760 matches
-
Oaspetele se întoarse în fotoliu, să-și ia ceașca în primire. Îi plăcea tabietul; o mirosi întîi, între două fumuri de țigară, apoi gustă îndelung, mai mult aburii decât cafeaua. Puse ceașca jos și oftă. - Știi de ce oftez? Pentru pierderea ireparabilă a documentelor... Omul se degajează de zona ignoranței și se va plimba prin toate secretele din spațiu și din timp! Iată realități apropiate de care nu mă îndoiesc. Dar am vrut să oftez pentru pierderea bibliotecii din Alexandria. - Toți oftăm
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Caesar că n-a împiedicat incendiul. - Preferam să ardă Comentariile lui și să rămână biblioteca! strigă oaspetele supărat. - Ba eu aș fi fost de părere să rămână și biblioteca și Comentariile. Dar e prea târziu pentru preferințe. Totuși, cu totul ireparabilă pierderea nu e. Mereu se mai găsesc papirusuri, copii ale celor arse. Păcat că multe se găsesc numai din întîmplare, fără să se caute. Dacă beduinul Muhammed nu și-ar fi pierdut o oaie, cine știe când și dacă s-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
un imens perete de stâncă. Dar nu-i dăduse nimeni de înțeles c-ar fi făcut-o cu un anumit scop. - D'aia mi-am făcut praf și pulbere fiecare oscior?! Ca tu să săvârșești, acum, una dintre cele mai ireparabile greșeli... Din câte le e dat, pământenilor, să comită?! 357 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Până la urmă, căzură la înțelegere ca madam Nicolici să rostească, tare și răspicat, blasfemia, Sinistratul încuviințînd o singură dată din cap. Liceanul intuia că
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să știe și el, i-ar fi spus. Au trecut pe drumul mare, care desparte Cociobana de Dobrinca și cu greu au urcat dealul abrupt al Jdoginei ajungând sus pe Zare. Amândoi erau Îngândurați și, dincolo de durerile aferente unor pierderi ireparabile, a unor ființe și locuri dragi, de motivele și motivațiile invocate, fiecare mai avea câte ceva În plus: Valerică se gândea la Maria, buna sa mamă vitregă, iar Victor tot la Maria, Maricica, așa cum o alinta lumea, cea spre care se
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
iar Jacques Rigaut abia se naște. Așadar? Un bilanț pilduitor pentru ce ajunge să Însemne dandysmul Într-o lume care crede că Începutul de secol o va Înnoi de la sine. Armia, e drept, tot mai Împuținată a dandy-lor, deși cu ireparabile pierderi, trece cu bine frontiera dintre veacuri. Înainte-mergătorii dandysmului nu și-au părăsit pozițiile. Sunt Încă tineri sau În plină maturitate. Aparent, nici o ruptură spectaculoasă, nici un moment fatidic (În afara morții lui Wilde) În istoria dandysmului ajunsă, iată, la 1900. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
episcop a înălțat crucea pe turnul de pază, iar soldații au aclamat-o strigând de trei ori „Castilia“, „Castilia“, „Castilia“, ceea ce era în tradiția lor când se făceau stăpâni peste un oraș. La auzul acestor strigăte, granadinii au înțeles că ireparabilul deja se întâmplase și, uluiți că un eveniment atât de important se petrecuse cu atât de puțină zarvă, au început să se roage și să recite versete pe un ton monoton, cu ochii împăienjeniți de lacrimi și genunchii înmuiați. Pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
astfel de concluzii nu trebuia permisă cu nici un preț. Și știi de ce? Pentru că e adevărată! Adevărul ei constituie Însă un secret păzit cu strășnicie de mii de ani, pentru că divulgarea lui ar fi atras și poate atrage asupra lumii consecințe ireparabile. Mai direct spus, ar fi echivalat cu un act suicidar la scară planetară. În Centru se purtaseră până În ultima clipă discuții contradictorii: a intuit sau nu profesorul Adam Adam mecanismul pseudoaccidentelor care tulbură periodic cursul istoriei? Deși majoritatea membrilor Consiliului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
se obișnuise, dar șeful grupului i-a explicat că ideea schimbării Îi aparținea lui Aristotel și era menită să evite apariția de suspiciuni privitoare la parcurgerea repetată de către aceiași oameni a traseului dintre Grecia și Babilon și producerea unei nenorociri ireparabile. Mai cu seamă acum, când lucrarea depășise stadiul tatonărilor și Încercărilor, tinzând spre finalizare. Mulțumit de Înfățișarea Codului, care se apropia de forma definitivă, Alexandru a organizat În aceeași seară un banchet in timpul căruia a Închinat sibilinic pentru gloria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
