8,675 matches
-
în zilele noastre mașina de scris, stiloul, pălăria, șoșonii, halatul bărbătesc de mătase, pantofii de lac, cărțile puse pe piață altfel decât în pachet cu ziarul - nu insist. Au fost bunicii noștri consumeri, se înconjurau ei, oare, de obiecte perfect inutile? Imaginea unui salon de la începutul trecutului veac, cu inventarul lui, greu de conceput în epoca sticlei și oțelului, ne spune totul. Priviți fotografia salonului/ salonașului, cu sofalele sale, cu consola, secretair-ul, draperiile de catifea, covoarele ample, unele pe pereți, cu
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
ele sunt desprinse cu o plăcere sadică de pe corpul gazdă atunci cînd nu sunt strivite neglijent. Aproape că nu există scenă care să nu frizeze grotescul sau vulgaritatea - nu invoc aceste noțiuni dintr-un scrupul pudibond, ci pentru exorbitanta și inutila lor utilizare. Cu precădere, scena de caft de la morgă între medicii legiști, infirmieri și Aurel însoțit de polițaiul Stelică este de o formidabilă tîmpenie, escaladînd performanțele știrilor de la ora 5. De grotesc are parte tot filmul, orice încercare timidă de
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
iluziile occidentale și meschinăria potentaților de la întreprinzătorul Marcel la organele locale foarte vocale. Din registrul dramatic către care regizorul intenționează să dirijeze comedia erorilor nu mai rămîne mare lucru, acțiunile personajelor devin tot mai nebuloase în amestecul de cadre complet inutile care funcționează ca gaguri separate unde își dă concursul o trupă de comici de cartier, unde la trei vorbe două flutură organele și funcțiile lor arhicunoscute. Lilica, spre exemplu, constituie un permanent pretext de viol și de firești considerații sexuale
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
mai sugestivă și mai excitantă. Iar personajele "bătrânului Dosto" fac "atâtea porcării" câte vrem noi să citim sau să ne imaginăm. Când textul epic original nu ajută prea mult în acest sens, poetul forțează uși închise, face să sară lacăte inutile și interpretează pe măsură ce fabulează. Nastasia Filippovna, bunăoară, ar fi lesbiană, după ce, încă din adolescență, a fost "ciuruită de...", în timp ce alte fetișcane, cu frunțile lor prea caste, au acum "himenele în flăcări". O mostră de fantezie, de fantasmă dulce și repetitivă
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
mai sugestivă și mai excitantă. Iar personajele "bătrânului Dosto" fac "atâtea porcării" câte vrem noi să citim sau să ne imaginăm. Când textul epic original nu ajută prea mult în acest sens, poetul forțează uși închise, face să sară lacăte inutile și interpretează pe măsură ce fabulează. Nastasia Filippovna, bunăoară, ar fi lesbiană, după ce, încă din adolescență, a fost "ciuruită de...", în timp ce alte fetișcane, cu frunțile lor prea caste, au acum "himenele în flăcări". O mostră de fantezie, de fantasmă dulce și repetitivă
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
vechi ieșeau fete tinere, pe care le așteptam cu respirația tăiată, simțeam mirosul de mătase încinsă cu fierul de călcat. Din casele acestea noi (deja vechi, de fapt) ies oameni bătrâni. Pe lângă ele s-a adunat un morman de obiecte inutile, colecționate în ideea că oricând e necesară o depanare, o improvizație. Vestimentația e scăpată de sub control, se poartă second-handurile de familie, hainele de lucru de pe șantier, hainele fistichii trimise de copiii de la oraș, fostul costum de mire, fosta uniformă de
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
că tinerețea nu este veșnică. Umilința personajului aproape că arde urechile cititorului. Autorul are, odată în plus, capacitatea de a decupa din realitate secvențele cele mai ilustrative și de a le expune simplu ("cu stranie austeritate poetică" - }eposu), fără comentarii inutile, lăsându-i lectorului său misiunea să poarte pe umeri întreaga lor greutate existențială. Pentru a reveni, în final, la prima întrebare a acestui comentariu, nu pot să nu citez o confesiune a autorului mai mult decât elocventă pentru modul în
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
într-adevăr, o rescriere a volumelor anterioare din tetralogie, cu situații și teme reluate, cu reveniri la evenimente la care am mai fost martori, cu trecerea prin scenă a acelorași eroi: Callimachi, Jiquidi, Nadia Martinetti, Mârzea, Dumitrașcu, Bizoniu. O reluare inutilă, i s-a părut cronicarei de la "Observator cultural", nedispusă a vedea că apar aspecte noi în manifestarea știutelor personaje și unele modificări radicale ale raporturilor dintre ele. Sunt în Jiquidi repetări care obosesc, nu contest, reveniri prea insistente în același
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
