925 matches
-
de cuvinte recente, cu atestări încă din anii '70 (1974-1974), non-stop s-a răspândit masiv după 1990, mai ales în contexte comerciale; îl întâlnim încă, masiv, în descrierea unor magazine și servicii (deschis non-stop, program non-stop etc.). De altfel, adjectivul invariabil a produs, prin elipsă, și un substantiv („magazin deschis permanent"): „Ce lucruri se cumpără oare dintr-un non stop când crapă de ziuă?" (metropotam.ro); „Polițistul Amărăscu a vrut să închidă un non-stop" (scandaldegorj.ro). Non-stop a fost inclus în
„Încontinuu“ și „non-stop“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6436_a_7761]
-
de bun simț în postarea matale” (ib.); „ți-am stricat ordinea postărilor” (ib.). Regularitatea proceselor derivative și semantice mi se pare încă o dovadă a faptului că împrumuturile masive din engleză respectă (cu puține excepții, în primul rînd în privința construcțiilor invariabile) normele structurale ale limbii române Sînt interesante și tendințe actuale ale celorlalte „post”-uri: am scris, acum cîțiva ani, în această rubrică, despre extinderea folosirii elementului de compunere post-; multe exemple recente confirmă această direcție: “Mistere post-«mironiadă»” (România liberă
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
dintotdeauna de argouri � dintre șmecheri și fraieri (adică: papagali, fazani, guguștiuci, elefanți, gîlme, gulii, huseni etc.). Cuvîntul luser e deja folosit în scris � în presă și în internet - în aproape toate variantele posibile: de la păstrarea ortografiei și a unei forme invariabile ("Sînteți o ceată de LOSER și atît", pub8.bravenet), la adaptarea morfologică ("loser-ul alcoolic al lui Paul Newman din ŤVeridictulť", programetv.com; "doi Ťloserť-i încearcă să dea lovitura în New York și încurcă socotelile mafiei", ro-hbo; "ce trebuie să facă loserii
Șmecheri și luzări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12700_a_14025]
-
influențe unidirecționate, preluări din limbajul mass-mediei din România, ci mai ales manifestări generale ale unor tendințe ale limbii. Nu surprinde, de exemplu, constatarea că în limbajul posturilor de radio și televiziune din Republica Moldova articolul genitival e folosit adesea în forma invariabilă a ("mai multe măști a moșului", "membri a echipelor de salvare"); se știe bine că această trăsătură e una regională, caracterizînd în ansamblul său graiul moldovenesc. Abateri similare de la normă sînt foarte puține în monitorizarea bucureșteană; dar - în măsura în care cercetarea s-
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
o vitalitate nărăvașă ca o viitură. Așa cum ontogeneza este cursul scurt de filogeneză, gestul lor, fascinant de cele mai multe ori, nămolos cîteodată, dar întotdeauna copleșitor prin înalta temperatură a combustiei, rezumă o întreagă istorie, cu miturile, romantismele, fabulațiile și puținele ei invariabile. Dar aceste erupții exemplare nu s-au manifestat numai în spațiul narativ al culturii noastre, ci și în acela al artelor plastice. În special expresiile fără tradiție locală, cum sînt sculptura și, pînă la un punct, pictura de șevalet, care
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
de la an la an, să nu mă atingă în adînc. După iritare sau nemulțumire, rîdeam. Sau improvizam. Ca studentă în anii '80, m-am hrănit, îndată după ce pachetul de-acasă era epuizat (lucru care se întîmpla foarte repede), pe lîngă invariabilul fel al cartofilor (de preferință prăjiți), cu alimentele sărăcăcioase din Alimentara: conservă de pește, tocană de legume (într-o anumită rețetă, aceasta devenea ciorbă), biscuiții cazoni (îi numeam ca atare) și ceai de zahăr ars. Rîdeam de cozile la oase
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
