1,538 matches
-
pare să fie Augustin. d) Scriitura lui Grigorie Este citată de obicei, când e vorba despre interesul arătat (sau nearătat) de Grigorie pentru stilul literar, o sentență a sa, rămasă faimoasă, care se găsește în prefața descrierii Despre morală în Iov, dedicată lui Leandru de Sevilia: „consider că nu e deloc un lucru de laudă să silești cuvintele oracolului lui Dumnezeu să se supună regulilor lui Donatus” (faimosul gramatic din secolul al patrulea: „indignum vehementer existimo ut verba caelestis oraculi restringam
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Leandru fusese și la Constantinopol în 582 unde îl cunoscuse pe Grigorie care apoi avea să devină papă; printre epistolele lui Grigorie cel Mare găsim și unele adresate lui Leandru căruia acesta i-a dedicat și tratatul Despre morală în Iov. Leandru a scris și câteva opere împotriva arienilor, însă s-a păstrat doar un tratat, cel Despre educația fecioarelor și despre disprețuirea celor lumești (De institutione virginum et contemptu mundi), redactat în 589 la sfârșitul conciliului din Toledo: tratatul e
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
să-și piardă însă funcția sa retorică. Și aici, cultura clasică filtrată prin Ciprian și Lactanțiu, se îmbină cu meditația asupra unor cărți din Sfânta Scriptură în care își găsește cel mai bine expresia această spiritualitate a penitenței (Ieremia și Iov). Urmează studiile dedicate științelor astronomice, meteorologice și fizice din lucrarea Despre natura lucrurilor (De natura rerum), al cărei titlu îl repetă pe acela al unor opere analoage din perioada clasică (de exemplu, a lui Lucrețiu) și tratatul Despre rânduiala celor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
întreaga carte. E greu de evaluat autenticitatea fiecărui fragment în parte. Același lucru e valabil și în cazul fragmentelor de acest gen dedicate cântărilor din Ieșirea 15 și Deuteronom 32, celor patru cărți ale Regilor, Pildelor, Cântării Cântărilor, cărților lui Iov, Ieremia, Baruh, Iezechiel și Daniel pentru care nu e atestată existența niciunui comentariu al lui Chiril; cele despre Iezechiel par să aibă corespondent în unele pasaje consacrate aceluiași profet, atribuite lui Chiril într-un manuscris armean din Biblioteca Bodleian din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de omilii de care avea cunoștință, el considera că a șaptesprezecea aparținea acestui scriitor. Fragmentul e dedicat semnificației veșmintelor de piele cu care Dumnezeu i-a îmbrăcat pe Adam și pe Eva după păcat, conform Fac. 3, 21; paralela cu Iov 10, 11 îi permite lui Macarie să afirme că e vorba de corpul omenesc actual, în opoziție cu cel luminos de dinainte de păcat. E un tip de exegeză care vine de la Filon și care, potrivit lui Epifanie, fusese ilustrată de Origen
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pp. 365-416. 27. Leontie din Constantinopol Sub numele lui Leontie, presbiter de Constantinopol, au ajuns până la noi unsprezece predici: 1. Despre nașterea lui Ioan Botezătorul (incompletă); 2. Pentru duminica Floriilor; 3. Pentru duminica Floriilor (existentă în două redactări); 4. Despre Iov; 5. Despre Iov; 6. Despre soția lui Iov și trădarea lui Iuda; 7. Pentru Sfânta Paraschiva (= Vinerea Sfântă); 8. Pentru Sfintele Paști; 9. Pentru Învierea Domnului; 10. Pentru a douăzeci și cincea zi după Paști; 11. Pentru Rusalii. Unele din aceste omilii
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Leontie din Constantinopol Sub numele lui Leontie, presbiter de Constantinopol, au ajuns până la noi unsprezece predici: 1. Despre nașterea lui Ioan Botezătorul (incompletă); 2. Pentru duminica Floriilor; 3. Pentru duminica Floriilor (existentă în două redactări); 4. Despre Iov; 5. Despre Iov; 6. Despre soția lui Iov și trădarea lui Iuda; 7. Pentru Sfânta Paraschiva (= Vinerea Sfântă); 8. Pentru Sfintele Paști; 9. Pentru Învierea Domnului; 10. Pentru a douăzeci și cincea zi după Paști; 11. Pentru Rusalii. Unele din aceste omilii (cele două versiuni