că lucrurile trebuie luate cu atâta lejeritate. Întâlnirea dintre capul creștinătății și regele unui stat musulman tradițional este tot ce poate fi mai semnificativ, privind raportul dintre civilizații, în contextul în care islamul devine tot mai virulent. înlăturând orice modestie inutilă, în acest moment, sunt mândru de viziunea din romanul încă inedit și cred că mintea mea a acționat, sau s-a suprapus unei linii de forță ce va domina viitorul. Paradoxal, marii profeți sunt și marii neputincioși Profeția exorcizează realul
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
cîteva ore și să plece mai devreme, fără ca pentru asta șefii lor să fie sancționați. În școli, elevii luau vacanță, dar "de iarnă", nu "de Crăciun". Învățătorii și profesorii rămîneau însă "în activitate", în cancelariile neîncălzite ei făceau act de inutilă, dar obligatorie, prezență, cîteva ore pe zi, măcar, o altă formă a tributului impus de existența în regim de universuri paralele. Respectate erau și ritualurile sărbătorești, reduse însă la materialitatea lor grea, bahică și alimentară. Festivul se convertea într-un
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
al eului meu. Credeam că mi-a sosit ceasul." (pp. 205-206) Restul întîmplărilor de la Canal intră în suita "clasică" a nenorocirilor penitenciare. Nu ele impresionează, ci maniera în care sunt descrise: lapidar, fără acuze retrospective și fără risipă de lamentări inutile. Autorul nu pare să fie o natură afectivă: din dispozițiile fondului său sufletesc, ironia e umoarea predilectă, umorul salvîndu-l de pericolul de a aluneca în zone vindicative. Adrian Oprescu are tactul de a nu-și chinui cititorul printr-o etalare
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
să-l consacre, acest nimic, însă, este trist și înșelător, de o densitate dureroasă în felul în care el întreține acest cult copilăresc pentru eroul său. Îl împușcă de frică pe Wood din marea familie de foști bandiți anacronici și inutili odată abandonați de șeful lor și trăiește satisfacția apropierii cu un pas față de idolul său. Îi denunță pe ceilalți acoliți ai lui și pe Jesse, devenindu-i tovarăș alături de un văr într-o ultimă aventură. Pentru cei care așteaptă un
Cronica unei morți anunțate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8823_a_10148]
-
cunoscuți... Am ajuns într-un oraș necunoscut într-o după amiază de Ianuarie obișnuiți cu căldura tropicală a Israelului, de unde pornisem câteva zile înainte, pe un frig de crăpau pietrele. Aveam UN DOLAR în buzunar. Când așteptarea s-a dovedit inutilă, am cerut credit - primul - unui taxiu, care ne-a dus în oraș. Aveam adresa unor români, care, după multă căutare (căutare, noaptea, pe jos, nemâncat, fără haine de iarnă etc...) i-am găsit. în fine. Pe la orele 10 în aceeași
Scrisori din Canada by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8866_a_10191]
-
să mă opresc, după ce băgasem o sută de șilingi, răspund eu prompt. Și aici vroiam să ajung. Asta am făcut și în viață și din cauza asta m-am risipit și am săvârșit toate acțiunile dacă nu nesăbuite în orice caz inutile, "de risipire" de până acum. N-am vrut să câștig neapărat (ori am vrut și asta), în orice caz am vrut să recâștig ce-am pierdut. Nu mă mai puteam opri după ce "investisem", de fapt pierdusem, timp, energie, viață. Așa
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
dominante de atunci; bizară, fiindcă nu iubea publicitatea și prefera discreția unei vieți retrase. Pe scurt, nu se identifica cu imaginea pe care ceilați și-o făcuseră despre el și nu era dispus să-și irosească timpul în dezbateri TV inutile pe marginea unor controverse istorice. Frumusețea este că, după 2000, Lucian Boia și-a rămas fidel sieși. Nu s-a repezit, ca noua generație de istorici, să emită semnale de obediență față de noua mentalitate dominantă - stîngismul corectitudinii politice - și nici
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]
-
ruse. Ordinul dat de lordul Raglan a pornit neîndoielnic dintr-un impuls pe cît de eroic pe atît de prostesc. Dovadă că, din cei 700 de călăreți, 500 au fost secerați de pușcașii ruși, șarja cavaleriei dovedindu-se sinucigașă și inutilă. Iată un exemplu de cum poate un comportament excepțional prin devotamentul din care a luat naștere să nu se potrivească cu contextul în care a avut loc. 500 de oameni au murit degeaba din cauza unui ordin stupid, pornit dintr-o minte
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
dintre colegii săi, îi va lua în mai multe rânduri apărarea "lucidului" Paul Zarifopol, împotriva cărora mulți tineri luaseră atitudine, fiind considerat drept un "om vechi". Într-o vreme în care Cioran se declara convins că oamenii inteligenți au devenit inutili, motiv pentru care preferă să facă apologia barbariei, a nebuniei, a extazului sau a neantului, dar a inteligenței nu, iar Eugen Ionescu afirma în celebrul Nu că adevărul era un cuvânt ce nu se regăsea în dicționarul credinței sale, Sebastian
