744 matches
-
cuprinse în astfel de romane sunt discutabile din punct de vedere științific, ele devenind, de prea multe ori, singurele surse pentru majoritate, cum este, de pildă, cazul Codului lui Da Vinci. Dar pe mine mă bucură însăși nevoia de a iscodi lumile trecute, spiritualitățile adevărate sau false, pentru că această scară este cu un etaj mai sus decât curiozitatea adolescentină de a privi prin gaura cheii în dormitorul Sandrei Brown. În această atmosferă a interesului crescând pentru poveste, pentru dezgroparea unor lumi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
jos, sub ureche, unde bretonul se unea cu partea din spate și laterală a părului, creînd un tot unitar al frizurii. Oricum, totul părea cumva nenatural, dar nu știai ce să-i reproșezi. Avea ceva straniu în privire: parcă te iscodea, dar te și tulbura. Iar în josul portretului era scris mare: GOGOL. Avea să devină preferatul meu. Dar cele mai bune portrete ale lui Gogol sunt cele din 1841, când se afla la Roma (A. Ivanov și F. Molleră. Strategia PR
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
monotonie De marmură, metal și ape. Un Babilon de scări și-arcade Se întindea la nesfârșit; Havuzuri împroșcau cascade Pe aur mat sau șlefuit; Și mari șuvoaie-apăsătoare, Ca lungi perdele de cristal, Sepovâmeau, strălucitoare, Pe niște ziduri de metal" Contemplând, iscodind „zări depărtate", mintea poetului creează spații „nesfârșite", imagini și sugestii ce uimesc prin forța lor plasticizantă. Această deschidere către „metaspațialitate" se conturează pe de o parte la nivelul conținutului imagistic -fantezia creatoare a artistului făurind contururi de orizonturi și de
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
fiind semnificativ în acest sens: . Elementul cromatic subliniază faptul că acesta reprezintă, în roman, demonul, la fel cum atmosfera lugubră a casei sale amintește de un mormânt. Acțiunile eroului sunt în legătură cu ideea morții: amenință că se sinucide, îl caută, îl iscodește și-l amenință pe Mîșkin, îi pregătește moartea Nastasiei Filippovna. Nu întâmplător, Rogojin este posesorul copiei după tabloul lui Hans Holbein, în care Hristos este prezentat ca înfrânt definitiv de moarte. Imaginea, care-i uluise atât pe Mîșkin, cât și
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
trebuie să fie captat de istorisire. Lirismul verbului e nesemnificativ. Pe primul loc e patima în sensul de întâmplare. În universul imaginat de Huxley în distopie, care e în același timp infernul și paradisul literaturii SF, inteligența e descurajată să iscodească. Textul e derutant pentru că tărâmul închipuit de Huxley reprimă înțelegerea, deși romanul despre aceste ființe care nu sunt încurajate să gândească este scăpărător. Ironia lui Huxley este un mod de gândire, dar și manieră literară și ipostază a sensibilității. Ținta
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de a-și păstra valabilitate pentru generațiile următoare. Deschiderea epistemologică realizată de raționalismul paradigmei psihologiei actuale se păstrează, atât în ceea ce întreprind cercetătorii aflați în prima linie de confruntare cu domeniul lor de cunoaștere, cât și în ceea ce tinerii studenți iscodesc încercând să-și găsească identitatea profesională ca viitori cercetători. Ea rezistă imaginației lor celei mai năstrușnice, în formularea ipotezelor propuse pentru explicarea problemelor dificile ale vieții psihice; rezistă deopotrivă acțiunilor aplicative asupra conștiinței oamenilor din domenii de cunoaștere doar înrudite
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
După ce a trăit ca un Don Juan, Conachi are inteligența să moară (în poezie) ca un Tristan. Sînt trecute în revistă și alte numeroase figuri poetice la care apelează poetul în războiul său de cucerire a inimii ibovnicei slăvite, care iscodesc și luminează frumuseți adesea nebănuite sau de nebănuit la primii noștri stihuitori. Anton Pann este cel care practică critica erosului, adică, subliniază Eugen Simion, morala erosului - pe această linie se înscrie între întemeietori. Cel care a scris Povestea vorbei este
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
interveni - o introducere Un psiho(socio)log nu poate fi decât un analist și un diagnostician al eului individual și colectiv, un martor al construcției de sine a celuilalt, un căutător al identității personale și de grup. El asistă, caută, iscodește, identifică, clasează, stabilește corelații Între fapte și atitudini, gesturi și evenimente; apoi ierarhizează și clasifică. Veghează la derapaje, le semnalează și Încearcă să Îndrepte. În general, caută să se mențină la distanță, să-și conserve obiectivitatea. Își afișează programatic neutralitatea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
