1,182 matches
-
dreptului. Exterioritatea mitică, tradusă ca acțiune teribilă, neînțeleasă a destinului, nu rupe circularitatea dreptului, nici logica lui relațională. Un ultim punct de inflexiune al textului este marcat de modul în care Benjamin face să survină un concept al violenței pure, ireductibile la orice logică a dreptului: este vorba de violența divină, care se manifestă într-o lume, după cum spuneam, căzută, pietrificată istoric și incapabilă s-o înțeleagă sau s-o transforme în mecanism, instituție, concept. Violența divină se opune, arată autorul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și mitică, deopotrivă) ale violenței fac vizibil stigmatul căderii ontologice a lumii, ca și necesitatea răscumpărării ei eschatologice. Filozofia istoriei este, după cum am încercat să arăt, o teologie politică, însă nu ca discurs sinteti zator între cele două, ci ca ireductibilă tensiune. Se justifică astfel și din perspectiva considerațiilor finale ale textului in tenția de a citi, în Zur Kritik der Gewalt, altceva decât un discurs care vizează pornirile revoluționare ale vremii. Mai mult, textul are drept cheie sesizarea unei absențe
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Este vorba de filmul lui Wim Wenders Himmel über Berlin (1987). Personajul principal, îngerul Damiel interpretat de Bruno Ganz, survolează în film detalii urbane, conversații trunchiate, ruine sau trasee fragmentare. Orașul se dă, în deplină stranietate, ca mozaic in finit, ireductibil la o unitate prestabilită. În afara oricărei istorii, lipsit de memorie, spațiul urban este străin, mut, incomplet. Asemenea unui învățăcel al lui Isaac Luria însă, Benjamin recompune, în urma șocului cotidian și a dispersiei percepției, scenariul unei experiențe (Erfahrung) care face posibilă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
iese din convenția decadentă, acordând preeminență masculinului, ca o categorie ontologică, expresie a unei dominante spirituale. "Pentru Paciurea, fermitatea forței fizice dominată de spirit este apanajul omului în timp ce feminitatea este cântărită cu un ochi foarte critic. [...] Opoziția masculin-feminin, tranșantă și ireductibilă la Paciurea, trebuie văzută în corelație cu simbolismul sexelor care a preocupat secolul al XIX-lea"349. Femininul apare ca nevertebrat, ne-format, cu ductilități ofidiene, fără a moșteni însă capitalul malefic ale femeii fatale a decadentismului, o femme tentaculaire
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gura larg deschisă, parcă în modularea unui țipăt mut. Ivită deasupra capului tăiat, masca meduzantă reprezintă figura angoasei și a sacrilegiului. Apariție fulgurantă și amenințătoare, una din "umbrele" pe care subconștientul le proiectează din neant, masca realizează un contrast violent, ireductibil cu mizanscena maladiv-voluptuoasă a sacrilegiului. Nicolae Vermont ne face părtași la ponderea malefică a acestui chiasm pe care-l realizează prin gestul sacrileg vestala impudică, recomandând capul sfântului martirizat ca obiect al satisfacției sale erotice. Florile care înconjoară pe platou
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oamenilor. Pentru acele minți care se disting prin curiozitate științifică, modul cum „lucrează“ natura în procesul evoluției poate să pară mai fascinant decât conceperea și realizarea unui proiect. Principiul selecției oferă un răspuns argumentului, la prima vedere convingător, al complexității ireductibile. Forme rudimentare ale unei noi structuri, de exemplu un organ extrem de primitiv al vederii sau o jumătate de aripă, pot oferi avantaje adaptative considerabile. Cum spune Richard Dawkins, selecția naturală indică partea lină a „muntelui improbabilității“. 5. Selecția naturală și
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
unor reprezentări mai modeste despre știință ca întreprindere în care primează cerința menținerii ideilor sub controlul cât mai strict al faptelor. Reținerile sunt motivate de asemenea de temerea că abordările selecționiste ar putea susține prejudecăți oricum profund înrădăcinate cu privire la inegalitatea ireductibilă a ființelor omenești. Cu deosebire Richard Lewontin a respins acele demersuri care sunt inspirate de supoziția că trăsături distinctive ale speciei, ca și deosebiri culturale între mari grupuri de oameni, ar putea fi explicate direct prin particularități biologice. Lewontin nu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
sau biologia moleculară sunt discipline în care cercetarea urmează această cale. Altfel stau lucrurile în discipline cum sunt biologia evoluției și a comportamentului. Aici cunoașterea sistemelor particulare, a structurilor este un scop în sine. Organizarea sistemelor, privită drept o realitate ireductibilă, devine obiectul central al cercetării. Discuția metodologică propusă de Lorenz și Bischof insistă asupra acestui aspect. Celor două tipuri de știință le corespund tipuri distincte de cercetări, ale căror întrebări și obiective sunt diferite. Acel tip de cercetător pe care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Concluzia spre care suntem astfel conduși este că știința naturii nu este unitară din punctul de vedere al profilului ei epistemic. O explicație posibilă a varietății epistemice este că sistemele ce constituie obiectul cercetării în diferite discipline au determinări specifice, ireductibile unele la celelalte. Ordinea, pe de o parte, organizarea, pe de altă parte, sunt asemenea determinări. Ele pot fi caracterizate drept determinări complementare, în sensul care a fost dat termenului de fizicianul Niels Bohr. Biologia moleculară și biologia evoluției stau