fi renunțat la explicațiile metatextuale, cele care oferă cititorului cheia de lectură a cărții? O bună parte din carte ar fi arătat ca o naivă compunere școlărească, de tipul celor cu titlul Ce am făcut ăn vacanța de vară, obsesia invariabilă a primelor zile de studiu din ciclul primar, ăn perioada comunistă (nu știu ăn ce măsură acum lucrurile stau altfel). Iar comentariile acide la adresa scrisului lui Cezar Paul-Bădescu și interpretările aberante (de care nici acum nu este cu totul scutit
Natural born writer by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12871_a_14196]
-
trecută" (animist. wordpress. com); „mijloace de a-ți pierde instant credibilitatea" (happyateista.blogspot. com); „te ia instant repulsia" (ionutu.ro) etc. Cuvântul a fost deja înregistrat în Suplimentul la DEX, din 1988, apoi în DEX 1996, dar numai ca adjectiv invariabil, cu explicația „instantaneu, rapid; (despre mâncăruri sau băuturi) care se prepară repede, fără fierbere, prin dizolvare". E destul de evident că instant a intrat în română ca adjectiv, mai ales prin intermediul unor sintagme: inițial, din domeniul alimentar (cafea instant, lapte instant
Instant by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6406_a_7731]
-
de dimineața pînă seara și pătrunde chiar în somn unde strecoară "resturi" din realitatea cunoscută și aparent previzibilă. Ai senzația că de fapt ai dori ca totul să rămînă pe loc, nemișcat, invariabil, - dar lucrul acesta nu este posibil. Absurdul invariabilului Deci asta-i opțiunea - o lume limitată la un program ideal al unui eu care trăiește prin repetare numai ființa sa, într-o eternitate fictivă. Gândirea se auto-limitează la acest program unic al supraviețuirii eului. Ea folosește un mod abstract
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
de la gospodină): "reclamele la detergenți musai să fie toate cu gospo" (iqads 12.08.2009). Cuvântul (care intră într-o serie destul de bogată, alcătuită în parte din termeni neutri, internaționali, de uz curent: foto, porno, retro, promo) e un substantiv invariabil, căpătând însă și folosiri adjectivale: "doamnele Gospo", "limbaj Gospo" (iqads.ro, 13.08.2008 toate exemplele precedente îi aparțin lui Florin Dumitrescu, în comentarii asupra publicității). Internetul oferă destule alte citate edificatoare: "nevasta gospo perfectă" (angles.ro); "păi eu din
Gospo și plicti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6597_a_7922]
-
manifestată mai ales în stilul jurnalistic, constă în renunțarea la mărcile flexiunii pentru o serie de cuvinte neadaptate și greu adaptabile: împrumuturi recente, nume proprii străine, sigle. În contexte care cer formele cazuale de genitiv și dativ, aceste cuvinte apar invariabile. Când ar trebui să fie utilizat genitivul, forma fără mărci de flexiune se comportă ca un fel de apoziție sau chiar ca un adjectiv invariabil: politica UE, păgubiții SAFI, membrii APADOR, liderul MISA, implicarea CIA etc. În mod similar era
"... a Dacia" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10643_a_11968]
-
străine, sigle. În contexte care cer formele cazuale de genitiv și dativ, aceste cuvinte apar invariabile. Când ar trebui să fie utilizat genitivul, forma fără mărci de flexiune se comportă ca un fel de apoziție sau chiar ca un adjectiv invariabil: politica UE, păgubiții SAFI, membrii APADOR, liderul MISA, implicarea CIA etc. În mod similar era (și este încă) folosit substantivul mass-media, căruia normele vechi îi fixau o încadrare morfologică pe criterii etimologice (ca neutru plural), ceea ce făcea ca articularea și
"... a Dacia" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10643_a_11968]
-
