965 matches
-
1985, 11; Constantin Trandafir, „Repausul focului”, ST, 1986, 12; Cristian Florin Popescu, Echilibrul maturității, LCF, 1987, 3; Octavian Dănilă, „Repausul focului”, TMS, 1987, 5; Adrian Dafir, Meditație și implicare, LCF, 1987, 42; Regman, Nu numai, 247-248; Mircea Popa, Vină și ispășire, TR, 1991, 34; Adrian Suciu, „Vindecare în păcat”, ST, 1991, 9; Constantin Trandafir, Sterian Vicol-50, CNT, 1993, 18; Ulici, Lit. rom., I, 242-243; Daniel Ștefan Pocovnicu, „Corabia - labirintul celălalt”, ATN, 1997, 1; Tudor Mușat, Discurs îndrăgostit, CRC, 2000, 1; George
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
pentru toată comunitatea; orbul Tulvur își caută propria moarte, în timp ce Rican, „un om răscolit de dorul câmpului și singurătății”, trage cu arma între pereții casei sale fiindcă și pe acolo trece vânatul. Povestiri de atmosferă, Nicirică, Barlon, Bujavercă, Două cruci, Ispășire aparțin unui scriitor stăpân pe mijloacele sale, creator al unei lumi de amintiri pe care le ridică din melancolie în efigie. Ca poet, V. e mai puțin interesant. Scrie o lirică a resemnării în fața vieții, cu accente tragice, consumate pe
VIZIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290594_a_291923]
-
a cărui acțiune se petrece în zilele noastre. Azazel („unul din cei mai bătrâni diavoli, are aproape șapte mii cinci sute de ani, lung, osos, cu pantaloni din blană de țap”), care trăiește retras „ca un anahoret”, păzind țapii „de ispășire” într-o vale ce-i poartă numele, e vizitat într-o zi de un tânăr modern (Jo). Acesta îl anunță că aici s-a înființat recent The Azazel Nuclear Test Field și, în consecință, trebuie să părăsească locul. Personajele care
VLASIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]
-
de a fi o frână În calea dragostei, o privește cu un ochi amuzat și Îngăduitor. Atunci când totuși apare o conștiință a vinei și a damnării, ea nu se exprimă În forme terifiante, omul nu imploră iertarea și nu caută ispășirea. Pierderea raiului, consecință a unei vieți trăite pe plac, e acceptată cu o seninătate gravă, la limită cu o lipsă de responsabilitate, dar și cu o Înțelegere superioară a faptului că plăcerea trebuie plătită: Fire-ai raiule sănătos, Noi om
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
esențial despre "natura credinței". Potrivit lui Berdiaev, pentru conștiința religioasă a omului modern există o unică posibilitate: conștientizarea faptului esențial că adevărul neotestamentar, evanghelic este adevărul absolut. Acest adevăr evanghelic nu este decât o parte a adevărului hristologic, cea întoarsă spre ispășire și mântuire. În esența sa tainică, ultimă, creația este eclezială. În viziunea lui Berdiaev, în creația religioasă se clădește "trupul universal teantropic". Revelația perioadei creatoare este tocmai revelația împlinită a Teantropiei, dezvăluirea deplină în viața universală a lui Hristos în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
noi câmpuri problematizante, printr-o serie de conceptualizări incitante: arta este rugăciune, arta este doxologie, arta este ofrandă, arta este catehizare, diaconie, bucurie, tradiție vie, reuniune de simboluri, spiritualizare, arta ca har, anamneză, ca expresie a libertății întru Hristos, ca ispășire, analogie. În această a doua parte a lucrării, autorul ține cont de dezbateri teoretice actuale din estetică, îndeosebi cele dedicate problemelor complexe ale receptării, intenționalității în actele de creație, în conjuncție deplină cu tradiția patristică. Această parte se vrea a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ca și pentru Adam, la prăbușire și la anularea pentru totdeauna, respectiv la retragerea temporară a semnului ocrotitor, venit dinspre "acasa" raiului. Pedepsirea îngerului răzvrătit și a omului a generat configurarea în imaginar a două zone distincte: una a veșnicei ispășiri, localizată în centrul subteran al pământului, cealaltă celestă, cu un spațiu intermediar al "recuperării" în plan terestru, biserica, dar și cu necesare practici de curățare a trupului și a sufletului, precum postul, abstinența, rugăciunea. În timp ce căderea îngerului este ireversibilă, omul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
creștinism o cauză majoră a celui de-al doilea război mondial, Nicolae Bălan identifică o latură terapeutică în conflictul abia început; astfel, în pastorala elaborată cu prilejul Crăciunului 1939, mitropolitul Ardealului apreciază că războiul trebuie utilizat ca „un mijloc de ispășire” și ca „un mijloc de îndreptare și curățire”. Deficitul de creștinism constituie și ideea principală a pastoralei alcătuite, cu același prilej, de episcopul Ghenadie al Buzăului. Episcopul Andrei al Aradului descoperă sursa conflictului în acumularea unor puteri nebănuite de către ființa
