3,291 matches
-
Iordan, asistent, în locul lingvistului Gh.Ivănescu, plecat la studii de specializare ca membru al Școlii române de la Paris.1 În luna mai 1936, studenții legionari au organizat o acțiune de împiedicare a celorlalți studenți să asiste la cursurile profesorului I.Iordan. Asistentul G.Ivașcu s-a alăturat profesorului și, împreună cu alți colegi, asistați și de polițiști, au încercat să asigure intrarea la cursuri. A avut loc „o busculată, de pe urma căreia Ivașcu se alesese cu o tăietură serioasă în obraz de la geamul
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
un altul, de asemenea comentat în unele țări europene, cel al lui Tudor Bugnariu, profesor în învățământul secundar, la Cluj, precum și câteva procese ale unor comuniști evrei din Iași, Chișinău și Cernăuți. La procesele politice din Iași, asistentul prof. I.Iordan cunoaște pe scriitorul și publicistul Gheorghe Dinu (Ștefan Roll) și pe profesorul de matematică Mihai Neculce, ambii bucureșteni, membri ai PCdR, martori, alături de profesorii universitari Iorgu Iordan, Traian Bratu, Radu Cernătescu, Paul Bujor, Mendel Haimovici, Grigore Moisil ș.a., atât în
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
din Iași, Chișinău și Cernăuți. La procesele politice din Iași, asistentul prof. I.Iordan cunoaște pe scriitorul și publicistul Gheorghe Dinu (Ștefan Roll) și pe profesorul de matematică Mihai Neculce, ambii bucureșteni, membri ai PCdR, martori, alături de profesorii universitari Iorgu Iordan, Traian Bratu, Radu Cernătescu, Paul Bujor, Mendel Haimovici, Grigore Moisil ș.a., atât în procesul lui Constantinescu-Iași, cât și în alte două procese intentate unor comuniști din Iași.3 În anii 1935-1937, G.Ivașcu optează pentru un militantism participativ, transparent, în
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
fostei Antante din anii Primului Război Mondial: Franța, Anglia, Rusia, dar și țările din Mica Înțelegere, în acest fel situându-se, convingător, lângă politicieni și intelectuali români precum N.Titulescu, N.Iorga, dr. N.Lupu, Petre Andrei, M.Ralea, Traian Bratu, Iorgu Iordan, M.Sadoveanu, C.I.Parhon, G.Călinescu, A.Oțetea, Radu Cernătescu, Constantinescu-Iași, Lucrețiu Pătrășcanu și alții.4 După instalarea lui G.Călinescu în postul de conferențiar la Facultatea de Litere și Filosofie din Iași, G.Ivașcu na întârziat să i se
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
expansionistă a regimului fascist instaurat de Mussolini în Italia. Din punct de vedere profesional, G.Ivașcu optează definitiv pentru critica și istoria literară, pentru publicistica cultural-literară, renunțând la activitățile didactice și de cercetare în domeniul lingvistic, din colectivul prof. Iorgu Iordan. Fascinat de personalitatea lui G.Călinescu, tânărul publicist, captivat și de unele principii sociale și politice ale comuniștilor, își face „ucenicia ca secretar de redacție la «Jurnalul literar» al lui G.Călinescu (1939)”5, dovada irefutabilă constituind-o corespondența lui
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
II-a, No. 709 [Articolul mi-a fost pus la dispoziție de B.C.U. Iași, prin bunăvoința d-lui Liviu Papuc.] Se deschide o anchetă penală împotriva lui G.Ivașcu. La sfârșitul lui iulie 1940 acesta este arestat. Universitarii Iorgu Iordan, G.Călinescu, Mihai Ralea și Petre Andrei intervin la Procuratură, astfel că fostul secretar de redacție al„Jurnalul-ui literar” este eliberat, dar sever avertizat. În septembrie 1940 se instalează la București regimul legionaro-antonescian. Conflictul cu autoritățile din Iași i-a
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
U. Istoria sângeroasă a celei mai cumplite poliții din lume, 64 pagini, București, f.a. Același V.Pancu publicase, în 1932, traducerea Împăcarea, de Frida Schanz, Adevărul (Lectura „Floarea literaturii străine”), nr. 397. (continuare în numărul următor al revistei) 1 Iorgu Iordan, Memorii, vol.II, Editura Eminescu, București, 1977, p. 207. 2 Vezi, despre acest episod, scrisoarea lui Iorgu Iordan către Nicolae Iorga, în Memorii, vol. II, p. 208-212. 3 Informații despre confruntările politice și conflictele dintre cele două tabere din Iași
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
în 1932, traducerea Împăcarea, de Frida Schanz, Adevărul (Lectura „Floarea literaturii străine”), nr. 397. (continuare în numărul următor al revistei) 1 Iorgu Iordan, Memorii, vol.II, Editura Eminescu, București, 1977, p. 207. 2 Vezi, despre acest episod, scrisoarea lui Iorgu Iordan către Nicolae Iorga, în Memorii, vol. II, p. 208-212. 3 Informații despre confruntările politice și conflictele dintre cele două tabere din Iași, în: Stelian Neagoe, Triumful rațiunii împotriva violenței, Editura Junimea, Iași, 1977; Mihai Fătu și Ion Spălățelu, Garda de
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
acel înălțător sentiment al datoriei care i-a definit întotdeauna pe bărbații de stat. Exemplul lor contrazice puternic teoria „adaptabilităț ii” funciare a românilor. Au existat, desigur, și adaptabili (îi găsim chiar în jurnalul lui Hudiță: Sadoveanu, Ralea, Rosetti, Iorgu Iordan, Stoilov). Însă „nucleul dur” al politicii și vieții culturale românești nu s-a predat cu arme și bagaje ocupantului, nici chiar când a avut convingerea că bătălia e pierdută. A făcut asta, cum scrie diaristul, pentru a da o șansă
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
vorbește de faptul că există și o lungă listă de intelectuali români filosemiți, din care putem să-i amintim pe I.L. Caragiale, Alexandru Macedonski, Liviu Rebreanu, Gala Galaction, Constantin Rădulescu- Motru, Tudor Arghezi, Eugen Lovinescu, Perpessicius, Ion Vinea, Geo Bogza, Iordan Chimet ș.a.