tipar se extinde și la substantive care ar putea să realizeze foarte ușor flexiunea, pentru că - deși sînt denumiri ale unor instituții și produse, funcționînd ca nume proprii - provin din nume comune. În mod curent, redactorii postului de televiziune Realitatea păstrează invariabilă denumirea postului, în formule ca "jurnalele Realitatea", "corespondentul Realitatea". Evident, e o tendință nouă, care ne-ar șoca dacă am aplica-o denumirilor mai vechi, de exemplu de reviste: "programul Dacia Literară", "redactorul România literară". În momentul de față, se
"... a Dacia" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10643_a_11968]
-
cel comun ("jurnalele Realității"), favorizat și de comoditate și de economia de expresie (căci o soluție ar putea fi, oricînd, introducerea unui termen generic care să preia flexiunea: "jurnalele televiziunii Realitatea"). Mai mult, se observă tot mai des folosirea formei invariabile după articolul genitival: acesta devine în mod clar o marcă a cazului, fără a se confunda cu prepoziția a, pentru că își păstrează formele de gen și număr: "cei 15 milioane de vizitatori ai București Mall" (Ziarul financiar, 1087, 2003, 1
"... a Dacia" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10643_a_11968]
-
marcă a cazului, fără a se confunda cu prepoziția a, pentru că își păstrează formele de gen și număr: "cei 15 milioane de vizitatori ai București Mall" (Ziarul financiar, 1087, 2003, 1). Tendința de a combina articolul genitival cu o siglă invariabilă este mai veche ("CC al PCR "); numai că în cazul siglelor se putea presupune o diferență între codul scris și cel oral: în rostire forma abreviată ("Consiliul Național al PSD") se poate completa mai ușor prin rostirea completă a denumirii
"... a Dacia" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10643_a_11968]
-
caldă" (Evenimentul zilei = EZ, 8.06.2006), în vreme ce legenda imaginii preciza: "Cel mai bine s-au vîndut versiunile mai scumpe ale Daciei Logan". Oscilația se întîlnește în cuprinsul aceluiași articol și în folosirea numelui de marcă Logan, ca simplă etichetă, invariabilă ("Distribuția vînzărilor Logan") sau ca entitate bine individualizată, cu marcă de genitiv: "succesul Loganului diesel" (ib.). Constatăm că în cazul numelor unor echipe de fotbal, tiparul "oficial" al etichetei invariabile are mai puțin succes: domină în mod clar construcțiile cu
"... a Dacia" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10643_a_11968]
-
și în folosirea numelui de marcă Logan, ca simplă etichetă, invariabilă ("Distribuția vînzărilor Logan") sau ca entitate bine individualizată, cu marcă de genitiv: "succesul Loganului diesel" (ib.). Constatăm că în cazul numelor unor echipe de fotbal, tiparul "oficial" al etichetei invariabile are mai puțin succes: domină în mod clar construcțiile cu genitivul marcat - "președintele lui Dinamo" (Cotidianul, 4.02.2006), "lotul lui Dinamo" (ib., 2.02.2006) - iar cele invariabile se asociază cu un mic artificiu - citarea combinată cu o siglă
"... a Dacia" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10643_a_11968]
-
în cazul numelor unor echipe de fotbal, tiparul "oficial" al etichetei invariabile are mai puțin succes: domină în mod clar construcțiile cu genitivul marcat - "președintele lui Dinamo" (Cotidianul, 4.02.2006), "lotul lui Dinamo" (ib., 2.02.2006) - iar cele invariabile se asociază cu un mic artificiu - citarea combinată cu o siglă: "președintele CS Dinamo" (Cotidianul, 3.02.2006). Denumirea echipei Steaua e și mai relevantă, pentru că intră în seria mai sus pomenită, a termenilor proprii proveniți din substantive comune. Cel
"... a Dacia" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10643_a_11968]
-
în epoca Becali-Stoica" (ib.). Păstrarea flexiunii e în rest normală, numele de echipe fiind denumiri foarte frecvente în limbajul familiar, adesea folosite metonimic sau chiar personificator. De altfel, oricît de puternic și supărător ni s-ar părea azi tiparul "genitivului invariabil", e de presupus că el corespunde doar unei faze inevitabile, dar trecătoare, de asimilare a numelor proprii, a cuvintelor străine și a formelor atipice; nici cu prețul unui mare efort nu reușesc să-mi imaginez că modelul s-ar putea