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
Mare lectură din Aida Vrioni, pasagiu sublim de infatuare”. În stagiunea 1927-1928 Teatrul Popular îi pune în scenă comedia într-un act O noapte de nuntă, în 1941 Studioul Teatrului Național îi joacă piesa Suflet în vâltoare (cu titlul inițial Ispășire, modificat în Vieți frânte), iar în 1942 Comitetul de lectură al aceluiași teatru lua în considerare, printre numeroase altele, și piesa sa Iubirea cea mare. Fragmente ale unor proiectate romane, Învățătoarea și Chip peste chip, rămân în pagini de revistă
VRIONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
mass-mediei, iar el, acest proces va prinde o durată de decenii și va provoca unele concluzii și consecințe care vor fi, nu rareori, penibil suportate de Întreaga comunitate. Numai că, după modesta și singulara mea opinie, liniile directoare, vectorul acestei „ispășiri”, al acestei reabilitări, remodelări necesare a mentalității a prins, Încă din anii ’60, elemente, ingrediente, profund nepotrivite. Nu discut aici reacția multora, care, după acel deceniu teribil german, al Înlăturării ruinelor, al supraviețuirii pur și simplu, Învingând foamea, mizeria, oprobiul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
resimțit nepermisa eroare a fost Bacovia. El va trăi toată viața cu o puternică conștiință a păcatului său primar care se suprapune peste păcatul originar. Prin conștientizare, vina devine de două ori tragică. Și o recunoaște fără menajamente, asumându-și ispășirea păcatului, prin trăirea agonică a neputinței de a muri. Mărturia frontală o găsim în Pulvis: Mai mult ca oricine îmi pare c-am greșit. Dimensiunile universului liric bacovian devin cu adevărat "cosmice", simbolismul său neînțeles de prea mulți comentatori ascunzând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de cea de ordin politic (care este colectivă, dar nediscriminativă), vinovăția morală este individuală și subiectivă, în sensul că poate fi stabilită doar în tribunalul propriei conștiințe. Consecința vinovăției morale este iluminarea internă, care survine ca urmare a reînnoirii prin ispășire; în sfârșit, d) vinovăția metafizică derivă din ceea ce pentru Jaspers este o fundamentală și primordială "solidaritate umană". Aceasta o face pe fiecare ființă umană "co- responsabilă pentru fiecare rău și fiecare nedreptate comise în lume, în special pentru crimele comise
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Oastei nr. 19, din 1 ianuarie 1941: „Ostași, Cu fruntea încruntată și plecată, cu sufletul îndurerat și credința nezdruncinată, am ajuns la capăt de an vechi și la început de cale nouă. Și azi ca întotdeauna, în această zi de ispășire pământească și de înviere creștinească, azi mai mult ca altădată, grija mea de frate și de prieten, de părinte și de șef, se îndreaptă, în primul rând, către tine, drag ostaș, de toate gradele și de toate vârstele, fiindcă patruzeci
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
soția lui. Heracle este cel care se întâlnește cu Prometeu și îl ajută să se elibereze din lanțurile în care îl ferecase Zeus, după câte îmi aduc aminte. Ai răbdare, că ajungem și acolo. Heracle se îndrepta spre Micena pentru ispășirea pedepsei. Euristeu, care era rege aici și care era sprijinit de Hera, îi jură acesteia că Heracle într-una din cele douăsprezece porunci pe care avea să le împlinească, va pieri negreșit. Nici n-a sosit bine voinicul în cetate
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
să-și urască soțul, omul pe care l-a iubit până la pierderea de sine, Iason, cel care însă nu va ezita s-o părăsească. Tragedia e dominată de analiza eului eroinei, în toată complexitatea pliurilor interioare. Uciderea fiilor devine o ispășire, un instrument pentru a se autopedepsi pentru crima împotriva stirpei și a fratelui și a scăpa astfel de sentimentul acela de culpă care i-a devenit o obsesie. Ca să se justifice pentru că a săvârșit un gest atât de grav, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
etern, nimeni nu e fericit pe de-a-ntregul. "Și-o corabie-și cioplise,/ Și-n amurgul greu, de stânci/ A plecat pe mări s-o uite/ Clătinat de ape-adânci". Însuși actul cioplirii unei corăbii, sisific, robinsonian, mi se pare o ispășire, o binecuvântată mântuire prin care el, unicul, poate exponentul unui întreg popor, încearcă mila cerească, cer adânc de ape, peste care se lasă amurgul atât de greu ca stâncile pământului; o superbă inversare de valori! Totul poate fi invers, nereal
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
