizibil al memoriei. Pentru C., „totul are un sens”, detectabil, dincolo de ceea ce se vede, prin „intuiția suprarealității”. În „heraldica” de mitice rezonanțe a îngânduratului epistolier, și opera de artă poate să incite la o „evadare în supranatural”. Descinzând
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
unor idei, fapte și perspective care duc la apariția și consolidarea intereselor superioare, capabile să dirijeze și să influențeze profund conduita și întreaga orientare a persoanei. În cazul celor cu afecțiuni neuromotoare interesul trebuie orientat spre refacerea capacității motrice afectate. INTROSPECȚIE (< fr. introspection, cf. lat. intro - înăuntru, spectio - privire; engl. introspection) - Metodă psihologică bazată pe observarea propriilor trăiri psihice, orientarea spre propriile stări și desfășurări subiective. Metodă de autoobservare, de înregistrare a propriei persoane prin studiul fenomenelor interne, al stărilor subiective
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Existau o mulțime de părinți care țipau când le era teamă sau care Își certau copiii ca să abată vina ce plana asupra lor. Se prea poate ca asemenea calități să fi fost indispensabile pentru generația care a câștigat războiul. Lipsa introspecției era bună pentru susținerea curajului, dar În ultimele luni și săptămâni Îi făcuse rău lui Milton. De când dispărusem eu, Milton rămăsese viteaz În aparență, dar Îndoielile, nevăzute, Îl măcinau pe dinăuntru. Era ca o statuie care fusese scrobită din interior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Introspecție Elena Marin Alexe Cântând trece timpul prin mine am clipa descântată de vis și mi-e bine. Cobor lin pe geana zorilor vii cu tainice fâlfâiri de șoapte târzii. Risipa de gând încet o adun gesturi de-o viață adormite
Introspec?ie by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83219_a_84544]
-
inginer de mine, militar, astronom, medic, zoolog, anatomist, economist și deputat; era o adevărată enciclopedie. A studiat de asemenea teologia și i s-a prezis o carieră strălucită. Era fiul unui episcop protestant și era înclinat în mod natural spre introspecție și experiență religioasă. Șaman Preot budist japonez PAGE 218 FILENAME \p D:\POLIROM\Underground 1.doc PAGE 155
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Brătescu-Voinești cu sprijinul lui A. Gide..." George CĂLINESCU, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Minerva, București, 1982, pag. 962. "Dl Anton Holban, spuneam în introducerea prezentei cronici, că de la Proust se trage. Este în scrisul său de acută introspecție psihologică, atâta investigație și frământare cerebrală, că, fără de vrere, te gândești la meandrele explorărilor genialului romancier. Dar ca și pentru dl Sergiu Dan, raportat la maestrul romanului realist, și dl Anton Holban reprezintă în opera sa un extract proustian -, pe seama
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
sale izbutite - și ne referim la O moarte care nu dovedește nimic, Ioana, Jocurile Daniei - este de fiecare dată un exercițiu în zona subiectivității. Personajul său, unul singur, invariabilul Sandu, descrie propriile trăiri, căci el este totodată romancierul care scrie. Introspecția este pasiunea lui Sandu, iar Holban nu face decât să-l lase să se cufunde în labirintul stărilor sale. În O moarte care nu dovedește nimic Sandu rememorează fragmente ale relației sale cu Irina, încercînd să citească în ele gestul
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
și un copil) i-a pus problema egalității; dacă nu aș fi înțeles că și viața ei printre oameni în vârstă a contribuit la această dorință de a fi "mare"; și dacă, mai ales, actul de naștere, incoruptibila oglindă și "introspecția" nu mi-ar fi spus clar că sunt un om matur și cărunt, aș fi luat purtarea ei ca explozia prea timpurie a unui sentiment de altă natură, decare ea nu-și da sea-ma, și cât de ridicol și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
analiză ă...î m-a aruncat într-o țesătură inextricabilă, din care mi-i cu neputință să mă descurc" (p. 145). Chiar din citat se observă că "analiza" înseamnă, de fapt, ezitare, deliberare cazuistică. Romanul de analiză are ca specific introspecția, perspectiva interiorității. Adela este un roman, în parte, cu substanță sufletească, perspectiva însă este precumpănitor exterioară, comportamentistă. Impresii, senzații, deliberări țin de un pozitivism al cazuisticii, nu de analiza psihologică. Autorul interpretează, glosează un sentiment, nu-l investighează epic. Ceea ce
