941 matches
-
discuțiile purtate între pelerini (turiști, după caz) și călugării-vânzători sunt o formă pastorală de transmitere a unui mesaj religios între două lumi diferite, care nu se întâlnesc totuși atât de des pe cât s-ar crede la prima vedere. Întrebarea (aproape) invariabilă a celor care cumpără un produs oarecare, de la mici icoane la sumane din lână, este următoarea : „De la ce mănăstire sunteți ?”. Se deschide astfel un spațiu discursiv între pelerini și călugări care prelungește dimensiunea religiosă intrinsecă a obiectelor, deschizând noi perspective
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să reflecteze îndelung asupra evenimentelor care i-au schimbat viața. Va teoretiza "două accepțiuni" ale acestora. Prima, asumată de către Gerő și acoliții acestuia împreună cu conducerea sovietică, consta în reprimarea violentă, cu mijloace tipic post-revoluționar leniniste e a "mișcărilor populare", caracterizate invariabil prin apelativul "contrarevoluționare". Exista apoi a doua variantă de interpretare a revoluției maghiare, ca "mișcare populară revoluționară" care, pentru a avea succes, trebuie ghidată de către partid înspre "dezvoltarea pașnică, echilibrată și umană" în direcția socialismului (Hegedüs, Somlai în Rusan: 2000
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
eșuat definitiv la începutul anilor '20, leninismul a fost condamnat să coabiteze cu și ulterior să integreze elemente naționaliste pentru a se autolegitima. Este un proces analizat și de Robert Tucker, pentru care, "comunismul la putere" manifestă o tendință aproape invariabilă "de a se transforma în comunism național" (Tucker: 1969, 169). În cazul leninismului romantic, naționalismul nu este doar tacit acceptat, ci capătă o pondere structurantă, fiind de o importanță egală cu leninismul. Deși au mai fost schițate până acum paralele
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
prezentat la omologare echipat cu aceste eventuale dispozitive complementare. 3. Materiale a) Toate elementele constitutive ale aparatului de control trebuie să fie realizate din materiale cu o stabilitate și cu o rezistență mecanică corespunzătoare și cu caracteristici electrice și magnetice invariabile. ... b) Orice schimbare a unui element al aparatului sau a felului materialelor folosite pentru fabricația să trebuie să fie autorizată, înaintea folosirii, de către autoritatea care a omologat aparatul. ... 4. Măsurarea distanței parcurse Distanțele parcurse pot fi totalizate și înregistrate: - fie
ACORD EUROPEAN din 1 iulie 1970 privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează tranSporturi rutiere internaţionale (A.E.T.R.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140803_a_142132]
-
numește "înălțimea totală de referință H" și se înscrie în partea de sus a fiecărei tabele de calibrare. Constructorul ia toate măsurile de precauție necesare astfel încât poziția punctului de referință față de rezervor și înălțimea totală de referință H să fie invariabile. 7. Certificatul de calibrare indică eroarea relativă în utilizare a rezervoarelor, la determinarea volumului de lichid conținut de acestea, având în vedere exactitatea cu care au fost determinate volumele specificate în tabela de calibrare și exactitatea cu care se poate
NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ CEE "NML CEE-71/349" din 1 aprilie 2002 privind calibrarea rezervoarelor navelor fluviale şi de coasta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142297_a_143626]
-
din perspectiva raportului constantă-variabilă, condiționată de întrebuințarea lui în text; • specificul flectivului și al raportului temă lexicală-flectiv în planul expresiei; • categoriile gramaticale care concură la realizarea planului semantic al flectivului. În funcție de primul factor, sunt identificate două categorii de cuvinte: 1. invariabile; nu cunosc distincția constantă-variabilă, nici în plan semantic, nici în planul expresiei: prepoziția, conjuncția, interjecția; sunt unități care se situează direct la nivelul sintactic al textului; 2. variabile: substantivul, adjectivul, pronumele, verbul, adverbul. În funcție de cel de al doilea factor, cuvintele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la nivelul sintactic al textului; 2. variabile: substantivul, adjectivul, pronumele, verbul, adverbul. În funcție de cel de al doilea factor, cuvintele variabile prezintă trei modalități de realizare a flexiunii: a. analitică; flectivul este un morfem liber iar tema lexicală a cuvântului rămâne invariabilă: adverbul; bine - mai bine. b. sintetică; flectivul este un morfem (grup de morfeme) conjunct, legat în continuitate de tema lexicală: substantivul, pronumele: studentă/studente/studentei, care/căreia/căruia/cărora etc. c. sintetică și analitică: flectivul este constituit din morfeme libere
