2,710 matches
-
însă demarcări precise ale ariilor fiecărui subsistem. Partea cea mai palpabilă a schimbării o reprezintă variația dimensională a structurii și, parțial, modificările relaționale, vizualizate într-o nouă reprezentare grafică sub forma organigramei, reprezentarea clasică fiind cea mai utilizată și mai intuitivă. Aceste elemente se traduc în realitate printr-o multitudine de aspecte concrete, cum ar fi: modificarea numărului de membrii ai compartimentelor sau ai firmei, redistribuirea unor sarcini de muncă, modificarea relațiilor de putere, modificarea unor procese de muncă etc. Din
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
fapt apare ca un element de distinctivitate puternică în branșa produselor siderurgice, percepute ca fiind „produse masculine”. O scurtă caracterizare „tehnică” a top-managementului este prezentată în tabelul II.3. Tabelul II.3 Sursă: Metabras Stilul de management dominant este cel intuitiv, imprimată fiind, în primul rând, de managerul general. Implicarea doamnei Ceposu într-o serie mare de activități și capacitatea de a asculta fac posibil un control eficient dominat de acest stil. Contactul direct cu oameni și probleme apare ca fiind
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de managerul general. Implicarea doamnei Ceposu într-o serie mare de activități și capacitatea de a asculta fac posibil un control eficient dominat de acest stil. Contactul direct cu oameni și probleme apare ca fiind o metodă care, pe fondul intuitiv al abordării bazice, nu dă greș. Creșterea organizației va schimba inexorabil și într-un interval relativ scurt de timp o serie din caracteristicile observabile la acest moment. Caracterul antreprenorial se va dilua, fiind înlocuit de unul profesional. Este probabil ca
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
anulează reflexivitatea, dar îi garantează accesul la adevăr, și astfel gândirea are garanția că enunță ceea ce este, întemeiată în propria definiție. În cealaltă, falsul poate fi enunțat, „nivelul” conștiinței l-a realizat, dar a pierdut spontaneitatea unui contact nemijlocit și intuitiv cu realul și, implicit, garanția întemeierii absolute a tot ceea ce cunoaște. Relevând incompletitudinea fundamentală a celor două modele, putem înțelege de ce, în textele maturității, Platon propune sinteza lor. Această „cădere” în odiseic care pare să opună, astfel, condiția umană unei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
etc.) cu ajutorul unui substitut evocator (semnificantul: cuvânt, desen, comportament, imagine mintală). Tocmai acest lucru se întâmplă în perioada în care jocul simbolic, desenul și mai ales limbajul apar și se consolidează ca principal „material” al construcției psihice cognitive. Caracterul predominant intuitiv al cunoașterii face ca, la această vârstă, copilul să rămână prizonierul propriului său punct de vedere (egocentrism) și, plastic exprimat, să gândească ceea ce vede. Abia începând din stadiul următor se poate produce inversarea, semn al apariției structurilor logice: să vadă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
succes, dar incapabil să-și gestioneze banii, mereu urmărit de creditorii săi (numele său e Mozart)? Studiind aceste paradoxuri, dar și viața de zi cu zi, vă veți da seama că inteligența nu este ușor de definit. La un nivel intuitiv, omul inteligent este acela care este capabil de a rezolva problemele ce apar în viața cotidiană cu mai multă ușurință decât majoritatea oamenilor. Nu a putut fi încă formulată o definiție a inteligenței care să mulțumească pe toți psihologii. În
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se va indigna că pădurea nu e bine păzită, fiind evidente multe tăieri clandestine de copaci. S-a putut deci constata multiplicitatea factorilor intervenind într-o percepție. Unii dintre ei trebuie neapărat luați în considerație când vom prezenta elevilor materiale intuitive (desen, planșe, aparate, mulaje sau imagini filmate). a. Două deficiențe principale se manifestă în percepția copiilor, cu atât mai accentuate cu cât elevii sunt mai mici. Mai întâi, având o experiență mai redusă decât a adultului, percepțiile lor sunt mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
formă de păstaie, caracter esențial. Dar floarea și fructul apar târziu și sunt camuflate de frunziș. b. Prin ce procedeu combatem noi aceste insuficiențe? În ceea ce privește îmbogățirea percepției mijlocul nu poate fi altul decât prezentarea în fața clasei a unui bogat material intuitiv, frumos colorat. La științele naturii sau geografie excursiile sunt un prilej excelent de înzestrare a memoriei cu impresii vii. Când este cazul, se recomandă să prezentăm copiilor o plantă ori o substanță în așa fel încât să fie receptată prin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
desenului schematic pe tablă, care scoate în evidență aspectele importante, eliminând detaliile. Schematizarea trebuie însă însoțită și de o prezentare a obiectului ființei în integritatea sa, pentru a putea fi identificată de elevi. d. O altă recomandare privește variația materialului intuitiv. O cercetătoare (E. Kabanova-Meller), urmărind lecțiile ținute într-o clasă gimnazială, a observat cum unii școlari nu recunoșteau triunghiul dreptunghic decât dacă era desenat cu o catetă orizontală. Încercând să-și explice eroarea, ea a constatat că profesorul de matematică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
