804 matches
-
să se Întoarcă În Ithaca; a lui Icar, să zboare cu riscul de a muri. În schimb, dezordinea ruinează orice templu și nu cultivă decît florile care cresc Între ruine și care, oricît ar spune Vergiliu că sînt cele mai ispititoare, nu ne vor dărui nimic În afară de parfumul lor melancolic. Însă, Înainte de orice, labirintul ne vorbește, Într-un fel nou, tot despre dragoste și despre memorie. Pentru a ieși din coridoarele Întortocheate, infidelul Tezeu Își va aminti drumul parcurs, pentru că aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
dacă nu s-ar fi dat, s-au îndreptat cât mai rapid spre scările cele mai apropiate, fiind urmați de hohotele de râs ale celor din spatele meu. Mânerul auriu al clanței părea atât de aproape, iar ușa masivă atât de ispititoare... "Oare ce voi găsi înăuntru?" mă gândeam eu. "Pe cine? Vorbind despre ce?" Am pus mâna pe clanță, apăsând-o în jos. Ușa albă s-a deschis cu un scârțâit timid. Capitolul 4 Puțina lumină care mai dădea în partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
să anunțe schimbări și care să mă țină în fața televizorului. Nici de mâncat nu am mâncat, căci am rămas fără semipreparate și nu aveam poftă să-mi fac de mâncare așa cum făcea mama când era acasă, așa că patul arăta foarte ispititor. A doua zi, duminică, în "minunata" zi de șapte noiembrie a anului 2055, m-am trezit foarte odihnit și foarte dimineață. Am luat banii care erau pe frigider și am coborât până jos să mă aprovizionez. Micul dejun, care conținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
spre rai este pavat, Întotdeauna, cu intenții bune?”... De-ar fi un gram de adevăr! De-ar fi... August 2013 (septembrie 1969) - evenimentul... Câteva gânduri destre o carte... A fost Într-o zi de toamnă, toamnă ce-și etala formele ispititoare și culorile-i mirifice. „Toamnă de jar” (semnat de poeta Eleonora Stamate - Tecuci) redă Într-un registru de mare rafinament clipa trăită. Toamnă „ cu clipe de liniște, de Înălțare, pastel de-nchinare „(...) „Toamnă de jar, ademenește-mă cu fluturi tomnateci, zidește
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
În mrejele ei. N-am reușit să pun geană peste geană, renunțând În gând de mii de ori la acest proiect. S-a făcut dimineață și zorii băteau În geam, invitându-mă, provocându-mă la necunoscutele zilei ceși etala formele ispititoare. Eram bulversată! Să duc la capăt lucrul Început sau să fug, să mă ascund undeva, să mă pierd Într o nebuloasă, ca mai apoi să iau drumul nefăcutului. Mi-a trecut prin minte să invoc spiritul lui Eminescu ca pe-
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
aproape; ca într-o caldă scăldătoare sar în oglinzile din ape. Trupu-n vacanța verii este mai plin de rare satisfacții, arde ale sale noi reacții ca-n gurile de Rai, pe creste. Trag cu-aripa-ntre picioare nisipul auriu, fierbinte: senzații dulci, ispititoare încep vioi să mă alinte. Nu le-ocolesc, le trăiesc vraja, începe luna lui Cuptor, vara-i în toi și toată plaja e-un laic Rai clocotitor. Las sutienul și-a mirare ce soare se aprinde n trup când fagurii
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
să nu dea peste el tramvaiele de pe Călărași... (Cartea cu povești de Crăciun sosise dimineață devreme la vila din Bologna a președintelui Comisiei Europene, înainte să se trezească toată casa pentru biserică. Pe când profesorul desface febril ca un copil ambalajul ispititor de infolio, „cartea“ îi explodează la câțiva centimetri de fața neprotejată de ochelari. Pe stradă, preț de vreun minut, parcă a paralizat tot traficul, până au început să se audă dinspre amândouă capetele sirenele poliției. Profesorul își culege cu vârful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
spus mai dinainte că vom avea să suferim necazuri, ceea ce s-a și întîmplat, cum bine știți. 5. Astfel, în nerăbdarea mea, am trimis să-mi aducă știri despre credința voastră, de teamă ca nu cumva să vă fi ispitit Ispititorul, și osteneala noastră să fi fost degeaba. 6. Dar chiar acum a venit Timotei de la voi la noi, și ne-a adus vești bune despre credința și dragostea voastră, că totdeauna păstrați o plăcută aducere aminte despre noi, și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85042_a_85829]
-