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
răspunsului dumitale, dovadă a unei prietenii nedezmințite nici de depărtare, nici de nimic altceva. Îți mulțumesc din toată inima! Azi, s-a împlinit un an de la moartea Profesorului și a avut loc o mică comemorare la Institut, unde a venit Iordan în persoană să ne citească decretul prin care Institutulnostru urmează să poarte de-acum încolo numele de „G. Călinescu". Am fost apoi cu toții la cimitir, pentru a depune flori, iar în urmă, ca de obicei, la doamna Călinescu acasă, unde
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
Ion Buzași Iordan Datcu era cel mai indicat să realizeze această monografie, fiind el însuși folclorist, istoric literar și editor. Ca editor, l-a cunoscut mai bine pe Ovidiu Bârlea, căruia i-a editat la „Minerva”, unde era redactor, câteva din cele mai
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
Octavian Bârlea, preot greco-catolic la Roma și apoi la München. În 2008, revista „Discobolul” din Alba Iulia i-a consacrat un număr omagial înmănunchind studii, articole și evocări ale unor folcloriști, colaboratori sau învățăcei ai lui Ovidiu Bârlea. Monografia lui Iordan Datcu consemnează debutul tineresc al lui Ovidiu Bârlea, la nici 16 ani în revista „Satul”, nr. 26, în 1933, cu articolul Colindă din județul Alba; dar adevăratul debut este în 1941, când o publicație de prestigiu, „Revista Fundațiilor Regale”, îi
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
de ei sunt răspicat formulate: „Genul proxim al operei lui Creangă este povestea populară românească în haina ei moldovenească.... Creangă face parte din aceeași familie cu povestitorii populari, de care totuși se distanțează peste așteptări: e fratele genial al acestora” (Iordan Datcu). În 1974 publică Istoria folcloristicii românești, „operă de pionierat, nelipsită de lacune și erori de informare...o carte de referință pentru toate lucrările ce vor urma”, (Iordan Datcu); o lucrare de „rang european” (Ion Taloș). Ca teoretician al folclorului
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
de care totuși se distanțează peste așteptări: e fratele genial al acestora” (Iordan Datcu). În 1974 publică Istoria folcloristicii românești, „operă de pionierat, nelipsită de lacune și erori de informare...o carte de referință pentru toate lucrările ce vor urma”, (Iordan Datcu); o lucrare de „rang european” (Ion Taloș). Ca teoretician al folclorului (Poetica folclorică, 1979) se manifestă mai pregnant originalitatea viziunii sale asupra folclorului, aprofundată într-o mare sinteză, Folclorul românesc (vol. I-II, 1981-1983), exprimându-și dezacordul față de personalități
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
a prețuit statornic: Nicolae Iorga, D. Caracostea, Constantin Brăiloiu, Ion Chinezu, Lucian Blaga, Petru Caraman, Ion Mușlea, Ion Breazu, Anton Golopenția și Ilarion Cocișiu. În recenziile sale a avut cuvinte de caldă apreciere pentru folcloriști din generația tânără: Ioan Șerb, Iordan Datcu, Nicolae Constantinescu, Nicolae Bot, Virgil Florea, Ion Cuceu ș.a. Enumerând în capitolul Perspectivă pe cei care au făcut aprecieri pertinente despre opera lui Ovidiu Bârlea, autorul monografiei încheie convingător cu previziunea unui discipol, Ion Taloș, care afirma într-un
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
avea mai multe sălcii crișul ar fi neva mea,/ dacă ar curge mai mult prin pustă ar fi eufratul meu,/ dacă ar avea o deltă ar fi nilul meu,/ dacă aș fi zărit-o pe malurile lui ar fi fost iordanul meu.// Dar cum nu s-a întîmplat nimic din toate acestea/ crișul este nimic” (Siderurgia naturii). Așadar, un refuz ritos de pe pozițiile unei stări de beligeranță. Provincia nu e nouă în lirica noastră, dar bardul orădean o abordează într-un
Confruntarea cu provincia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3144_a_4469]
-
complet și interpretarea pertinentă a unor opere de artă din spațiul românesc. Inițiat în tainele creației plastice și literare de profesori și mentori de notorietate incontestabilă, printre care amintim pe G. Călinescu, George Oprescu, Tudor Vianu, Al. Popescu-Telega și Iorgu Iordan, pasionat de studiul limbilor străine pentru a avea acces direct la operele fundamentale ale culturii europene, Remus Niculescu, încă din anii de studii, a considerat lectura ca fiind esențială în viitoarea sa activitate. Lecturile sale au fost vaste, pasionante, profunde
