19,950 matches
-
redactor șef adjunct al săptămânalului „Agenda“. La ora 17,30, spectacolul a fost deschis de către ansamblul de dansatoare al Hotelului Continental. „Amfitrioana de suflet“ a evenimentului, după cum s-a autodefinit, a fost actrița Adriana Trandafir, care i-a introdus pe invitații la show: formațiile Genius din Timișoara, Etno, Partizan, Krypton, dar și Nicola și Ducu Bertzi. La reușita spectacolului și-a dat concursul și trupa de majorete de la Liceul Sportiv „Banatul“. Tinerele îmbrăcate în galben și albastru, culorile „Agendei“, au animat
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
care liderul formației - Artanu - și mai apoi un alt membru al „Partizan“ - Cristian, au extras următoarele două plicuri câștigătoare, făcându-i fericiți și bogați pe Elena Lungu din Reșița și Nori Ciungu din Timișoara. Poate cea mai frumoasă și caldă invitație în scenă i-a fost făcută de către amfitrioana spectacolului cunoscutului solist de muzică folk Ducu Bertzi, al cărui nume l-a prezentat „două cuvinte din tot sufletul meu... Prima melodie, „Suflet fără chei“, a fost însoțită de câteva versuri recitate
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
vocație, de-a-si conserva o identitate ("aș fi putut deveni cunoscut în Occident, îmi mărturisea, scriind despre autorii străini, dar i-am preferat pe cei de-acasă"). Creația literară a patriei îl atrăgea cu o irepresibila nostalgie: "foarte încîntat de invitația de a ține conferință despre Sadoveanu, sper că se și realizase - fiind vorba de limba germană pe care deși o citesc cu atîta sîrg de o viață întreagă, o vorbesc însă că o biată cizma... Textul meu românesc trebuie deci
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
sale, pe care o iubise cu un sentiment pe care abia acum îl descoperă, produc însă acea cuplare misterioasă a diferențialelor divine care schimbă destinele muritorilor de rînd și îl fac să decidă plecarea spre țară, ca să dea curs unei invitații în care nici expeditorii nu credeau. Aici, în cele șapte zile ale "vacanței" sale (care e de fapt sfîrșitul perioadei de vacanță, adică de absență a sa din cîmpul istoriei, al realității) se declanșează un lanț de reacții: cele din
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
cinci continente și care, paradoxal, i-a adus regizorului decizia de a părăsi Comedia, punînd capăt unor tensiuni, si de a pleca la Bulandra. Acolo au urmat Mephisto, Poveste de iarnă, Iulius Caesar, Trei surori, 1794. Să nu uităm de invitațiile numeroase de a lucra afară. Și la Freiburg, si la Tokio, de exemplu, oamenii pe care i-am întîlnit, intersectîndu-mă cu urmele lui, se luminau la fața, pur și simplu, cînd îi pomeneam numele și îmi înșirau povești peste povești
Aripa lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17816_a_19141]
-
și Mircea Popa, Mihai Eminescu, contextul receptării. Ideea unei astfel de serii, incontestabil fericită, pare să-i fi venit editorului de la felul în care Todoran și Tohăneanu au ajuns autorii unei cărți de 300 de pagini și anume dînd curs invitației unui ziar timișorean de a susține săptămînal o rubrică Eminescu. Ocazia face critică la fel cum tonul face muzică. În 1989, anul centenarului morții poetului, dl Teodor Bulza, redactor șef la Drapelul roșu din Timișoara a solicitat celor doi cunoscuți
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
de singur. Nu mai sînt în mediul meu. Pînă și în pușcărie era "mediul meu". Aici rămîn, totuși, un rătăcit printre străini. - Au funcționat și la München organizații, comitete ale diasporei românești? - Au existat tot felul de organizații, am primit invitații să particip la tot soiul de adunări. N-am intrat în nici un fel de organziatie. Am încercat să aflu care sînt cele ale securității. Mai simplu de depistat erau ziarele securității. Tonul îl dădea o revistă din țară, "Glasul Patriei
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
autorul ar acoperi o mare varietate de tonalități: de la solemnități teoretico-literare și îngrijorări antropologice la conversație ușoară de cafenea (sau terasă). E un lucru bun că o editură că Paralelă 45 (re)face posibil acest dialog (bineînțeles, pentru cine accepta invitația), avînd în vedere că reviste de prestigiu apar și dispar, dar problemele noastre rămîn. (Gheorghe Crăciun, Reducerea la scară, Editura Paralelă 45, Colecția ^80, seria Publicistica, 1999, 190 pag., 15.000 lei.)