și tulburi. Avea linia de contur a nasului hotărâtă, în stil grec, care, împreună cu bărbia pronunțată, ofereau vigoare întregului său chip, lăsând parcă impresia că spintecă văzduhul. Iar buzele sale, aprinse și bine conturate, erau suficient de cărnoase și de ispititoare, încât știau să sădească, în oricare femeie, dorința de a-i fura măcar un sărut... Din întreg tezaurul de femei ce îi trecuseră, până la vârsta lui, prin viață, nici măcar una singură nu reușise să se apropie de sufletul său, ademenindu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Am simțit că mă podidesc lacrimile. Taticule, cum mă mai ardea pe gât Am vrut să le spun că aveam mari necazuri din cauza ochilor și a părului și a inimii și că eram prieten cu Lorne Guyland și Butch Beasoleil. Ispititoare, o grămadă de halbe era așezată pe bar, chiar în fața mea. Le-am făcut vânt cu două mâini întinse. A durat o vreme până să cadă, iar eu străbătusem deja jumătate din drumul până la ușă. Să nu te mai prind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
eu am să încerc să fac o cafea și apoi vom discuta... - Stai, stai, numai o clipă. Fără să aștepte confirmarea lui. Alex, începu să-și dea jos rochia, rămânând numai în furou. Prin decolteul larg apărură doi sâni masivi, ispititori, încorsetați într-un sutien nu îndeajuns de cuprinzător, fiind gata gata să spargă țesătura fină de mătase. Cum stătea în picioare, având alura zeiței Venus, Olga punea în evidență un bust atrăgător, plin de chemări, gata a se dărui viitorului
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
o dedublare înfiorătoare a persoanei sale, imaginea pe care o vede în oglindă: formula “ești tu însuți” conferă dansului macabru forța dătătoare de fiori. Satana și demonii săi reprezintă una dintre figurile cele mai importante ale Evului Mediu: încarnarea răului, ispititor al celor drepți, călău al celor osândiți, diavolul este omniprezent în viața medievalului. El desemnează ansamblul cauzalităților malefice. Satana provine din disocierea figurii ambivalente a lui Iahve, dumnezeul Vechiului Testament, dumnezeu al mâniei și răzbunării, dar și al bunătății. În
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
tipografului. Ar putea să mi se răspundă ce seducțiune e pentru un străin chipul generalului Averescu de pe afișul expoziției din parcul Carol, cînd cea mai umilă reclamă de sirop oferă un trup de bacantă cu tot ce are sexul mai ispititor?”. În deschiderea rubricii de „Notițe“ din numărul 5 al revistei, redacția Integral publică un credo în limba franceză, în care își afirmă internaționalismul artistic integral. Dincolo de exclusivismul comun, diferențele în raport cu mai vechea declarație de intenții a Contimporanului sînt semnificative prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în formă dar trebuiau să se despartă la Drept, fiecare la cursurile lui și în loc de ,,la revedere,, fata îl întrebă: - Ne mai vedem? Avea ochii căprui, blânzi s-a uitat mai atent la gura ei ușor întredeschisă și ispititoare. Răsufla agitată, parcă participase la o cursă lungă și aștepta cu nerăbdare răspunsul lui. Simțea că i-ar fi plăcut să se mai vadă în doi, însă deodată și-a adus aminte de Gabriela și i-a răspuns trist: - Da
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
de seamă cât de bine păreau să stea, în ciuda veșmintelor largi, pe banca pe care ea și bărbatul ei abia încăpeau. Își adună paltonul strâns în jurul trupului. Și totuși nu era grasă, ci mai curând înaltă și plină, cu forme ispititoare, trezind încă dorințe - simțea asta din privirile bărbaților - cu fața copilăroasă, cu ochii limpezi și luminoși ce contrastau cu trupul mare, pe care-l știa cald și odihnitor. Da, totul era altfel decât își închipuise. Se împotrivise atunci când Marcel a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
intrat atunci cu furca în sufletul meu, am răscolit cu răutate și am aflat un singur lucru, ce-i drept, important: că aveam totuși nevoie de cineva. În definitiv, Emilia nu era nici imbecilă, nici schiloadă. Nu era cea mai ispititoare femeie, n-avea putere nici să se sulemenească, începea să-și dreagă figura searbădă cu creme și farduri, pe parcurs obosea și lăsa totul baltă, dar nu se grăbea niciodată, avea o resemnare demoralizantă pentru cei din jur, căreia nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
fi o sinucidere”. Un vânt umed legăna bălăriile. Cătunul nu se zărea deloc. Doar capătul dinspre azil al bălții se distingea ca o pată tulbure. „Să vedeți voi cum se umflă bălăriile după ploaia asta”, zise Siminel. Azilul nu arăta ispititor nici când cerul și marea străluceau, dar când ploua zidurile cu ferestre mici deveneau de-a dreptul apăsătoare. Erau zilele cele mai grele pentru bătrâni, fiindcă le răscoleau reumatismele și le răpeau micile plimbări silindu-i să rămână pe coridoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