e un spațiu plin de pulberi de orgoliu și de vicii căruia i se supune arderea supremă ce poate atrage un gol viitor. Deci poetul surprinde reversibilitatea fenomenelor, acest big-bang oscilatoriu al universului, cu potențialul reîntoarcerii la matrice pentru ca după ispășire și iertare să ne întoarcem la armonia prevăzută de Sfântul Ioan în Apocalips: "până rămâne numai ea, ideea/ care forțează spațiul să-i fie împotrivă [...]", Golul-tunel se naște golul-con cu vârfu-n cei ce vin și baza nesfârșită, ei populează tragicul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pe de-a-ntregul. Și poetul continuă: " Și-o corabie-și cioplise,/ Și-n amurgul greu, de stânci/ A plecat pe mări s-o uite/ Clătinat de ape-adânci". Însuși actul cioplirii unei corăbii, biblic, sisific, robinsonian, gulliverian, mi se pare o ispășire, o binecuvântată mântuire prin care el, unicul, poate exponentul unui întreg popor, încearcă mila cerească, cerul adânc de ape, peste care se lasă amurgul atât de greu ca stâncile pământului; aceeași superbă inversare de valori! Totul poate fi invers, nereal
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lui Dumnezeu, tot pentru o omenire. Analogia tipologică se reflectă între sacrificial mielului de Paști și a morții lui Isus (In 19), între Melchisedec asemenea lui Abraham ca un tipar al lui Cristos (Evr 7) și ritualul levitic din Ziua Ispășirii în templul lui Moise ca un model pentru sacrificiul lui Cristos în templul ceresc (Evr 9). 220 Iordanul este interpretat ca râu al morții (Styx), dar care depășindu-l poți intra în edenicul Canaan, pământul promis poporului ales, Paradisul terestru
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
veacului XX - este surprins în cartea lui Virgil Maxim Imn pentru crucea purtată. O idee străbate de la un capăt la altul această lucrare: asumarea conștientă a suferinței ca mijloc de purificare și oferirea ființei purificate lui Dumnezeu ca jertfă de ispășire pentru păcatele neamului. Prin această generație de mistici, Mișcarea Legionară s-a apropiat sau, poate, chiar a atins linia de viață spirituală la stadiul propus de Sfinții Părinți din „veacul de aur” al Bisericii. Dar de data aceasta pustia este
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
povestiri poate reda oricine, unii cu talent și pricepere - ci înțelesul celor întâmplate, sensul lor, reflectarea în spirit; acestea dau valoare suferinței. Pentru fiecare dintre tâlharii răstigniți lângă Iisus Hristos suferința are alt înțeles, capătă altă valoare: pentru unul e ispășire, spre mântuire, pentru celălalt e osândire, spre moarte. În cartea aceasta fac cunoscute - în scop pedagogic - stări sufletești și acțiuni la care am participat: ca cei de față și viitorimea să știe, să învețe și să aibă un îndreptar de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Căci, cu privire la Hristos, vouă vi s-a dat harul nu numai să credeți în El, ci să și suferiți pentru El!” (Filipeni 1, 29) Eli..., Eli... Îmi cânt bucuria-mplinită-a durerii... Săgeți de lumină îmi sfâșie beznele... Osânda mi-o fac ispășiri primăverii, Butucul-răbdării îmi sângeră gleznele... Întâi, am întins doar o mână în Cruce... și Jocul îmi place... și, totuși... mă doare!... Eli..., nu Te duce! Sub hula mulțimii simt spinii ninsoare!... Eli..., Eli..., lama sabahtani!... Eli, Tu... sau... eu... Cine
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
prin lovituri de stat, nici prin șantajul maselor cu voturi măsluite, ci prin jertfe și viață virtuoasă, operând în conștiința neamului chemarea lor la conducerea statului. E un proces lung, alte generații vor trebui să se așeze conștient pe altarul ispășirii păcatelor acestui neam. Luăm asupra noastră păcatele acestui neam, a zis Căpitanul, oferind Mișcarea Legionară lui Dumnezeu, ca jertfă de ispășire pentru păcatele neamului. Iar Dumnezeu a acceptat: Luați-le! Să vedeți ce o să pățiți! Și Fiul Meu a luat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
chemarea lor la conducerea statului. E un proces lung, alte generații vor trebui să se așeze conștient pe altarul ispășirii păcatelor acestui neam. Luăm asupra noastră păcatele acestui neam, a zis Căpitanul, oferind Mișcarea Legionară lui Dumnezeu, ca jertfă de ispășire pentru păcatele neamului. Iar Dumnezeu a acceptat: Luați-le! Să vedeți ce o să pățiți! Și Fiul Meu a luat asupra Lui de bunăvoie păcatele lumii. Veți pătimi și voi! Frații voștri de sânge și dușmanii Mei vă vor ucide! Da
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
io am mai văzut proști pe lumea asta, dar ca voi doi n-am mai văzut, mă! Vă spun drept! Prostia noastră era că nu fugeam de suferință. Noi ne predam în chip conștient, ca să nu lipsim de pe altarul de ispășire, pentru păcatele noastre și ale neamului. Deținuții de drept comun fuseseră repartizați în celule, legionarii în camera comună. Când ne-au văzut frații au răsuflat ușurați auzind pățania noastră. Am mai făcut cunoștințe, căci duba era înțesată de legionari, muncitori
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]