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Leontie, presbiter de Constantinopol, au ajuns până la noi unsprezece predici: 1. Despre nașterea lui Ioan Botezătorul (incompletă); 2. Pentru duminica Floriilor; 3. Pentru duminica Floriilor (existentă în două redactări); 4. Despre Iov; 5. Despre Iov; 6. Despre soția lui Iov și trădarea lui Iuda; 7. Pentru Sfânta Paraschiva (= Vinerea Sfântă); 8. Pentru Sfintele Paști; 9. Pentru Învierea Domnului; 10. Pentru a douăzeci și cincea zi după Paști; 11. Pentru Rusalii. Unele din aceste omilii (cele două versiuni ale nr. 3, a 9
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
îi place să folosească expediente retorice menite să facă omiliile mai vii și să mențină trează atenția; de exemplu, dilată intenționat povestirea biblică prin monologuri (astfel, în omiliile 4 și 5, diavolul meditează asupra diferitelor modalități de distrugere a cinstitului Iov) sau dialoguri (între Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul, și arhanghelul Gabriel în omilia 1, sau între Petru și iudei, de Rusalii, în omilia 10), în care sunt ilustrate în manieră dramatică implicațiile teologice și morale ale textelor. Dintre figurile de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
latină a Bibliei, referiri ce trebuie considerate adaosuri ale traducătorului. Comentatorul, având în vedere ceea ce ne spune în introducere, înaintea acestei cărți ar fi comentat Iezechiel; sub numele lui Esihie ne-a parvenit și o traducere armeană a cărții lui Iov. Apoi, un text a cărui autenticitate e discutabilă, o Culegere de dificultăți și de soluții, alcătuită sub formă de compendiu prin consonanța Evangheliilor, unde chiar titlul trezește nedumeriri în privința semnificației exacte a scrierii. Recent, M. Aubineau, acest mare savant și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și, totodată, erau inserate explicații cu caracter lexical care puneau în lumină semnificația literală și alegorică a pasajului. Compilatorul care a alcătuit catena a omis aproape cu totul introducerile și a păstrat observațiile privitoare la text. O catenă consacrată lui Iov, compilată de mitropolitul de Heracleea, Niketas, în secolul al unsprezecelea, conține fragmente dintr-un comentariu al lui Olimpiodor la această carte; fragmentele ne arată că acest comentariu era construit în același mod ca și Comentariul la Ieremia, adică era format
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
astă dată, prozatorii: Guy de Maupassant, Al. Dumas, Émile Zola, Alphonse Daudet, H. C. Andersen, Octave Mirbeau, François Coppée. Alți colaboratori: Dem. Theodorescu, Ion L. Catina, I. F. Buricescu, V. Russu-Șirianu, Ștefan Frunză, Mihail Munteanu, G. Tutoveanu, D. Cuclin, D. Iov, Ioan I. Ciorănescu, Sergiu Manolescu, C. Demetrescu. I.M.
GLORIA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287300_a_288629]
-
la Isus (1935), Cântece în lumină (1937) cuprind versuri delicate, cu imagini de inspirație biblică, umbrite uneori de clișee. Își încearcă puterile și în lirica de orizont laic, ca în versurile adunate în volumul Poezii, publicat în 1939. Strigătul lui Iov (1942) nu aduce nimic nou, ci doar aceeași imagine a unui versificator talentat al subiectelor de inspirație religioasă. SCRIERI: Candela veacului, București, 1932; Lacrimi sub soare, București, 1935; Veniți la Isus, București, 1935; Cântece în lumină, București, 1937; Poezii, București
GORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287314_a_288643]
-
nimic nou, ci doar aceeași imagine a unui versificator talentat al subiectelor de inspirație religioasă. SCRIERI: Candela veacului, București, 1932; Lacrimi sub soare, București, 1935; Veniți la Isus, București, 1935; Cântece în lumină, București, 1937; Poezii, București, 1939; Strigătul lui Iov, Sibiu, 1942. Traduceri: Victor Hugo, La Villequier, Constanța, 1947. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, Curs de istoria literaturii române moderne, Iași, 1947, 801; Zaharia Stancu, Viață, poezie, proză, București, 1975, 44-54. N.Bc.
GORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287314_a_288643]
-
critici lirica lui „e de o limpezime de cristal, fără încifrări insolite” (Zaharia Sângeorzan), pentru alții (Nicolae Manolescu) poetul „cultivă stările tulburi, anxioase, vagul sufletesc și și-a pus la punct un stil interogativ din care nu lipsesc aluziile livrești (Iov, Robinson, Clitemnestra, Hamlet, Pandora).” Sigur este faptul că scriitorul își cenzurează drastic orice fior emoțional, afectivitatea fiind sancționată de reflexivitate. Dacă nu e neapărat un cerebral, H. este în orice caz un sentimental bine temperat care, cultivând o metaforă concentrată
HURJUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287467_a_288796]
-
Al. Rally, Radu D. Rosetti, Mircea Rădulescu (Se scoală morții). Se reproduc poeme de Nichifor Crainic (Lauda regelui), St. O. Iosif (Gorunul lui Horia), Al. T. Stamatiad, Ion Pillat (Unei amfore). Proză publică G. Caïr, George Cornea, I. Dragoslav, D. Iov, Sandu Teleajen, I.C. Vissarion ș.a.; se remarcă unele schițe și povestiri de Caton Theodorian și Constanța Marino-Moscu, dar prezențele de relief sunt Gh. Brăescu, Victor Eftimiu, Liviu Rebreanu (Catastrofa), Hortensia Papadat-Bengescu (Pe praguri de biserici, Patrula) și E. Lovinescu însuși
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
tipică revistă de provincie, dar cu pretenții. Rubrici: „Pagina de filosofie”, „Informațiunile «Literatorului Romanului»”, „Revista revistelor”. Poezie publică Andrei Ionescu, N. Mihu, Gh. V. Butnariu (poet lansat de N. Iorga), Victor Mocanu, Ion V. Butnariu, Gh. Năsturaș, Maria Muntean, D. Iov, George Voevidca, C. Procopie, Th. Scarlat ș.a. Cu foarte puține excepții, aceștia au intrat în uitare, valoarea versurilor lor fiind submediocră. Proză semnează Radu Movilă, Ion V. Butnariu (fragmente din romanul Inimă de mamă). De oarecare interes sunt comentariile didactice
LITERATORUL ROMANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287824_a_289153]
-
a dacismului și a Marii Dacii. Ca exponenți ai acestor valori, un ciclu susținut de Ion C. Pojana promovează Figuri arădene (Teodor Botiș, Augustin Aron Hamsea, Ioan Suciu). Literatura publicată e modestă. Versuri semnează (printre mulți, inclusiv directorul revistei) D. Iov, Grigore Bugarin, Constantin Barcaroiu, Petru Sfetca, Ion Șugariu, I. Gh. Severeanu, Coriolan Bărbat, Ion Potopin, Romulus Fabian, Volbură Poiană-Năsturaș ș.a. M. Ar. Dan (Dion Mardan) și Proor (F. G. Pajiște) publică epigrame. Sub genericul Din Țara Soarelui, apar traduceri ale
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
Păcurariu, care își făcuseră debutul cu puțin timp înainte. În schimb, revista se bucură de colaborarea unor scriitori cunoscuți, între care câțiva de prim rang. Pot fi întâlnite numele poeților Al. A. Philippide, Mihai Beniuc, Emil Giurgiuca, Mihai Moșandrei, D. Iov, Al. Claudian. Proza, abundentă, e reprezentată de câteva povestiri ale lui Ticu Archip și de mai multe texte memorialistice aparținând lui Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, I.A. Bassarabescu, Victor Ion Popa. Cuprinzătoare, variată și valoroasă este și secțiunea de critică
REVISTA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289267_a_290596]