asiguram douășpe și trei sferturi muniție de luptă pă cap de român. Da’ p-ormă? Cine să te mai ajute, că veneau și ei la război?“. A prevăzut dezastrul și a intervenit rapid, cât încă nu se luase vreo decizie ireparabilă. A vorbit cu cine trebuia. Printr-o servitoare a Lupeascăi, i-a trimis un bilet personal regelui Carol al II-lea. I l-a strecurat femeia când i-a adus cafeaua suveranului, într-o după-amiază de marți, chiar în grădina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
gangsteri. Parol, ca niște gangsteri! Cuvântul îi plăcea grozav și-l repetă încă o dată. ― Extraordinar, îngînă locotenentul de circumstanță. ― Nu-i așa? Cui i-ar fi trecut prin minte să folosească canalul colector?! Iar pierderile, ce să vă spun, sânt ireparabile! Mi-aduc aminte de-o istorie asemănătoare prin '35 sau '36... Alexandru lăsă receptorul. Avea o mină înspăimîntată. ― Nu răspund. ― Hm, făcu maiorul, nu mă miră... ― M-aș duce până acolo. Mă știu după fluierat. ― Da, da... Duceți-vă, mormăi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să fie deranjați? Yubani-i nu sunt decât o minoritate în cadrul teritoriului și al țării... — Nu vrem să se renunțe la cupru și la țiței, spuse el. Doar atât, șoseaua să nu treacă pe unde s-a prevăzut. Ar provoca daune ireparabile atât triburilor, cât și mediului înconjurător. Nu numai yubani-i vor suferi consecințele. Pe termen lung, toată țara va fi în pierdere. Nu sunt ghicitor ca să prezic că vom fi sau nu în pierdere, dar nu văd un alt mod de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
de artă a unor lucrări executate de amatori cu pretenție de profesioniști. Ca o reacție împotriva abstractionismului ”abuziv”, suprarealismul și mai apoi hiperrealismul își propunea o reîntoarcere la ”real”. Însă chiar dacă picturile hiperrealiștilor par a fi realmente fotografii, arta rămâne ireparabil păgubită de tehnica de execuție clasică pe care se punea accent altădată, lucrările lor fiind executate cu utilaje sofisticate precum aerograful și retroproiectorul și de cele mai multe ori sunt doar degradante produse kitsch. Abstracționismul a declanșat degradarea tehnicii de execuție deoarece
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
era dezgolită, coapsa Carolinei Yessayan, iar el, În naivitatea lui, nu credea că era Întâmplător așa. Pe măsură ce Bruno, Înaintând În vârstă, Își amintea cu silă sentimentele din copilărie, nucleul destinului său se simplifica, totul Îi apărea În lumina unei evidențe ireparabile și reci. În seara aceea de decembrie 1970, Caroline Yessayan ar fi putut să-l facă să uite umilințele și tristețea primei copilării; după acest prim eșec (căci n-a mai Îndrăznit niciodată, după ce ea Îi Îndepărtase cu blândețe mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
ne înlemnească însă tinerețea. Știam că ne vom despărți, unii, pentru totdeauna. Neam propus o întîlnire după zece, apoi după douăzeci de ani, dar cine mai putea să știe!... Ca timp, distanțele acestea păreau spăimîntătoare, marcînd un gol, o pierdere ireparabilă. Pe rînd iubite, colegele se măritaseră, lăsîndu-i pe băieți din ce în ce mai singuratici. Pătruns de conștiința destinului ce începea să fie personal, întrezăream realitatea unui sfîrșit. De starea de infantilitate care încă mă mai lega de părinți mă rușinam, iar această rușine
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
-ți primescă faptele. Exemplul tău de luptă, dăruire și înaltă trăire, să inspire pe cât mai mulți dintre fiii Patriei. Să nu rămână nici un sat fără Biserică, nici o casă fără icoană, nici un suflet fără Dumnezeu! TOMA BONTAȘ Părerile de rău sunt ireparabile. „Doamne, în cer este mila Ta, și adevărul tău până la nori”. (Psalmul 35 David 4) Greșelile se plătesc cu zbuciumări sufletești, cu nopți nedormite, cu gemete mocnite care rup din carnea ta și îți vlăguiesc puterile sufletești. Am nevoie de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
în defensivă, am făcut ce recomandă înțelepții. Și ce-am reușit? Să trec niște "bălți". Am pierdut nenumărate ocazii de a ieși din bârlogul vieții interioare. M-am umplut de melancolii, precum câinii de purici. M-am ales cu înțelegerea ireparabilului. 11. La început, copiii din Asybaris s-au bucurat să vadă stoluri de pescăruși instalîn-du-se ca o tabără militară în marginea de nord a orașului. Veneau, încîntați, să se joace cu ei. Prindeau din brațul râului, ce trece prin apropierea
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