imaginea unei câmpii perfect netede și cu vegetație de stepă. În acest caz profesoara avusese la îndemână numai o astfel de planșă și a omis să precizeze posibilitatea unor alte forme de câmpie. Ca urmare, se recomandă folosirea de material intuitiv cât mai variat. Mai întâi să insistăm asupra aspectelor comune, esențiale, iar apoi, reluând planșele, să precizăm ce aspecte pot să difere. În felul acesta putem fi siguri de formarea unor noțiuni corecte. e. Un rol fundamental în facilitarea sesizării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în facilitarea sesizării esențialului îl are cuvântul profesorului. În primul rând acesta asigură starea de pregătire intelectuală necesară înțelegerii lecției, o orientare preliminară în care se indică ce anume urmează să se studieze. Totodată, trebuie să ne asigurăm că materialul intuitiv facilitează sesizarea a ceea ce urmărim să reliefăm. Să evităm astfel erori ca aceea comisă de un învățător, în primii ani după terminarea războiului. El urma să predea numărul trei. Pentru a face lecția mai atractivă și cum avea și talent
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
poate proceda și astfel: nu explicăm nimic elevilor. Le prezentăm planșa, spunem despre ce este vorba și le cerem lor să observe. Profesorul îi ajută punându-le întrebări („cum e ciocul vulturului?”; „ce observați pe picioarele sale?” ș.a.). Acum, materialul intuitiv devine sursa de cunoștințe, cuvântul profesorului doar orientează atenția clasei. Se vorbește în acest caz de metoda observațiilor independente. Intervenția profesorului poate fi aici mai detaliată sau foarte vagă, în funcție de complexitatea planșei ori a aparatului prezentat și, desigur, în raport cu vârsta
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
utilizarea termenului po, derivat din ipoteză, supoziție, posibilitate și poezie, menit mai curând să inducă ideile decât să le evalueze. Un alt instrument, „pălăriile gândirii”, solicită unei persoane să poarte pălării simbolice - de exemplu, albă pentru procesare, roșie pentru gândire intuitivă, neagră pentru gândire critică și verde pentru gândire creatoare - în scopul perceperii realității din perspective diferite. De Bono nu este singurul care întreprinde acest lucru. Pe baza experienței sale în agențiile de publicitate, Osborn (1953) a dezvoltat o tehnică de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
antielitismul, antipozitivismul și antiraționalismul - care aveau loc în Europa și care, într-o anumită măsură, însemnau o reîntoarcere la filosofia lui Rousseau. Odată cu ele, prin Bergson, Freud și Marx (Barron, 1995; Hughes, 1953), se redescopereau valoarea și validitatea gândirii subiective, intuitive și preconștiente. Guilford (1970) a observat cu acuitate că, de-a lungul anilor, proiectul lui Terman a vizat tendința de clasificare a oamenilor în funcție de anumite trăsături (similar proiectelor mai mult sau mai puțin încununate de succes ale lui Galton și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
critică gravă are în vedere impactul nesemnificativ pe care l-a avut abordarea psihometrică a cercetării creativității în comunitățile academice și educaționale (Gardner, 1993a). De exemplu, Weisberg (1993) consideră că investigarea corelațiilor dintre personalitate și produsele creative furnizează numai informații intuitive despre personalitatea individului creativ. Totuși, toate analizele practicilor creative demonstrează că un asemenea punct de vedere nu este valabil în cazul inferențelor educative. Mai mult decât orice altă abordare a cercetării creativității, studiile ce implică metode psihometrice oferă fundamentul necesar
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
oferit câteva demonstrații de integrare a trei sau chiar cinci comportamente atipice. Împingerea unei cutii nu reprezintă un comportament specific porumbelului - totuși, el nu posedă membre superioare. Cimpanezii lui Kohler (1925) au fost supuși la o probă similară, iar comportamentele intuitive de nivel superior provocate au putut fi explicate în termeni operaționali și de integrare spontană a comportamentelor învățate anterior. Trebuie să recunoaștem că o asemenea abordare nu explică desfășurarea efectivă a procesului de integrare. Epstein a demonstrat modalitatea în care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fi controlate prin „festinul porumbelului”, însă integrarea acestor comportamente este clar explicată prin prezența unui tip de cogniție similară proceselor asociative deseori atribuite insight-ului creativ (Mednick, 1962; Runco, 1985). Există, de asemenea, o dilemă cu privire la aplicabilitatea „integrării spontane” proprie gândirii intuitive a porumbeilor la comportamentul uman. Teoria generativității a lui Epstein (în publicațiile periodice de specialitate) are o corespondență directă la comportamentul uman. Deși menține același focus operațional pe comportamentul măsurabil, ea caracterizează comportamentul prin inovație, fluiditate și probabilistică. Natura probabilistă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