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
ne preveni că nu e vorba de niște studii aprofundate, "ci de expuneri destinate unui public larg, nu întotdeauna omogen și nu întotdeauna bine informat cu privire la realitățile Europei de Est." De aici necesitatea unor "pasaje explicative", pentru noi amuzante, deși inutile, dar pentru auditoriul respectiv absolut necesare. Să precizăm însă de îndată că auditoriul acela occidental, care frecventează astfel de reuniuni și prizează teme grave este totuși un receptor cultivat, care posedă o minimală cultură a dezbaterii de idei și ale
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
ale unor publicații precum Superbebe, Mami, Familia mea, Ioana - copilul meu devenită Ioana - visul copiilor etc. Prima observație care se impune este că aceste reviste, editate de trusturi diferite au o unitate de stil, ilustrație și conținut care face practic inutilă parcurgerea mai multor titluri ba chiar, după un anumit timp, aceeași publicație se repetă. Jumătate din spațiu e afectat reclamei produselor de profil ceea ce, paradoxal, e partea cea mai interesantă pentru un novice în ale biberoanelor, alimentelor și altor accesorii
De la super-bebe la sub-părinți by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9979_a_11304]
-
sfat delicios vine de la Silvia din Brașov: "Dacă îi dai lui bebe mîncărică din borcănelele acelea mici, nu le arunca. Eu (Silvia, n.n.) pictez (pe ele) tot soiul de animăluțe sau floricele". Rețetele culinare sînt de o banalitate exasperantă, fiind inutile pentru orice adult care e în stare să fiarbă o supă. Și cum ar putea fi altfel? O cititoare din Tîrgu Secuiesc trimite o rețetă "pentru copilași mărișori, cărora nu le lipsește pofta de mîncare". E de subînțeles că pentru
De la super-bebe la sub-părinți by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9979_a_11304]
-
lucruri în locul meu, altfel decât așa cum au apărut aici?... Nimeni, decât eu. Dar eu m-am obișnuit ca oamenii să nu mă creadă și să mi nege existența zilnic, să încerce să se războiască mereu cu adevărul existenței mele... încercare inutilă, pentru că adevărul este acela care este, iar neîncrederea sau limitarea lor nu are cum să desființeze ceva ce depășește puterea lor de decizie. Este ceva care există pur și simplu. Și este mai mult decât au ei chef să accepte
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
au venit după mine. Aceste lucruri s-au petrecut întocmai astfel. Este adevărat. Am zburat cu aripi argintii, mi-am zbârlit blana albastră și am aflat o mulțime de adevăruri miraculoase despre întregul univers, în esențialul său infinit. Ar fi inutil să încep să argumentez aici ceva ce n-am nevoie să argumentez. N-am de ce să apăr cu orice preț aceste rânduri, pentru că ele se apără de la sine: astfel, ceea ce este, este așa cum este, orice-ar fi. Este oricum așa
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
pentru orientarea în carieră a elevilor Raportul de consiliere pe care elevii îl primesc trebuie să fie clar, cu o structură simplă, accesibil sau ușor de parcurs, cu un număr de pagini optim pentru a facilita înțelegerea conținutului, fără detalii inutile care pot descuraja disponibilitatea elevului de a-l lectura. Limbajul folosit în descrierea rezultatelor trebuie să fie adecvat nivelului de înțelegere a elevilor, accesibil din punct de vedere al vocabularului și al frazării. În formularea concluziilor și a recomandărilor, trebuie
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
minunat ca spiritele subtile din jurul patriarhului să facă și altceva decât analize literare ori decât să lanseze penibile anateme. E de datoria unei biserici responsabile să privească în față veritabilele probleme ale societății actuale, și nu să facă spectaculoase, dar inutile, exerciții de intoleranță. Ca să nu mai spun că efectul va fi contrar celui scontat de Daniel Ciobotea: mulți dintre cei pentru care Versetele satanice vor fi fost doar încă un nou titlu în seria de autor de la Editura Polirom se
Versetele patriarhale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8927_a_10252]
-
când e vorba de scriitori contemporani, Ion Rotaru pune subtitluri regionaliste, ca, de pildă: "Ion Lăncrănjan - un ardelean ardelean" (repetiția aparține criticului), iar ceva mai încolo - "Un oltean: Dinu Săraru". Alte asemenea accente regionaliste sunt numerose și, cel mai adesea, inutile. Un indiciu care revine frecvent, întotdeauna cu conotații negative, privește prolificitatea unui scriitor, penalizată de fiecare dată, fie că e vorba de D. R. Popescu, fie de alți scriitori, anunțați din subtitluri prin mențiunea infamantă: "Un alt productiv: Corneliu Ștefanache
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]