și bucurie ...” Profesorul R. nu îndrăznește să pronunțe cuvântul „iubire”, stăpânit de teama de a nu închide într-o „cutie sonoră” ceea ce trăiește cu ochii, cu degetele, cu buzele, cu inima, „dincoace” de amenințarea aproape materială a timpului care „fuge ireparabil” (vorba poetului!). De fapt, nu pare a fi decât teama de un „angajament total”, dorința de a-și proteja tânăra prietenă de viitorare dezamăgiri. I-a și mărturisit-o, uitând că dragostea nu admite „jumătăți de măsură”. Este un „har
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
apăsătoare a coroanei lor. Ei știu că sînt și ei oameni, ca aceia pe care trebuie să-i judece; ei știu că greșeli, nedreptăți, injurii pot fi reparate în această lume, dar o condamnare la moarte precipitată este un rău ireparabil: ei nu dau curs severității decît pentru a evita o consecință mai supărătoare, pe care o prevăd, în cazul în care s-ar comporta altfel; ei nu iau astfel de triste decizii decît în cazuri disperate, asemănătoare aceluia în care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
judecători o societate nu poate exista. Ar pieri. - Și-atunci care sînt limitele? Întrebai. - Cele ale conștiinței, Îmi spuse. Legile sînt schimbătoare, iar multe din ele imperfecte. Totul e să nu ai nimic a-ți reproșa, necum ceva grav sau ireparabil cînd ești chemat să-ți faci datoria. Conștiința trebuie să opereze atunci, În clipa aceea, ulterior, e zadarnic. Tot ce vine după aceea este mulțumire sau căință, care Înseamnă recunoașterea În tine a greșelii, singura cale de eliberare, micul sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Împușcați la subiecte și cuvinte, priveam valurile de pe canapeaua albă și scriam. A trebuit să treacă o groază de ani ca să-nțeleg că visul meu de bază, nocturn, erotic ori albastru pastel, divin sau de natură feroviară (tema trenului, daunele ireparabile provocate de navetă, șuierat, călători, spațiul dintre traverse) a fost să devin muzician. Acum este prea tîrziu pentru așa ceva, prin urmare mă voi sili să mă conving că visez neîntrerupt la literatură. De fapt, am vrut numai să scap din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
clipi n-au mai rămas prin colibe nici nou-născuții, fugiseră-n pădure in corpore, ca pe vremuri, imaginea călăreților cu flamuri activîndu-le gena punerii la adăpost și inhibînd-o pe cea a timpului, patru sute de ani pulverizîndu-se Într-o secundă de ireparabil prezent. Mă gîndesc aici la Miorița, unde eroul nu e veridic pentru că nu se ascunde. Iar Manole, din balada care după alte voci etnografice ar fi Încă și mai reprezentativă pentru noi decît aceea cu ciobănelul mort, este nu doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Întoarcere, ce nu poate fi Învins decît În termenii propriei psihoze. Intensitatea cu care-și construiește personajul, amenințarea latentă dedesubtul căreia se simte o forță uriașă constantă a privirii asemănătoare cu zbîrnîitul liniilor de Înaltă tensiune, ce presupune iminența accidentului ireparabil și induce În spectator o aceeași tensiune, fac din Keitel un actor unic pentru astfel de roluri. În hainele polițistului cumsecade din Thelma nu convinge. Cum nu convinge nici Anda Onesa În Duios Anastasia trecea prin 1982, film extrem de dificil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
putea Încadra În categoria filme pe care nu le poți urmări pînă la capăt. Primul ar fi Titanic, am ieșit din sală cu punguța cu floricele de porumb plină după aproximativ o jumătate de oră, deoarece Di Caprio, actor acum ireparabil dac-ar fi să judecăm după figura lui de Romeo căzut pe scări cu Julieta cu tot, stătea prea des În bătaia vîntului la prova viitoarei epave, precum statuia Mosfilm ca atitudine și joc, Însă un pic mai isteric. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
trecut. E foarte firavă și neajutorată, i se citește de la distanță starea precară de sănătate. Ne-a primit cum a putut ea mai bine și la plecare sperăm să ne revedem peste un an, dacă nu cumva se va produce ireparabilul... De la Priponești primesc telefon de la colegul Ionel Tasie cu o excelentă impresie de la lansarea volumului recent, considerând că succesul meu este considerat ca un succes pentru satul natal, Priponești. Primesc un telefon de la consăteanul scriitor Ion N. Oprea și prietenul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
în ținuta deosebită a liceului militar și ce bucuroși erau părinții lui că nădejdea lor de viitor se va înfăptui și că în final vor da țării un om de nădejde. Era deja în anul II când s-a produs ireparabilul în comportamentul lui. Un vecin invidios, îi spune că este copil înfiat, că părinții pe care îi știe sunt părinți adoptivi și alte și alte răutăți pe care i le spune determinându-l să adopte o poziție net potrivnică celor
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]