așteptat nu întârzie să apară. Într-o seară, la teatru, privirile Mariei se încrucișează cu cele ale unui tânăr chipeș și misterios: contele Pietro Antonelli. Mariei nu-i scapă faptul că, pe toată durata spectacolului, acesta nu contenește a o iscodi cu coada ochiului. Însă nu îndrăznește să intre în vorbă cu fata. Dar la ea nu țin treburile astea! La balul mascat organizat la Capitoliu cu ocazia carnavalului, la adăpostul costumului, Marie hotărăște să ia inițiativa. Mascată, îl abordează pe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ci împotriva ei. Spun toate aceste lucruri pentru că moartea pe care o plînge T. acum pe mine mă enervează doar. Mă enervează pentru că o substitui morții în general. Toți cei care cred că merită să-și irosească timpul discreditînd sau iscodind "ideea" de moarte sînt ori proști ori incapabili de viață. Sigur, e mai "convenabil" să te enervezi decît să asiști doar. Leg acest gînd de respingerea pe care am resimțit-o întotdeauna cînd cineva spunea că arta e făcută pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
fișic de bomboane, legat cu o fundă tricolor. Când climatul s-a mai domolit au început cântecele patriotice conduse de domnul învățător Bârligă Vasile și acompaniate de domnul învățător Năstase Gheorghe. Au recitat și alți copii, dar toate privirile mă iscodeau pe mine și mă urmăreau neîncetat. La întoarcere, o bătrână, Saveta Bida, a luat-o pe mama de-o parte și i-a zis: Mărioară, fata asta va ajunge cineva! Numaidecât să o dai la școli mai departe, căci are
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
amestecați și câțiva ministeriali ai Înălțimilor Voastre. Se pare că Adalbrecht de pe Stouff nu e străin de trădare. și câțiva ministeriali de pe malul stâng al Rinului. Venețienii au trimis un tânăr patrician foarte Îndemânatic, Giancarlo Spada, la curtea imperială, să iscodească și să afle amănunte. În cazanul de acolo fierbe ceva, cu sau fără ști rea Împăratului... De Îndată ce se vor cu noaște amănunte, veți fi Înștiințați. Oricum, e vorba de o conspi rație mare, plă nuită cu grijă. Trădătorii nu se
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
astea și nu știam cum să ies la liman. Chiar așa de fericit n-ai de ce să fii, zise scurt cavalerul. Ai să vezi imediat că n-ai de ce să fii fericit. Spune repede adevărul. Cine te-a trimis să iscodești? și ce-ai văzut de când te tot Învârți pe aici? — Domnule cavaler, nu m-a trimis nimeni, vai de mine. Cine să mă trimită? Acum vreo două seri, am și pierdut socoteala când, am nimerit acolo sus, undeva pe o
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
unde s-a născut pe 27 martie 1922, fost șef al grupului legionar de la Facultatea de Medicină din București, a ajuns în Pitești în martie 1949, iar pe 19 ianuarie 1950 a fost transferat în camera 4-spital, unde a fost iscodit de Pătrășcanu. Deși 'Nutti' pretinde că Țurcanu l-ar fi luat la discuții pe Jianu și l-ar fi forțat să bată fără a-l fi agresat înainte, realitatea este că el a fost torturat începând din seara zilei de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
suceveni sosiți în vara lui 1949, unii își reveniseră și i-au avertizat pe ceilalți elevi să se ferească de Stoian și Cobzaru. De la Târgșor a fost mutat la Gherla, unde a făcut cunoștință cu acțiunea violentă, prima dată fiind iscodit într-o celulă, apoi introdus pentru torturi în camera 99, unde s-a reîntâlnit cu Maxim, Stoica, Lupoaie, dar și cu Stoian și Cobzaru. Susține că, în afară de bătăi, au fost puși să se scuipe unul pe altul în gură, iar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
camera 6, iar în august 1949 a stat la camera 39 din secția SSI, unde fuseseră izolați mai mulți deținuți notorii. După sosirea lotului mare din Suceava, la începutul lui noiembrie, Pătrășcanu a trecut prin două camere, în ultima fiind iscodit de Istrate. Pe 2 decembrie 1949 a fost dus înapoi la camera 1-corecție, împreună cu Sobolevschi, Coriolan Gherman, Aristotel Popescu, Aurel Tacu, Blaga, Gheorghe Soroiu, Ghițulescu, Paul Dumitrescu, Beșchea, Murărescu, iar în cameră au fost întâmpinați de Țurcanu, Gheorghe Bâgu și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să evite contactele cu aceștia. După conflictul provocat de refuzul celor din camera sa de a asculta cererea lui Țurcanu referitoare la 'reeducare', a fost izolat alături de colegii săi și alte vârfuri în secția SSI. În luna noiembrie a fost iscodit într-o celulă de către Constantin Istrate, iar pe 2 decembrie 1949 a fost mutat la camera 1-corecție împreună cu Sobolevschi, 'Cori' Gherman, Pătrășcanu, Tacu, Blaga, Soroiu, Ghițulescu, Paul Dumitrescu, Beșchea, Murărescu, Vasile Ionescu și alții. A fost torturat începând cu seara