Remus Niculescu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4308_a_5633]
-
Iordan Datcu Îndată după moartea (1 mai 1934) lui Paul Zarifopol, care tipărise la Cultura Națională, în trei volume, ediția I. L. Caragiale, Opere (1930-1932), Alexandru Ro-setti l-a chemat, pentru continuarea ediției, pe Șerban Cioculescu. Alegerea nu se putea mai fericită
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
de zahăr dumnezeu a făcut lumea ca să nu poată pune nimic în loc 4. ții minte scara iubita mea și iedera și celelalte accesorii și televizorul cu sufletul lui de copil abandonat și liniștea acestui apeduct în care se primenește apa iordanului doar o cutie de chibrituri doar un ac de siguranță și-ți recapeți curajul 5. mă bălăcesc mereu în credința că am rămas acolo unde macii și lăcrămioarele au deprinderea uitării cum o mînă lasă apa să-i șiroiască printre
Poezii by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/16506_a_17831]
-
cadrul de deschidere e focusat pe boceala Rebeccăi (Natalie Portman) care durează zece minute... E de punctat însă originalitatea regizorului pentru juxtapunerea - literalmente - relativ îndelungată a două cadre: o conversație între Rebecca și soțul ei, și imagini cu drumul prin Iordan filmate prin parbriz. Nici prestația actoricească nu e de neglijat, Hana Laszlo a luat Premiul pentru cea mai bună actriță la Cannes pentru acest rol, dar, repet, nu cred că merită făcut un film doar despre faptul că o arăboaică
Restanțe DVD plus festival by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11078_a_12403]
-
vreau să port mustață?/ pentru că nu mă cheamă bibi, sandu/ și că nu fac nimic să-mi crească grandu?/ ba mai degrabă pentru tine/ îmi crapă obrazul de rușine". Mastodonții lumii literare de odinioară între ei! Asupra Memoriilor lui Iorgu Iordan, așternute pe hîrtie cînd celebrul lingvist ajunsese aproape nonagenar, observațiile d-lui Martinescu, care-l emulează acum în aventura vîrstelor, sînt deosebit de aspre, dar după opinia noastră suficient de judicioase: ,Greu se poate întîlni ceva mai anost! Raportul unui belfer
Condei acid - II by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11212_a_12537]
-
ciocolăți, înghețăți, făbrici, căși. La împrumuturile recente în -ă pluralul se formează spontan în -e (clonă - clone, fiestă - fieste); acest lucru demonstrează că tendința de trecere de la e la i nu mai este activă, ceea ce întărește percepția ei negativă. Iorgu Iordan a fost convins că -i se va generaliza: în Limba română actuală. O gramatică a greșelilor (1943, 1948), considera tendința ireversibilă: "nu văd ce-ar putea interveni s-o oprească" (p. 63). Și Al. Graur a preluat această idee (prin
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
mi-a fost referent oficial la susținerea tezei de candidat. Prin anii '30-'50, anii mei de studenție și de aspirantură, noi am fost lipsiți de posibilitatea de a lua contact cu marii lingviști din străinătate, ca L. Hjelmslev, I. Iordan, R. Jakobson, J. Kurylowicz, A. Martinet, Al. Rosetti, E. Petrovici, V. Pisani, Sever Pop, L. Spitzer ș.a. Totuși, ocolind cortina de fier a cenzurii de partid, dascălii noștri de la Universitatea leningrădiană ne-au unit cu ideile și metodele creatoare ale
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
nu neapărat dintr-o strategie. Ci, mai degrabă, dintr-un prea plin sufletesc care i-a împins să dăruiască acolo unde insul era gândit să nu aibă o picătură mai mult decât admite supraviețuirea. Adesea, nici atât... Cartea prietenilor mei, de Iordan Chimet, învingător în lupta cu știmele spaimei este un asemenea exemplu, bilanțul, totodată, al unei vieți trăită sub constelațiile libertății spirituale, nu altundeva, ci chiar în bolgiile comunismului. Poet, retezat în relația cu cititorul în plină tinerețe creatoare, critic de
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]