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
să se vaite într-o seară, când plecam împreună de la școală. Se retrage, simt asta. Și cu cât o face mai mult, cu atât eu devin mai plângăcioasă. Povestea începuse să creeze în ea o permanentă și apăsătoare stare de introspecție amară, îmi spunea ea. Era copleșită de o senzație de perisabilitate a lucrurilor - parcă era conectată la marile și melancolicele adevăruri ale vieții. Niciodată înainte faptul de a fi îndrăgostită nu-i produsese asemenea senzații solemne. Flirtul ei cu Richard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Nu știu cum de s-a întâmplat asta. Ei bine, era evident: în mod limpede, era mai captivată de lumea aceea sclipitoare și fabulo-fițoasă decât crezuse a fi. Dar nu puteai să-i spui și ei asta. Jacqui nu avea timp de introspecții: realitatea era una singură. Ceea ce, ca filosofie de viață, își are avantajele sale - deși o iubesc foarte mult pe Rachel, uneori mi se pare că nu pot să mă scarpin fără ca ea să găsească un înțeles ascuns în acest gest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
fraze. „...să fii high...“, „...să te lași purtat de dragoste...“, „...un deget de sos teriyaki, frate...“ Apoi a venit Rachel. N-am mai fost de ceva timp pe-aici, a comentat, aruncând o privire neliniștită spre băieți. Am flashbackuri de introspecție. S-a așezat și a comandat un ceai verde. —Anna, te simți bine? S-a întâmplat ceva? —L-am visat pe Aidan azi-noapte. —E ceva normal, unul din lucrurile care se întâmplă frecvent. Cum este și impresia că îl vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
nu mai sunt. Ești tu, desigur. Încă mai țin la ei, bănuiesc că încă îi mai iubesc, dar nu mai sunt îndrăgostit de ei. Tot acest monolog a fost rostit în timp ce stătea întins în pat, cu o expresie solemnă, de introspecție, cu privirea pierdută în tavan. Nu mi-am dorit niciodată să am copii. Acum îmi doresc. Cu tine. Mi-aș dori o versiune a ta în miniatură. —Și eu o versiune a ta. Dar, Aidan, nu cumva să uităm, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Forkner ar juca bine cu Butch. Dar Davis e factorul de risc, rateul, ceea ce mă și atrage. Pune-ți instinctul la treabă, moșule. Eu zic să-l luăm pe Spunk. — Mai bine mi-ai da un scotch. Așa ceva presupunea o introspecție, deoarece personajul era, oarecum, inspirat de mine, de mine însumi - Doug, Fiul, nebunul lacom, drogatul, trădătorul Totul părea să se fi redus la lupta directă dintre Christopher Meadowbrook și Spunk Davis și, probabil, cu Nub Forkner ca rezervă. Despre Meadowbrook
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Oliver avea În fața lui o zi și o noapte ca să se gândească la ale sale. Pe moment, simți nevoia să-și Îndrepte mai bine aripile de pe umeri, care Încă mai erau acoperite de o puzderie de frunze. Făcându-și o introspecție și meditând Îndelung la șirul Întâmplărilor ce au avut loc În ultimele zile, Oliver simți cum un ghimpe nemilos Îi scormonește În inimă. Stând acolo neclintit În mijlocul camerei, el Își aminti cum, tot alergând pe dealuri și căutând să ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
greș, o va extinde pe scară largă...” „Va să zică”, se amuză starețul, reușind să se liniștească pe moment, „prietenul tău Oliver a devenit propriul său cobai... Și În ce constă metoda lui, dacă nu e un secret?” „Prin contaminare. Uzând de introspecție, Oliver Încearcă să ajungă la adevărul etern ce sălășluiește În om și În afara lui, În toate cele ce ne Înconjoară... Ajungând la acest ultim adevăr, e contaminat de el, devenind, la rândul său, etern...” „Și cum atinge această stare?” Întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
În care se afla era destul de alunecoasă. Desigur, tot ce gândea și tot ce spunea nu ieșea de sub semnul logicii și-al rațiunii. Numai că această rațiune era acum Împinsă la extreme. Noimann Își sonda limitele, făcând un fel de introspecție. Luciditatea care-l cuprindea la beție Îl determina să se oprească asupra fiecărui amănunt. Noimann diseca firul logic În patru, cum se spune. Pornea de la o idee și căuta să ajungă la un punct dincolo de care nu mai era posibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]