cu ochiul printr-o fereastră de la parter, fără a zări Însă mai mult decât un colț al unui salonaș intim, cu pereții tapetați. Coroana unui dud mare, vizibilă pe deasupra zidului care despărțea chioșcul de casa mare, lăsa să se Întrevadă, ispititor, existența unei grădini spațioase. Întrebă la atelierul cel mai apropiat, o fierărie, dacă era posibil ca Lamb House să fie de Închiriat și primi un răspuns decurajant. Casa Îi aparținea domnului Francis Bellingham, fost bancher și primar al orașului Rye
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
gâtlejului, într-o veselie: - Țațo, ale tele oase dau prin pat doar șase-șase. Și te-aș îmbrînci ușor și te-aș îmbrînci ușor Să dai, țațo, pe covor să dai, țațo, pe covor... Neam de mai deslușeai restul obligațiilor enumerate. Ispititorul cotea deja pe Lizeanu, prelungindu-se prin canionul adânc al liniei de tramvai, reflectîndu-și imaginea în pârâul călâi din căușul rețelelor de canalizare, scăpărând din copite, electrocutând la trecătoare și înfiorînd la bețivani. Prin dreptul cinemato- 15 CEI ȘAPTE REGI
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ai umplut de parai? - ...M-am umplut de măciuci, recunoscu has-Satan cu onestitate. - Are și măciucile importanța lor, dacă ai unde să le tragi. Măciuci și măciuci... Ai unde să te tragi? Nevastă ai? - N-am... fu tentat să răspundă Ispititorul, deja cu ochii înfiorați de primele case, mărunte, jerpelite, cu ferestrele joase, să bată rațele cu ciocul în geam și să cazi pe spate de plăcere doar când te vezi. Dar, după un timp, o întoarse și zise: - Și dacă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
indolente, pe axa Nord-Sud, pe deasupra orașului, închizînd în partea ei de jos șantierele Centrului Civic și pe cele ale Casei Poporului. Pătrunseseră în cea mai generoasă zonă de demolări a Europei. - Îți place?... Rămâi atașat cauzei? se împurpură din spate Ispititorul, fără să se înțeleagă dacă doar alunecase prin afumătorile unui simțământ patriotic ori, pur și simplu, așa era el, ca de obicei, provocator. Mustăciosul, cât era de ocnit, dacă o dădeai pe politica de sistematizare a Partidului, o loba evaziv
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a jgheaburilor acoperișului. Sau, dimpotrivă, de dimensiuni omenești, dar îmbîrligat și acoperit de solzi ca un pește, după cum mărturiseau, cu cel mai gălăgios patos, vreo două ucenice. Neuitând să adauge nici cât de mult le necăjise sămânța de gheață a Ispititorului. Care aproape că le congelase uretrele. Sau cât de însîngerate sau de ferfelițite, pe dinăuntru, se întorseseră de la Sabat. Erau toate dulci și fără Stăpân, lătrătoare și pofticioase ca niște cățele. Adevărate abisuri de spermă, cățărate pe două picioare. Mai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
julită. M-am ridicat aiurit. Soneria se aude iar. Pe noptieră am găsit o revistă veche. Răsfoiesc la Întâmplare. Un braț acoperit cu o mănușă neagră, de nailon. Chenare cu brățări și inele de tot felul. Buze pline, arcuite, rujate ispititor. Pe cealaltă pagină e o femeie cu părul blond, superb. Femeia are mâinile Înlănțuite de gâtul unui individ Îmbrăcat În costum de tergal alb, cu dungi verticale. Același costum pe care l-am văzut la Șchiopu Iulian, un personaj memorabil
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ceea ce-i povesteam. I-am mai oferit un pahar de lapte cu coniac (cocteilul ei preferat), În timp ce eu mi-am luat unul de gin (Îmi place ginul pentru că e o băutură aspră, lipsită de perfidie precum garonele sau romul: dulci, ispititoare, dar care te pun imediat cu botul pe labe). În sănătatea ta, Lolicica! Îmi răspunse doar cu o Încuviințare din pleoapele și așa atât de grele, după care Își aprinse o țigară lungă și subțire, cu filtrul maroniu. Cineva dădu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
flori Înflorite ici-colo, privirea aluneca voioasă pe pâlcurile portocalii de torțel, iar În dreapta se Întindea cea mai mare mare galbenă cu grâu mașcat, crescut ca În urătura cu „bădița Traian”. Dorița nu opri, ca de obicei, la fântâna cu apă ispititoare ci Își continuă drumul indicat de mama sa, cu copilul călare după gâtul său gros. Cât a fost drumul de lung, biata fată cu gândurile Împrăștiate șoptise la urechea lui Va aceleași vorbe cu Înțeles tainic pentru copil: Di căluț
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]