1,908 matches
-
muncă era una dictată de către Biserică, păstrată în cadrele unei sclavii din strânsoarea căreia va mai trece mult timp până când ne vom elibera. Discutând despre economia occidentului medieval, Jacques le Goff o numește "o lume mai slab echipată. Ai fi ispitit să-i spui subechipată"547, chiar în comparație cu lumea musulmană, China și cu lumea bizantină. "Ceea ce caracterizează universul tehnic medieval este caracterul său rudimentar"548. Autorul nu se sfiește să vorbească despre "starea primitivă" a viitorului centru de cultură și civilizație
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
1998) și romanul Igrasia (2000). De-a lungul unei bune părți a carierei sale S. își asumă concomitent ipostaze lirice diferite, chiar contradictorii. El este, astfel, poet social, care își deghizează tendenționismul în filosofie umanitaristă ori sceptică, poet intimist, apoi ispitit de experiențe moderniste, dar și evocator al unui autohtonism impregnat de evlavie ortodoxă, de simplicitate rustică și de bravură haiducească, precum și autor pentru copii. Vocația profundă este însă deficitară. Dacă versurile din Înfrângeri, Notații și Sub flacăra nădejdii sunt minate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
unul din principalele instrumente ale cunoașterii istorice. O altă problemă, mai amplă, cea a istoriei unei întregi literaturi naționale, este încă și mai anevoie de conceput. Este greu să scrii istoria unei literaturi naționale ca artă, când întregul cadru te ispitește să faci referiri esențialmente neliterare, să te dedai la speculații despre etica și despre caracteristicile naționale care n-au aproape nimic de-a face cu arta literaturii. In cazul literaturii americane, neexistând nici o deosebire de limbă între ea și literatura
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Aici neologismele rusești legate de viața administrativă, judecătorească și economică [...] au fost părăsite Îndată; În locul rusismelor au apărut sinonimele nouă ale școlii și administrației românești. acum doisprezece ani, fiind la o vînătoare la Rezina, am fost izbit de acest fapt. Ispitind În jurul meu pe mazilii basarabeni cu care eram tovarăș și pe țăranii care dădeau ajutor la hăituiala pădurilor și rediurilor, m-am Încredințat pe de o parte că Întrebuințarea vorbelor nouă se făcea În chip perfect și pe de altă
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
1923 se adresa lui Gh. Bogdan-Duică: VÎltoarea mea recentă o cunoști. Cea politică nu interesează, deși mi-a smuls mulți nervi și multă cerneală. În literatură, dacă-mi va fi Îngăduit s-o mai privesc În față, mă simt astăzi ispitit de o poezie largă, umană, dincolo de plîngerile trecătoare. Nu știu, e sufletul meu scăpat de tensiunea urii de ieri care mă trimitea mai sus ori e tendința unui acord cu eternitatea - un vag impuls din anticamera morții? Prezența acestui sentiment
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
două sonete la „Viața românească”, în 1914, iar în iulie 1916, după ce mai dă alte versuri, publică în foileton în „Capitala” și nuvela Salonul unde se gândește, prefigurând romanul Concina prădată (1939). Renunță temporar la poezie și proză, lăsându-se ispitit de teatru. O revistă teatrală, Halandala, scrisă împreună cu George Bădărău, i-a fost pusă în scenă în 1916, la Iași. Depuse pentru lectură la Teatrul Național din Iași și la cel din București, drama Sfârșitul lumei și o comedie (lucrată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
punctele de joncțiune ale unor universuri învecinate; fără forme particulare, făcuți din atomi specifici, ei se bucură de pura plăcere de a exista și, adevărate entități plasate acolo spre aducere aminte, ne arată direcția în cazul în care înțelepciunea ne ispitește cumva... 8 Despre buna utilizare a durerii. Ce-i de făcut cu răul într-o lume fără zei sau, mai curând, într-o lume în care zeii sunt indiferenți la această problemă a oamenilor? Cu răul și variațiunile lui pe
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fost invitată și fanfara de la Șiria împreună cu dirijorul, Traian Farcaș. Evanghelizarea a avut loc în vara anului 1946, la căminul cultural din Ghioroc. La scara de ieșire a căminului cultural exista o damigeană pregătită special pentru cei care ar fi ispitiți să consume alcool în mod obișnuit. Astfel, o parte din cei ce au coborât de pe scenă au încercat să bea vin, care s-a dovedit mai apoi că era amestecat cu ulei. Consumul de alcool și cultivarea viței-de-vie nu au
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