"... a Dacia" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10643_a_11968]
-
Dimitrescu (1982), termenul a cunoscut o răspîndire extrem de rapidă. Că nu a rămas în forma italiană, cu finala vocalică, e normal: putem presupune că s-a manifestat și în acest caz tendința românească de a nu păstra într-o formă invariabilă un substantiv care denumește persoane. S-ar fi putut opta pentru adaptarea mafios, dar aceasta era probabil prea lipsită de sprijin analogic. Terminația -os (cuprinsă și în structura sufixului -cios) e în primul rînd adjectivală și predominant populară (chiar dacă apare
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
ro) etc. E folosit chiar într-un context tipic verbal, cu subiect (situație în care mulțumesc își reactivează valoarea de verb): "eu mersic că m-ai scos din..." (puck.weblog.ro). În alte cazuri, mersic este tratat ca un substantiv invariabil (ca și mersi, în exemple de tipul "mersi mulți și pupici la toate fetele", treiursuleti.ro/forum). Interpretarea substantivală a lui mersic e atestată în modul cel mai clar de formarea pluralului mersici: "Ioana mi-a spus 'mersici'. NU i-
Mersi - mersici! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9233_a_10558]
-
din punctul de vedere al mărcilor afective - oferă posibilități sporite de afirmare registrului familiar-argotic: va face probabil ca formula să se răspîndească și mai mult. Oricum, nașpa rău este deja destul de prezent, în contexte în care nașpa este fie adjectiv invariabil, fie adverb - "primul episod este nașpa rău... dar vom vedea ce se întâmplă în continuare" (forum.titrari.ro); "nașpa rău emisiunea" ( e-felicitari.net); "jocul e nașpa rău de tot" (linkmania.ro); "e nașpa rău la ergonomie" (forum.softpedia.com
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
ca și într-un articol din 1975, "Note privind sintaxa relativului care" (reprodus în Opera lingvistică, I, 2004), ideea a "două gramatici": una, cultă, care recomandă marcarea prin pe și (pentru celelalte cazuri oblice) flexiunea; alta, populară, bazată pe folosirea invariabilă și fără prepoziție a relativului. Magdalena Vulpe constată, de pildă, că, în corpusul autentic popular pe care l-a utilizat, construcția pe care nu apare nici măcar o dată! Comparînd situația din română cu fenomene asemănătoare din alte limbi, autoarea afirmă că
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
deceniului șapte, când Ceaușescu, criticând ce s-a făcut în timpul lui Dej, a dat de înțeles că perioada respectivă nu se mai bucură de imunitate. S-a ajuns chiar la o standardizare spontană a prozei pe această temă. în mod invariabil, activiștii și securiștii erau reprezentați în cuprinsul ei ca personaje malefice, iar intelectualii trimiși în închisori sau țăranii obligați să se colectivizeze - ca victime (reprezentare în mare măsură adevărată, dar neproductivă din punct de vedere literar). Și mai greu de
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
poate adaugă, la plural, decît unui substantiv care are deja una dintre terminațiile normale (i, e, le, uri). într-o limbă că italiană, care are desinențe de plural asemănătoare cu ale romanei, substantivele preluate din engleză se păstrează în genere invariabile (i leader - față de liderii), pentru că articolul e antepus iar relațiile sintactice se exprimă nu prin flexiune, ci analitic. Desigur, există în toate limbile tendințe culte de păstrare a pluralului englez: favorizate în limbile fără flexiune și cu desinențe asemănătoare (de
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]