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mod relativ și false prin ceea ce afirmă în mod absolut. Din orizontul actual al cunoașterii, întrebările privitoare la caracteristicile anumitor forme de organizare a materiei vii, la modul cum au luat naștere și s-au schimbat ele, ne apar drept ireductibile la întrebări privitoare la regularitățile substratului lor comun, materia vie, cercetate de ceea ce Mayr numea „biologia funcțiilor“. De vreme ce obiectul cercetării îl constituie organizarea specifică care distinge diferite sisteme vii, precum și identificarea cauzelor apariției și dispariției unor forme de organizare, anumite
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Randamentul scăzut al aparatului de decantare l-a determinat pe noul primar - căpitanul N. Crupenski (1906-martie 1907) - să caute noi soluții. Oferta cea mai avantajoasă a venit din partea inginerului bucureștean I. Motzoi, reprezentantul firmei „G. Schülzer”. Acesta propunea, „contra sumei ireductibile de 84.750 lei”, înlocuirea vechilor cazane cu un motor Diesel, ce putea dezvolta o putere maximă de 140 C. P. Costurile anuale reduse - numai 15.610 lei (martie 1907) -, legate de întreținerea motorului, plata personalului aferent și asigurarea combustibilului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
meu inițial, că discursul marxist asupra societății civile moderne este inspirat de o gîndire monistă, reducționistă și economică, ea a insistat asupra punctului care era cel mai vulnerabil: relațiile de exploatare și de dominație bazate pe proprietate "constituie în mod ireductibil societatea civilă, nu ca o dezordine străină și corijabilă, ci constituind chiar esența ei, structura specifică de dominație și coerciție caracteristică pentru capitalismul ca totalitate sistemică". Ideea principală, analitic-empirică, este că societatea civilă este o formă socială deosebită, unică în
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
în acest "imperiu subteran", afirmă el, dormitează la un loc "sentimentul plăcut al căminului și speranța fără margini în tot ceea ce e pe cale a se dezvolta"65. Cu alte cuvinte, între energiile nostalgiei și ale speranței nu există o confruntare ireductibilă, ci o continuitate, o indispensabilă complementaritate. De îndată ce este evocat, timpul pierdut este în mod obligatoriu un timp regăsit. Suferința exilatului nu este altceva decît dorința reîntoarcerii. De asemenea, nu există evocare a unei fericiri dispărute care să nu ateste, în
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
să acorde întreaga atenție "perspectivei istorice" în raport cu schemele antropologiei structuraliste. "Metoda structuralistă, scrie el (în De la miere la cenușă) nu se opune unei perspective istorice; dimpotrivă, ea îi acceptă un rol de prim plan, acela care, de fapt, revine contingentului ireductibil, fără de care nici nu s-ar putea concepe necesitatea... Pentru a fi viabilă, o cercetare ce tinde în întregime spre structuri începe prin a se înclina în fața puterii și zădărniciei evenimentului." Dimpotrivă, credem noi, Claude Levi-Strauss prezintă o concepție cu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
În felul acesta, religia e o negație a oricrei tentative de diferențiere ori, cum ziceau filosofii scolastici, de individuație, e o oprire, o inhibiție, un baraj contra tuturor manifestrilor acestei individualitți, din care ies neliniștea, nesiguranța și împrțirea în forme ireductibile a existenței. Combtând seducția pe care prezentul, concretul și imediatul o exercit asupra omului, religia asigur patru ci prin care acesta poate intr în legtur cu divinitatea: sentimentul, extazul mistic, autoritatea cultului și a bisericii, în fine, dogma, adic rațiunea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
fundamental matematică pe cât ne apare, de ce a trebuit să existe o asemenea aparentă ruptură sau înstrăinare reciprocă între cercetarea științifică și matematică și cea care se întrupează în idealul purității matematicii, în sensul conotațiilor negative ale unei separări precise și ireductibile? Propun să discutăm acest complex de întrebări și să vă ofer câteva din propriile mele răspunsuri. Răspunsurile la asemenea întrebări nu intră, bineînțeles, în sfera de aplicare a unui sistem bine definit de cunoștințe obiectiv verificate, așa cum se cer în
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Știință și ipoteză [t.n.], capitolul 1); ar trebui oare modificat răspunsul nostru în lumina lucrărilor recente? Dacă aș fi răspuns nu, ar fi fost din cauză că "principiul inducției complete" mi s-ar părea în același timp, necesar matematicianului, dar și ireductibil logicii. Se știe care este enunțul acestui principiu: Dacă o proprietate este adevărată pentru numărul 1, și dacă se stabilește că este adevărată pentru n+1 cu condiția să fie adevărată pentru n, ea va fi adevărată pentru toate numerele