Pe scările lui Gheorghe Crăciun by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17890_a_19215]
-
pauperă din punct de vedere spiritual, și din punct de vedere material, nu le găsește susținere. Există, însă, și rezolvări fericite. Punctuale. Puțin numeroase. Cu destule luni în urmă, primul dirijor al Orchestrei Naționale Radio, Horia Andreescu personal, a primit invitația de a conduce Orchestra Națională Radio, în cadrul unui concert special, susținut la Köln; relativ recent concertul a avut loc în marea și moderna sală a Filarmonicii locale situată lângă impunătorul Dom, pe malul stâng al Rinului. Arhitectonica sălii este modernă
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
dintre colegi, el fiind secretarul perpetuu al Junimii (pînă în 1885, cînd se mută la București), păstrătorul tuturor sigiliilor, al arhivelor și întocmitorul (cu o scurtă pauză, cînd l-a înlocuit A.D. Xenopol) proceselor-verbale ale ședințelor Societății, cel ce redacta invitațiile pentru banchetele anuale și aniversare ale Junumii, spiritul ei managerial. Aceasta deși în Junimea ocupa poziții modeste, și el recunoscînd în Titu Maiorescu pe spiritus rector, cel ce, de fapt, avusese ideea întemeierii Societății (cum reiese dintr-o scrisoare a
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
umbră care nu înceta să își improvizeze, la intervale, un fel de strîmbătură ademenitoare, pînă am ajuns la o biată cocioabă, cu o singură încăpere și un pat a cărui jalnică cuvertură am observat că era desfăcută ca pentru o invitație, cînd a avut loc dezlănțuirea dramatică a întîmplării care trebuia, în mod necesar să se petreacă. A fost la aprinderea lămpii de gaz din a cărei biată sticlă afumată a apărut neclar, apoi, în ceața gălbuie, a prins treptat contur
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
Cristian Teodorescu La începutul sătpămînii trecute premierul Isărescu a invitat liderii de presă din România pentru o discuție despre problemele cabinetului său. Invitație mai curînd tactică, deși dl Isărescu le-a vorbit directorilor din presa autohtonă mai mult despre strategia de dezvoltare pe termen mediu. Premierul știe că sub învelișul dulce al integrării, strategia presupune noi sacrificii din partea unei populații căreia de zece
Strategia pe termen scurt a dlui Isărescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17256_a_18581]
-
criză de guvern nu i se poate reproșa premierului, chiar dacă sînt tot mai numeroase vocile care afirmă că dacă a acceptat să conducă un guvern politic, dl Isărescu ar trebui să adopte comportamentul unui premier care are și însărcinări politice. Invitația pe care le-a adresat-o premierul directorilor din mass-media din România ascunde, poate, și un dialog al său cu puterile din coaliție dar și cu președinția.
Strategia pe termen scurt a dlui Isărescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17256_a_18581]
-
eroi: flexibilitate, dar și fidelitate față de spiritul operei. Interesante sunt relatările despre activitatea pedagogica susținută de Pântea la Luxemburg, unde conduce clasa de operă de la Conservator. Un excurs prin repertoriul esențial de operă de la Purcell la contemporani are ca pretext invitația autoarei de a imagina un presupus directorat într-un teatru ideal: se construiește în fața noastră o strategie repertoriala de înaltă ținută și se schițează principiile unui statut demn al artistului liric. O galerie de portrete muzicale ale unor mari cântăreți
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
o ruga pe mama că "dacă m-ai ajutat cu atîtea sacrificii pînă acum, ajută-mă încă pînă ce îmi voi sfîrși opera care îmi va face un renume european". La începutul lui decembrie 1929 o înștiința că a acceptat invitația profesorului său Dasgupta de a petrece cîteva săptămîni în casa acestuia, după obiceiul indian al relațiilor dintre maestru și discipol. Acest stagiu s-a prelungit, trăind, mîncînd și studiind în casa familiei Dasgupta. Era, cum îl înștiința pe tatăl său
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
că pachete cu cărți ale sale trimise unor destinatari din țară de către edituri din străinătate, nu ajung la locul cuvenit. În consecință, în 1977, cînd Academia Română îl invită, oficial, în țară, refuză categoric. Îi scria prezidentului Academiei: "Vă mulțumesc pentru invitația pe care mi-o faceți din partea Prezidiului Academiei de a vizita țara. Îngăduiți-mi să vă mărturisesc, cu toată sinceritatea, principalul motiv pentru care nu o pot accepta: ignorarea sistematică a scrierilor mele literare, istorice și filosofice în România. În
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