honor of Kjell Raaheim (pp. 119-144), Fagbokforlaget Vigmostad Bjorke, Bergen, Norvegia. Saracho, O. (1992), „Preschool children’s cognitive style and play and implications for creativity”, Creativity Research Journal, 5, pp. 35-47. Schaffner, K. (1994), „Discovery in biomedical science: Logic or intuitive genius?”, Creativity Research Journal, 4, pp. 351-363. Shapiro, R.J. (1970), „The criterion problem”, în P.E. Vernon (ed.), Creativity (pp. 257-269), Penguin, New York. Sheldon, K. (1995), „Creativity and goal conflict”, Creativity Research Journal, 8, pp. 299-306. Simon, H.A., Chase, W. (1973
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
reproducerea comportamentelor precedente ce au avut succes, implică păstrarea vechilor obiceiuri în gândire și eșuează atunci când se cere ceva complet nou. Gândul productiv este baza intuiției și a noutății reale în gândire. Problema crucială pentru cel care gândește productiv sau intuitiv este capacitatea de a folosi la un nivel general experiența acumulată, rămânând, în același timp, capabil să trateze orice problemă nouă în termeni proprii. Astfel, el nu rămâne fixat, adică prins în capcana încercării de a folosi anumite cunoștințe în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a schimba modurile de gândire convenționale. Partea sintetică a inteligenței, din punctul de vedere al creativității, implică și ea trei componente ale acumulării de cunoștințe sau procese folosite în învățare. Aceste trei procese, în contextul creativității, se bazează pe gândirea intuitivă. Ele se numesc: codificarea selectivă - deosebirea informațiilor utile de cele inutile; combinarea selectivă - combinarea fragmentelor de informații utile în moduri neobișnuite; comparația selectivă - legarea informațiilor noi de cele vechi în moduri neobișnuite. De exemplu, modelul atomului creat de Bohr, ca
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prin intermediul unor tipuri diferite de probleme, iar corelațiile dintre problemele de intuiție și testele convenționale vizând inteligența fluidă au fost de nivel moderat. Ei au descoperit, de asemenea, că elevii din școlile elementare pot învăța cum să-și dezvolte gândirea intuitivă. Conform acestei teorii, partea analitică a inteligenței - cea care este măsurată, parțial, prin testele de inteligență convenționale - e și ea implicată în creativitate. Această capacitate este necesară pentru a aprecia valoarea propriilor idei și pentru a decide care dintre ele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
exprimă mai mult o contradicție. * „Hainele Îl acoperă și-l descoperă pe om.” (Miguel de Cervantes) Doar În puține cazuri, „vestimentația” este În acord cu interiorul sufletesc al celui care o poartă: uneori maschează acest interior, trebuind să probăm perspicacitate intuitivă pentru a ne da seama, de exemplu, că sub haine ponosite se poate ascunde o inimă onestă, curată; alteori, o costumație elegantă poate ascunde un suflet ipocrit, ranchiunos sau pervers. * „Este o nedreptate foarte mare de a pune preț dreptății
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
despre afirmarea existenței lui Dumnezeu găsită totuși în Eseuri, nimic despre apărarea și ilustrarea religiei catolice, apostolice și romane, nimic despre considerațiile privitoare la virtuțile limitate ale rațiunii, și cele ale credinței - și totuși, spiritual geometriei raționale și spiritul slăbiciunii intuitive. Procesul pe care i-l face lui Montaigne este absolut nedrept, de altfel el pleacă adesea de la cele scrise de Charron în Despre înțelepciune: un fel de creștin sceptic, după el, ceea ce filosoful n-a fost niciodată. Și totuși Pascal
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
tot de către experți, în urma unor decizii informate. Nu vom prezenta aici modelele de simulare matematică, având în vedere că acestea se bazează pe modele matematice ce nu pot fi abordate aici, ci ne vom concentra în continuare asupra unei metode intuitive specifice prognozei, frecvent utilizate în procesul de elaborare și revizuire a strategiilor, și anume tehnica Delphi. Alte metode folosite în prognoză sunt la origine fie metode de decizie (procesul ierarhiei analitice, tehnica grupului nominal, brainstorming), fie metode de cercetare (focus-grup
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a renunța la unii termeni de specialitate se impune o definire a acestora. O altă particularitate a acestui raport este reducerea substanțială a explicațiilor tehnice din perspectivă metodologică și statistică. De aceea, rezultatele trebuie prezentate într-o manieră cât mai intuitivă, reprezentările grafice și tabelele procentuale ocupând un loc de cinste. Un alt specific al rapoartelor de cercetare adresate non-specialiștilor este accentul pus pe impactul rezultatelor obținute asupra organizației respective și pe recomandările și sugestiile ce decurg din starea de fapt
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]