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Unele dintre ele sunt chiar dislocabile prin alte unități lexicale, cu autonomie sintactică: să citești vs să le citești. Clasa morfemelor libere e constituită din două tipuri de elemente lingvistice: morfeme stabile și morfeme derivate, care pot fi variabile sau invariabile, simple sau complexe, continue sau discontinue. Morfemele stabile sunt elemente lingvistice care, lipsite de conținut lexical autonom, au în sistemul limbii exclusiv această identitate funcțională: exprimă sensuri lexico-gramaticale sau sensuri gramaticale categoriale. Prin aceasta, morfemele stabile intră în componența sistemului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în morfem al acestor categorii gramaticale; articolul - a) asigură flexiunea unităților lexicale care nu pot realiza opoziții categoriale specifice la nivelul structurii morfematice, b) anulează omonimii morfologice sau c) exprimă redundant diferite sensuri gramaticale. a. Articolul definit asigură flexiunea substantivelor invariabile la nivel dezinențial: exprimă genitiv-dativul singular al acestor categorii de substantive: cartea lui Mihai (Carmen), Dau lui Mihai (Carmen) o carte. Articolul definit și nedefinit marchează cazul și numărul constituenților unor sintagme nominale alcătuite din substantive și adjective invariabile în funcție de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantivelor invariabile la nivel dezinențial: exprimă genitiv-dativul singular al acestor categorii de substantive: cartea lui Mihai (Carmen), Dau lui Mihai (Carmen) o carte. Articolul definit și nedefinit marchează cazul și numărul constituenților unor sintagme nominale alcătuite din substantive și adjective invariabile în funcție de număr: (N. Ac.) o educatoare precoce/(G.D.), unei educatoare precoce/(N.Ac.), niște educatoare precoce/(G.D.) unor educatoare precoce. Articolul adjectival-demonstrativ exprimă cazul și genul pronumelui de cuantificare: (N.Ac.) cei patru/cele patru/(G.D.) celor patru. b. Articolul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
alte stiluri (științific sau beletristic), cu sensul de familie: „Rămâneți în umbră sfântă, Basarabi și voi Mușatini,/Descălecători de țară, dătători de legi și datini.” (M. Eminescu, I, 149) În realizarea opoziției cazuale, substantivele proprii masculine și substantivele proprii feminine invariabile dezinențial exprimă genitiv-dativul prin morfemul lui proclitic: G.D.: (al) lui Andrei/lui Gabi. Observații: În limbajul popular, modalitatea aceasta intervine și în flexiunea substantivelor feminine declinabile: lui Maria, lui Ioana. Când realizează funcția de complement direct, substantivele, proprii sau comune
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acordul în număr al determinanților nominali. În funcție de manifestarea opoziției singular-plural în planul expresiei, substantivele limbii române se grupează în trei clase: • substantive variabile cu flexiune regulată; casă-case, școlar, școlari, drum-drumuri etc.; • substantive variabile cu flexiune neregulată: om-oameni, soră-surori etc.; • substantive invariabile: tei-tei, învățătoare-învățătoare, pronume etc. Dezinențele de singular sunt, în general, condiționate de istoria substantivelor și, de aceea, foarte variate. a. La plural, fiecare clasă de substantive variabile prezintă dezinențe specifice, în interiorul opoziției cu dezinența de singular, dezinențe condiționate fonetic (alomorfe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