florilor - Hausvater. Alexander Hausvater vine din cînd în cînd în România, montează și pleacă. Locul lui favorit este Teatrul Odeon. Aici a pus și o adaptare după La țigănci, un superspectacol megafantastic, și Pericle. A primit acum doi ani o invitație din partea Teatrului Național din Iași unde a făcut poate cel mai frumos și împlinit spectacol al său din România: Teibele și demonul ei după Isaac Bashevis Singer. La sfîrșitul anului trecut a avut loc la Ploiești, la Teatrul "Toma Caragiu
La iepurele mort by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17376_a_18701]
-
Marius Țepeș Caracterizat de către autori ca o invitație la cercetare interdisciplinară, volumul Arhitectura care nu există (imaginar, virtual, utopie), publicat de Editura Paideia în colecția Spații imaginare, reunește, șapte studii ale unor specialiști în istoria imaginarului și-a culturii, istoria arhitecturii, studiul realității virtuale și antropologie. În ciuda succesivelor
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
de exemplu, să-i pună alături pe Darwin și Neal Stephenson, după cum nici Tournier nu are dificultăți în a trece de la Spinoza la o carte despre bucătărie. O întrebare precum aceea adresată de TLS scriitorilor mai sus pomeniți este o invitație fățișă la monumentalizare. În paranteză fie spus, mă mir că un relativist ca Rorty i-a dat curs. Dar o monumentalizare cu două nivele: unul impersonal, critic, celăalt confesiv, asumat. A-l declara pe Cervantes drept scriitorul mileniului presupune, în
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
și televiziune m-au invitat să particip la discuții directe cu cei care îl contestă pe poet. Să accept, cu alte cuvinte, să stau față în față cu ei și să susțin o polemică la scenă deschisă. Am refuzat aceste invitații (și le voi refuza și pe cele care eventual mi se vor mai adresa) dintr-un singur motiv: ar fi o lipsă de cavalerism din partea mea să particip la o luptă de idei dinainte câștigată, datorită uriașei disproporții dintre forțele
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
abstracte, când metaforic exaltate) în care se transformă adesea multe dintre textele consacrate lui Eminescu. Inițiativa lui Sîrbu riscă să nu fie schițată decât ca intenție, din cauza acestei interferențe inoportune a scopurilor - cu efecte imediate dintre cele mai păcătoase, precum invitația adresată ciobanului mioritic de a nu lipsi nici din această exegeză. Așteptam filmul din 1976 al lui Jean Petrovici ca pe un clasic al genului, ca pe referința peste care nu se poate trece. Așa se vorbea despre el. Am
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
etc." (Micul poem al morții. Începutul lui Dumnezeu). Imaginea cristica nu reprezintă decît un alt pretext al substituției, un teatru al sacrului în care protagonistul și spectatorii sînt permutabili: "îngerii îmbrăcați în dezastre./ ei țin în mînă un fel de invitație un fel de bilet de intrare un/ fel de convocare. îmi spun e pentru tine e urgent vino la/ teatru. îi ascult mă duc. sală e arhiplina de umbre. pe scena/ dau cu ochii de mine însumi. (mă preveniseră îngerii
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
cert asupra conceptului de statalitate. Cu alte cuvinte, fiecare dintre statele aflate într-o sfera de influență sau în alta, nu puteau avea decît comportamentul echilibrului de bloc. După dispariția unuia dintre blocuri, acela care folosea statalitatea pentru a justifica invitațiile pentru invitații străine, în Europa, echilibrul între stat că forța ultima pentru a lichidă orice mișcare politică sau etnică neconvenabila și reacțiile comunității internaționale s-a schimbat radical. Blocul estic, cel care rezolva cu de-a sila problemele minorităților - e
Politicile fără rest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17995_a_19320]
-
conceptului de statalitate. Cu alte cuvinte, fiecare dintre statele aflate într-o sfera de influență sau în alta, nu puteau avea decît comportamentul echilibrului de bloc. După dispariția unuia dintre blocuri, acela care folosea statalitatea pentru a justifica invitațiile pentru invitații străine, în Europa, echilibrul între stat că forța ultima pentru a lichidă orice mișcare politică sau etnică neconvenabila și reacțiile comunității internaționale s-a schimbat radical. Blocul estic, cel care rezolva cu de-a sila problemele minorităților - e de fapt
Politicile fără rest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17995_a_19320]
-
colaps. Încet, încet, pește viscerele sale, pește schelet, pește praful de cărbune și pește straturile tot mai groase de rugina, s-a lăsat tăcerea. Simpozionul de sculptură a venit, în acest context, ca un ceremonial de înmormînare și că o invitație la o altă viață. Spre deosebire, așadar, de Simpozionul de la Galați care era o prelungire a unei industrii în plină expansiune, un comentariu pe marginea vitalității ei, cel de la Călărași este mărturia unui faliment și actul ritualic de a consacră
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]