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
așadar cel care nutrește sentimente ostile pe plan personal, nici un rivalis, sau concurent, nici un adversarius, cu alte cuvinte adversarul în general, ci hostis, inamicul "patriei", inamicul public, politic, cel care este pur și simplu "altul" și care în alteritatea sa ireductibilă cere să fie înfruntat în singura dispoziție adecvată, cea strategic-conflictuală a luptei. Dar nu am înțelege cu adevărat teza lui Schmitt dacă nu l-am încadra în orizontul problemei care a constituit firul conducător al gândirii sale și care l-
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
o reacție de apărare excesivă, fiind indiciul unei gândiri care suportă cu greu caracterul imprevizibil al devenirii. Împotriva acesteia, Vattimo susține o atitudine filozofică ce nu înlătură, și nici nu încearcă cu stângăcie să reconstituie unitatea unei realități fragmentate, diversitatea ireductibilă a jocurilor lingvistice și a formelor de cunoaștere, și care nici măcar nu suportă toate acestea ca pe o consecință inevitabilă, ci le acceptă ca o caracteristică esențială și pozitivă a lumii contemporane. Datorită acestei trăsături caracteristice, "gândirea slabă" este desigur
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
propaganda de sorginte stalinistă, din arsenalul cuceririi puterii de către comuniști imediat după război. FSN a declanșat astfel divizarea profundă și iremediabilă a societății în două facțiuni ostile, una dominantă, cealaltă abia tolerată, care îmbracă vreme de peste un deceniu forma unei ireductibile opoziții, Iliescu vs. Jos Iliescu, personalizând în exces până azi confruntarea politică. Pe fondul violențelor efective, violența simbolică și demonizarea partidelor istorice, dar și a segmentelor celor mai active ale societății civile, devenite subit paradigmă a dușmanului intern, au toate
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
e înghițit de paradigma Dușmanului intern. Binomul violenței fizice alternând cu defăimarea și calomnia va avea consecințe grave atât pe termen scurt, cât și de durată: una dintre cele mai importante este aceea a transformării confruntărilor politice în opoziții etice ireductibile: angajamentul politic în opoziție se transfigurează, devenind o înaltă asceză morală. Or, când va veni rândul opoziției să exercite puterea, ea va fi repede sufocată de un val de dezîncântare, proproțional cu iluzia etică datorită căreia cîștigase victoria. Opoziție versus
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
impune explicații. Așa cum am mai spus, binomul violență fizică/ dezinformare, pe care FSN îl pusese în funcție încă din 1990, mai ales contra partidelor istorice, dar și contra tuturor aliaților acestora, a avut drept urmare transformarea luptei politice în opoziție etică ireductibilă. Angajamentul politic de partea Opoziției devenise astfel expresia unei adevărate asceze morale, la care trimitea și discursul anti-comunist al PNȚCD, cât și ideologia Alianței Civice, care nu încetează să susțină că membrii săi nu acceptă să participe la exercițiul puterii
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cât convingător despre suflet. Iar genul acesta de artă reclamă participarea empatică, catharsisul, ca într-un ritual plăcut, menit să exorcizeze răul din om105. În concluzie, dacă rămâne în proximitatea psihologiei, literatura păstrează în chip necesar, ca element al ei ireductibil, un "nu știu ce" inefabil, sugerat printr-o sumă de procedee melodramatic-teatrale. Nu ne mai miră, atunci, nici reticența criticului față de "interpretare" (înțeleasă finalmente mai mult ca formă de viață decât de cunoaștere, de vreme ce sufletul se dovedește a fi o entitate inanalizabilă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și-a păstrat intactă tinerețea, pofta de viață, agresivitatea animalică (de "fiu al lupoaicei"), spre deosebire de "sfiosul" intelectual cu studii la Paris, pe umerii căruia apasă vina disprețului de sine și a fascinației față de străini. Așadar, înainte de a ilustra niște individualități ireductibile, personajele își revendică o identitate generică, de simboluri psiho-morale, prin care autorul pune față în față două lumi complet diferite: lumea veche, modelată organic de spiritul viu al naturii și al valorilor tradiționale, și lumea nouă, intrată sub sfera de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
aplicată acțiunii colective trebuie deci să pună puterea în centrul reflecțiilor sale. Căci acțiunea colectivă nu este, în cele din urmă, nimic altceva decât politică de zi cu zi. Puterea este "materia să prima".) 20 Ibid., p. 28. ("... o dimensiune ireductibila și ineluctabila a instituantului, ca și a instituitului, a mișcării, ca și a stabilității, pe scurt, a acțiunii sociale în sine.") 21 Trebuie să adăugăm conceptului de incertitudine atributul de "pertinenta", așa cum avertizează Crozier și Friedberg. Nu orice comportament imprevizibil
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]