plural -ă, celelalte, prin refacerea, la plural, a unei rădăcini depășite de istoria limbii: seminar (<seminariu) - seminari-i. Un număr relativ mare de substantive nu cunosc manifestarea opoziției semantice de număr în planul expresiei. Se cuprind în această clasă de substantive invariabile: • substantive masculine cu terminația -i, dezinența-Ø, la singular și la plural: arici, ochi, pui, tei; • substantive feminine cu dezinența -e la singular, în structura sufixului de agent -toare: educatoare, dansatoare, directoare etc. Observații: Caracterul invariabil al substantivelor feminine marcate prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în această clasă de substantive invariabile: • substantive masculine cu terminația -i, dezinența-Ø, la singular și la plural: arici, ochi, pui, tei; • substantive feminine cu dezinența -e la singular, în structura sufixului de agent -toare: educatoare, dansatoare, directoare etc. Observații: Caracterul invariabil al substantivelor feminine marcate prin trăsătura semantică + uman permite evitarea confuziei cu pluralul substantivelor masculine formate prin varianta masculină a sufixului: -tor: dansatori, directori, educatori. Substantive feminine cu aceeași dezinență dar fără trăsătura semantică + uman formează pluralul cu dezinența -i
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Substantivele compuse care denumesc trăsături morale sunt substantive singularia tantum: bunăvoință, bunăcreștere, bun simț. Se cuprind tot aici substantive-nume de materie: untdelemn sau de acțiuni: (un) du-te vino. Cele mai multe substantive compuse, care cunosc opoziția singular-plural în plan semantic, sunt invariabile în planul expresiei: gura leului, floarea soarelui, zgârie brânză. Aceste substantive realizează opoziția de număr prin intermediul categoriei determinării (o floarea-soarelui - niște floarea soarelui) sau mai ales la nivel sintactic, prin intermediul unui substantiv regent: floare-flori (de gura leului). Substantivele compuse variabile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de vedere al structurii interne, în desfășurarea opozițiilor cazuale în planul expresiei, substantivele se grupează în aceleași trei clase determinate de manifestarea opoziției de număr: (a) substantive variabile cu flexiune regulată, (b) substantive variabile cu flexiune neregulată și (c) substantive invariabile. Spre deosebire de opoziția de număr, opoziția de caz este foarte redusă la nivelul structurii interne a substantivelor. La acest nivel, substantivele neutre pot fi considerate chiar invariabile. Identitatea specifică a cazurilor este marcată, în planul expresiei, prin convergența mai multor mijloace
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantive variabile cu flexiune regulată, (b) substantive variabile cu flexiune neregulată și (c) substantive invariabile. Spre deosebire de opoziția de număr, opoziția de caz este foarte redusă la nivelul structurii interne a substantivelor. La acest nivel, substantivele neutre pot fi considerate chiar invariabile. Identitatea specifică a cazurilor este marcată, în planul expresiei, prin convergența mai multor mijloace, unele directe: 1) dezinențe, 2) prepoziții-morfem, 3) articolul, 4) intonația, 5) topica, altele indirecte: 6) prepoziția, 7) interjecția, 8) articolul genitival. 1. Dezinențe. Prin dezinențe se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Din punctul de vedere al variabilității structurii morfematice în funcție de principiul acordului cu substantivul (pronumele) cu care intră în relații sintactice de dependență sau de interdependență, adjectivele se înscriu în diferite clase flexionare. Gramatica tradițională distinge două mari clase: a. adjective invariabile; adjective care păstrează aceeași structură morfematică, indiferent de genul, numărul și cazul substantivului (pronumelui): asemenea, așa, atare, atroce, coșcogeamite, cumsecade, bej, crem, grena, maro, roz, vernil, tenace, perspicace, rapace etc. b. adjective variabile; adjective care își modifică structura morfematică în funcție de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adjectivele variabile au fost grupate în două subclase: b.1. adjective cu două terminații; adjective variabile, la singular, în funcție de genul substantivului: alb/albă, frumos/frumoasă, inteligent/inteligentă, mic/mică, solid/solidă etc. b.2. adjective cu o singură terminație; adjective invariabile în funcție de genul substantivului (pronumelui); prezintă aceeași terminație, indiferent de genul substantivului, adjectivele terminate la nominativ singular în vocala e: mare, subțire, tare, verde etc.: brad/frunză verde; lemn/piatră tare ș.a.m.d. În noua ediție a Gramaticii Academiei, adjectivele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singular: adânc, larg, studențesc, pustiu tema 2: N.Ac., feminin, singular: adâncă, largă, studențească, pustie tema 3: G.D., feminin, singular, N.Ac.G.D., masculin și feminin plural: (unei, niște, unor) ape adânci, șosele largi, pustii, reviste studențești Aceste adjective sunt invariabile în funcție de gen, la plural. Se cuprind în această clasă adjective derivate prin sufixele -esc (românesc, tinerescetc.) sau -iu (arămiu, auriu) și unele adjective cu rădăcina terminată în consoană velară: adânc, larg, lung etc. Observații: Majoritatea adjectivelor cu rădăcina terminată în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tema 2: N.Ac.G.D., masculin plural: folositori, trecători, instantanei tema 3: N.Ac.G.D., feminin, singular și plural: (o) carte, (unei, niște, unor) cărți folositoare (o) reacție, (unei, niște, unor) reacții instantanee. Adjectivele din acest tip de flexiune sunt invariabile la feminin în funcție de numărul substantivului determinat. Invariabilitatea în funcție de număr a dus și la invariabilitatea în funcție de caz și la aceste adjective feminine. Intră aici adjective formate prin sufixul -tor (amețitor, călător) și adjective terminate în diftongul -e® cu -® semivocalic, dezinență de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unei) pere dulci, mari (niște, unor) pere dulci, mari Adjectivele din acest tip de flexiune fac parte din categoria adjectivelor cu o singură terminație din clasificarea tradițională și se caracterizează prin dezinența -e la singular: mare, verde etc. Adjectivele sunt invariabile după gen. Tipul V de flexiunetc "Tipul V de flexiune" Se cuprind aici adjective cu două teme distincte, caracterizate prin omonimiile: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular și plural, G.D., feminin, singular, N.Ac.G.D., feminin, plural: gălbui, vechi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
flexiune adjectivele cu rădăcina terminată în consoană africată urmată de dezinența la singular masculin i (ultrascurt) sau în unul din diftongii ai, ei, oi (bălai, rotofei, greoi). Celor șapte tipuri de flexiune ale adjectivelor variabile li se adaugă clasa adjectivelor invariabile în funcție de genul, numărul și cazul substantivului cu care intră într-o relație sintactică: cumsecade, atare, roz, gri etc. „Am întâlnit un om/o femeie/niște oameni cumsecade.” Sunt inversabile mai ales adjective neologice denumind culori: Are un pulovăr/o bluză
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și feminin intervin - la nivelul rădăcinii sau la nivelul sufixului adjectival - alternanțe fonetice (vocalice), care întăresc opoziția de gen: e/ea: des/deasă, studențesc/studențească e/a: deșert/deșartă o/oa: ușor/ușoară, trecător/trecătoare ă/ea: rău/rea Rămân invariabile în funcție de gen, dar numai la singular, adjectivele din tipul VI de flexiune, cu dezinența -e la singular: feroce, precoce, perspicace. Sunt total invariabile în funcție de gen adjectivele din tipul IV de flexiune: mare, tareetc. și adjectivele general invariabile în funcție de substantivul determinat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
studențesc/studențească e/a: deșert/deșartă o/oa: ușor/ușoară, trecător/trecătoare ă/ea: rău/rea Rămân invariabile în funcție de gen, dar numai la singular, adjectivele din tipul VI de flexiune, cu dezinența -e la singular: feroce, precoce, perspicace. Sunt total invariabile în funcție de gen adjectivele din tipul IV de flexiune: mare, tareetc. și adjectivele general invariabile în funcție de substantivul determinat. OPOZIȚIA DE NUMĂRTC "OPOZI}IA DE NUM|R" Dezinențele prin care se realizează opoziția singular-plural sunt relativ diferite în funcție de gen. Masculin; indiferent de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]