-
ș.a. Sub influența ideologiei naționaliste se află, în bună măsură, și paginile culturale și literare. Dacă poeziile aparținând lui Al.T. Stamatiad (Rugăciune, Psalm, Portul, Sonet, De când ai plecat), Radu Stanca (Colind), Ioan Al. Bran-Lemeny, Iustin Ilieșiu, Verona Brateș, D. Iov ș.a., ca și prozele Martei D. Rădulescu, ale lui Leonard Divarius, Ștefan Popescu, Alecu Vanci sunt mai puțin marcate ideologic, în schimb articolele critice și istorico-literare au adesea un caracter tendențios, fie prin conținut, fie prin implicații. Cele mai flagrante
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
Notabilă este, de asemenea, intenția redactorilor de a restitui unele scrieri inedite, cum se întâmplă în cazul lui Panait Cerna (Sonet oriental și câteva epigrame, fragmente din corespondență). În rest, sunt găzduite versuri sentimental-convenționale de George Voevidca, George Dumitrescu, D. Iov, Al. Iacobescu, articole istorico-literare sporadice (de pildă, I.L. Caragiale ca elev de G. Zagoriț) și traduceri din Maurice Maeterlinck, Sully Prudhomme ș.a. Alți colaboratori: Sergiu Cujbă, Apostol Culea, Romulus Demetrescu, V. V. Haneș, Const. Rîuleț, Sandu Teleajen, Virgil N. Duiculescu, P.P.
ROMANIA VIITOARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289336_a_290665]
-
cronica cinematografică. Toate acestea alcătuiesc un sumar extrem de generos, care face din R.l. una dintre cele mai dense și mai valoroase publicații românești din perioada interbelică. Alți colaboratori: Gh. Brăescu, Profira Sadoveanu, Martha Bibescu, Jean Bart, Demostene Botez, Perpessicius, D. Iov, Ion Marin Sadoveanu, Vlaicu Bârna, Marcu Beza. I.M.
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
sub pseudonimul Horia Șoimaru) sau în recenziile lui Petre A. Butucea și Stelian Popescu-Segarcea. Meritorii sunt și comentariile lui Pimen Constantinescu despre relațiile culturale româno-italiene (Limba și literatura italiană și Limba italiană în Ardeal). Au mai colaborat N. Crevedia, D. Iov, Mircea Dem. Rădulescu, George Șoimu. I.M.
ROMANIZAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289350_a_290679]
-
și din afara Banatului, printre care Ion Pillat, Cezar Petrescu și Adrian Maniu sunt susținători permanenți ai revistei. Cezar Petrescu publică în 1935, în câteva numere succesive, fragmente din Romanul lui Eminescu. Mai colaborează Victor Eftimiu, G. Bacovia, Emil Isac, D. Iov, Victor Al. Stamatiad și Coca Farago. Din aria bănățeană se lansează nume noi sau se promovează scriitori consacrați: Anișoara Odeanu, Constantin Miu-Lerca, Grigore Bugarin, Dorian Grozdan, Grigore Popiți, Gheorghe Atanasiu, Ion Jebeleanu, Petru Sfetca, Pavel Bellu, Traian Birăescu, Mircea Șerbănescu
LUCEAFARUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287870_a_289199]
-
roșie de Mihail Sorbul. În același număr, la rubrică „Însemnări”, se lansează o polemică, pe marginea poeziei simboliste, cu revista „Versuri și proza”. Alți colaboratori: I. Ghibănescu, M.N. Romanescu, P. Papadopol-Galați, N.I. Apostolescu, Mia Frollo, Eugen Boureanul, Tudor Vianu, D. Iov, Andrei Braniște. Î.H.
LUMINA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287900_a_289229]