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
o coexistență furtunoasă; am putea spune, mai bine, complexă, deoarece e macerată de veghea constantă a inteligenței, de capriciile unei conștiințe cînd nefericită, cînd împăcată, în sfîrșit, de impulsurile unei lucidități în tensiune ce se neagă pentru a renaște, se iscodește necontenit, creînd cercuri vicioase de lumini și umbre, de secrete disponibile, dar și de ieșiri spectaculoase în arenă. Camil Petrescu a fost în același timp un pustnic și o vedetă, un plebeu și un noocrat, un ibovnic al ideilor, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
chitară - ceea ce constituia și o stratagemă deșteaptă de a-i descuraja pe studenții mei să vorbească despre scrierile lor (întotdeauna unul dintre cele mai puțin preferate subiecte de conversație ale mele - iar în seara asta n-aveam chef să fiu iscodit: „Domnule Ellis, ați ajuns să citiți La ce mă gândeam când i-am luat-o la clanță?“). Și nici nu m-am dedat la nimic special până când a apărut Aimee Light. Aimee Light se înscrisese la masterat la facultatea noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
priveghere asupra urmării lor ca să nu probegească cumva căci la așa întâmplare ea va fi răspunzătoare”. În urma acestui ordin, Isprăvnicia a întărit paza cu 35 de mazili și, la începutul anului următor, a dat dispoziții severe privighetorilor de ocoale să iscodească localnicii pentru a culege informații și a preveni fuga de pe moșie: „cu necontenire prin satele de pe graniță, cu deșteaptă luare aminte și priveghere a nu să face vreo pribegire ... trăgând pe sub cumpăt știința fieștecăruia din tot satul de nu cumva
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să constat volubilitatea crezutului taciturn, expansivitatea până la exploziv a celui care îmi păruse a fi încarnarea ideii de închidere în sine. Despre cartea pe care i-o recenzasem (motivul vizitei) n-am apucat să vorbim decât puțin, adică până ce Benador, iscodindu mă, a aflat că eram de loc din Brăila. Banala infor mație a declanșat din parte-i un mare val de efuziune; m-a îmbrățișat de parcă ar fi regăsit, după ani de căutare, un bun prieten pierdut, alunecând apoi, cu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pentru ea. Comunicativ, deschis prietenilor, curios de toți și de toate, Manolescu prezintă asemănări de comportare socială cu Lovinescu. Atât că nu e sedentar cum era mentorul Sburătorului. Lovinescu afla ce se întâmpla în lume de la nenumărații săi vizitatori zilnici, iscodiți cu voluptate, storși de noutăți. Manolescu află făcând el vizite și află mult fiindcă umblă mult, trecând prin variate medii între care uneori construiește punți. Fire luptătoare și dominatoare, Manolescu a devenit neînchipuit de repede un lider, fără ungere oficială
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Doar să dea o fugă de vreo oră jumate la o înmormântare. Și după aia se îndură și de mine. Uite-acuși. Ei, și când a venit, după trei-patru ore, mi-a făcut semn să mă apropii. Ținea pumnul strâns și iscodea cu privirea în juru-i. Logic, am dedus că în palma lui e „sponsorizarea“. Și mi-a strecurat în palmă un sul de bancnote. Cu fereală, nu cumva să vadă colegii mei. Să nu se simtă discriminați. Am pipăit folmotocul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pe capul meu, aaaaa, nu știu io, părinte, că despre mine ai vorbit? La țară sunt oamenii mai curioși, se plictisesc. Și sunt și mai ascunși așa. Le e frică. Odată mă întâlneam cu o bătrână care mă studia, mă iscodea, părinte, io ți-aș spune matale ceva, dar... se codea, dădea din colț în colț, am au ba față să mi se destăinuie, să-mi încredințeze așa o chestie importantă. Și azi așa, mâine așa, până când baba mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
v-ar putea costa anularea examenului; gândiți-vă că din cei prezenți aici în acest amfiteatru, doar 1, cel mult 2 vor fi declarați admiși. Așadar, e o luptă existențială. În secunda următoare ne uitam unii la alții și fiecare iscodea cu privirea posibilul învingător. Așa a și fost. Din acel amfiteatru imens, sorții au ales două nume, parcă predestinate să fie ultimele din lista celor citați ca și act de prezență, Coteț și Covaci. Cu Adina am legat ulterior o
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]