închisorilor din țările estice, problema furturilor și a tîlhăriilor trebuie înțeleasă într-un context mai larg, continental. În țările dezvoltate predomină furturile din magazine, pe cînd în țările slab dezvoltate ale Europei predomină furturile din apartamente. Altfel spus, vesticii sînt ispitiți să fure atunci cînd bunurile sînt la vedere, pe cînd esticii sînt tentați să fure atunci cînd bunurile sînt ascunse și, uneori, doar bănuite. Vesticii fură bunuri aflate în spațiul public, pe cînd esticii fură bunuri aflate în spațiul intim
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
calea, nici lacomului. Fiecare însă e adus pe cale de pronia lui Dumnezeu care e urgie uneori. Manolios fusese în preajma unui călugăr dar, smuls din drumul lui de boier, este redat lumii ca și cum ar fi fost recuperat pentru fericire. Lumea îl ispitește cu tentațiile ei, și în drum spre pierzare, Dumnezeu îi trimite lepră. Apariția îi este compromisă. Fața devine purulentă, mustind a stricăciune. Zemuise în el fără să se vadă. Acum hidoșenia e vizibilă. Lumea se sperie. Prietenii însă nu-l
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
neliniștise atâta de copil. Este o pândă periculoasă, cu atât mai mult cu cât moartea vine la întâlnire: „Trebuia să mor așa de prostește. Da, dacă aș mai putea întoarce timpul înapoi, nu aș mai bea niciodată, nu aș mai ispiti niciodată moartea. E groaznică, mult mai groaznică decât mi-o închipuiam. Și este chiar mai aproape decât pare.” (op.cit., p.113) Tovarășii lui se sperie, e țeapăn, e rece, e ca un mort: „Deodată cerul dispăru și eu am rămas
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
îngăduie și dacă omul nu se lenevește, sau de nu-l dezleagă Dumnezeu spre gânduri spurcate, prin părere de sine și prin mândrie, sau printr-un gând de îndoială și prin împărțirea sufletului. Pe aceștia îi cere diavolul să-i ispitească<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 51, în Filocalia, vol. X., Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 266. footnote>. Iar pe cei simpli și fără cercare și experiență duhovnicească, Dumnezeu nu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Cuvinte despre nevoință, cuv. 51, în Filocalia, vol. X., Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 266. footnote>. Iar pe cei simpli și fără cercare și experiență duhovnicească, Dumnezeu nu îngăduie diavolului să-i ispitească ca și pe cei sfinți căci El știe că ei nu sunt pregătiți și nu pot să înfrunte ispitele mari ale diavolului. Numai cei ce se roagă mai stăruitor, și au ajuns la o anumită treaptă a urcușului duhovnicesc, sunt
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
2002, p. 276. footnote>. Dar îi lasă Dumnezeu spre ispitire numai dacă au una din pricinile de care am vorbit mai sus. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne descoperă pricinile pentru care Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți de draci. Acestea sunt în număr de cinci : 1. Mai întâi, pentru ca, războiți fiind, și războindu-ne în apărare, să dobândim puterea de a deosebi virtutea și păcatul. 2. Apoi, dobândind prin luptă și durere virtutea, să o avem sigură
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
virtutea și păcatul. 2. Apoi, dobândind prin luptă și durere virtutea, să o avem sigură și nestrămutată. 3. A treia, ca înaintând în virtute, să nu ne îngâmfăm, ci să ne învățăm a ne smeri. 4. Pentru ca, după ce am fost ispitiți de păcat, să-l urâm cu ură desăvârșită. 5. Iar a cincea, care-i mai presus de toate, ca, devenind nepătimași, să nu uităm slăbiciunea noastră, nici puterea Celui ce ne-a ajutat<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
urmeze) încuviințarea: („Hai să încerc”), robia (nu poți să te mai lași de el, sau te lași foarte greu) și patima, care devine deprindere, ca o a doua natură. „Și păcatul se naște așa, ne spune Marcu Ascetul, că diavolul ispitește pe om printr-o momeală care nu-l forțează și îi arată începutul păcatului, iar omul intră în vorbă cu el din pricina iubirii de plăcere și a slavei deșarte. Căci deși prin judecată nu voiește, dar cu lucrarea se îndulcește
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
doilea fără voie. Cel dintâi e născătorul păcatului și trebuie să ne ferim de el, cum ne învață și Mântuitorul când zice: „și nu ne duce pe noi în ispită”. Aceasta mai are înțelesul acesta: și fă ca să nu fim ispitiți peste puterile noastre. Iar celălalt e pedepsitorul păcatului, chinuind prin dureri și necazuri dispoziția iubitoare de păcat. Amândouă aceste ispite, și cea cu voie și cea fără voie, le uneltește diavolul: pe cea dintâi ațâțând sufletul prin plăcerile trupului, iar
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
sufletului prin mândrie și slavă deșartă<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, răspunsul 21, în Filocalia, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 214. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, precizează că omul poate fi ispitit prin cele lumești și prin cele rele, dar și prin virtuțile dobândite care-l pot face să se mândrească; la fel, și prin plăcere și prin dureri, care-l pot face cârtitor<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 145
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Filocalia, vol. VIII, Edit. Humanitas, București, 2002, ,p. 76. footnote>. Uneori diavolii vor să-i facă pe oameni să creadă că ispitele nu există și că nu mai pot fi acum actuale. Pe cei care viețuiesc despărțiți de oameni, îi ispitesc dracii prin ei înșiși. Iar când se află în comuniune cu semenii, diavolul îi ispitește prin ei, aceștia adeseori făcându-se unelte ale lui. Diavolul mai e ajutat și de afectele și simțurile noaste, dacă ele nu sunt înduhovnicite. Cuviosul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
facă pe oameni să creadă că ispitele nu există și că nu mai pot fi acum actuale. Pe cei care viețuiesc despărțiți de oameni, îi ispitesc dracii prin ei înșiși. Iar când se află în comuniune cu semenii, diavolul îi ispitește prin ei, aceștia adeseori făcându-se unelte ale lui. Diavolul mai e ajutat și de afectele și simțurile noaste, dacă ele nu sunt înduhovnicite. Cuviosul Isaia Pustnicul, nu ezită nici el să vorbească despre ispitele din partea dracilor, arătând că ei
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
nelucrare, fie cu lucruri și cugetări nelavreme și fără de folos, fie cu întunecime și ură nesocotită față de toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>”. Când vorbesc despre războiul de noapte, Părinții ne sfătuiesc ca, de suntem ispitiți noaptea prin închipuire de împreunare, să ne păzim inima să nu cugete ziua la trupurile din închipuire ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p. 53. footnote>. Sfinții Varsanufie și Ioan
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
noastră, chiar și în durere trebuie să vedem clar, cu ochii inimii, că Iubitorul de oameni se găsește înaintea noastră. Dumnezeu vrea ca omul să fie conștient că El lucrează în inima sa, de aceea îngăduie duhului rău să-l ispitească și să-l chinuie, ca mai apoi să poată aprecia și prețui mângâierea dulce a Sfântului Duh. Pentru a ne feri de ispite și a discerne gândurile dumnezeiești de gândurile venite de la diavol, Părinții filocalici ne sfătuiesc ca, atunci când vrem
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Județean de Artă, Argeș, Pitești; Muzeul George Apostol, Bacău. „În creația lui Calistrat Robu comicul și gravul, firescul și grotescul, în fine, realul și imaginarul se opun și se împacă în cele din urmă în plăsmuirile insolite ale artistului care, ispitindu-ne parcă cu o anume malițicitate ne invită să participămla un ritual păgân, desfășurat chiar sub ochi noștri, după un scenariu absurd.” (Aurel Istrate) „Creația lui Calistrat Robu, sondează profunzimi și tensiuni unde fiorul epic este mereu intersectat de aceste
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Cu el se măsoară doar regretul nostru și poate o anume revoltă Împotriva atitudinii miloage În care ne complacem În fața frumuseții, care, cum spune Blaga, " Îndeamnă la un jaf imposibil": "Socot că orice frumsețe prilej de amăgire statornică este. Te ispitește. Vrea-n stăpânire s-o iei. Deși e departe de tine ca o poveste." Toată tensiunea și Încrîncenarea poemului este prinsă În tristețea remarcii: doar o monedă, tristețe asemănătoare cu aceea din altă strofă alegorică a poetului amintit: "Aceasta-i
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
margini a rătăcitorului. De ziua muncii Calitatea textului unui haiku este simplitatea, naturalețea, faptul că nu ține În niciun fel să atragă atenția asupra lui sau să creeze o (altă) lume construită din cuvinte sofisticat articulate cu care să ne ispitească și În care să ne atragă. Din acest punct de vedere, textul său este foarte aproape de exprimarea banală și prozaică, de gradul zero al unei formulări fără relief ornamental sau fiorituri sforăitoare. Din punctul de vedere al celor care gustă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]