735 matches
-
următoarele precizări: „(...) toate murdăriile și necurățeniile din ogrăzile locuitorilor orașului se aruncă prin șanțurile drumurilor, locuri virane și pâraiele ce trec prin comună, dând naștere la diferite boli contagioase”. Serviciul sanitar al orașului Bacău a colaborat eficient și cu spitalul israelit din localitate. Uneori, când epidemiile se manifestau cu virulență, secretul blocării evoluției spre pandemie a constat tocmai în această colaborare. Așa s-a întâmplat în cazul epidemiei de scarlatină din perioada noiembrie-decembrie 1903. Pe data de 25 noiembrie, Serviciul sanitar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
epidemiei de scarlatină din perioada noiembrie-decembrie 1903. Pe data de 25 noiembrie, Serviciul sanitar comunal i-a cerut lui I. Herșcovici - pe atunci, președintele comunității evreilor din Bacău - „să răspundă de urgență, dacă poate să pună la dispoziția comunei spitalul israelit”. Epitropia locală a Comunității Israelite a decis imediat „să deschidă porțile spitalului la 1 decembrie a.c., datorită bolnavilor lipsiți de mijloace, dar și din cauza numărului mare de bolnavi de scarlatină” (în acel an, la nivelul orașului, cele mai multe cazuri s-au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
noiembrie-decembrie 1903. Pe data de 25 noiembrie, Serviciul sanitar comunal i-a cerut lui I. Herșcovici - pe atunci, președintele comunității evreilor din Bacău - „să răspundă de urgență, dacă poate să pună la dispoziția comunei spitalul israelit”. Epitropia locală a Comunității Israelite a decis imediat „să deschidă porțile spitalului la 1 decembrie a.c., datorită bolnavilor lipsiți de mijloace, dar și din cauza numărului mare de bolnavi de scarlatină” (în acel an, la nivelul orașului, cele mai multe cazuri s-au înregistrat în rândul locuitorilor evrei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
președintele comunității evreilor băcăuani Israel Rosenberg a solicitat consiliului comunal să-i pună la dispoziție un teren cu o întindere de cel puțin 8 hectare, pentru înființarea unui nou cimitir. Motivația era cât se poate de întemeiată: „(...) pentru că actualul cimitir israelit este aproape ocupat, iar religia nu ne permite să dezgropăm pe cei decedați”. Cererea a fost aprobată de primarul V. Pavli în ședința consiliului comunal din 30 martie 1912, tot atunci fixându-se și prețul de vânzare: 600 lei pentru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vânzare: 600 lei pentru fiecare hectar. Noul cimitir avea să fie amplasat pe drumul spre comuna Sărata, „pe locul proprietatea comunei de lângă cimitirul de animale și poligonul de tir al Regimentului 27 infanterie”. Datorită faptului că, în acel an, comunitatea israelită din Bacău nu avea personalitate juridică, vânzarea s-a efectuat către Emil Ornstein, Israel Rosenberg, Mendel Haifler și Aurel Negrescu. Aflând de decizia consiliului și stimulați de „neglijența” care a dus la distrugerea semnelor de hotar, locuitorii orașului au înaintat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a pururea dată locuitorilor în uzufruct”. Începând cu anul 1916, autorizarea acestei vânzări a început să nemulțumească și comandamentul Armatei IV. Într-o adresă înaintată Ministerului de Interne pe 26 februarie 1916, „corpul IV Armată se plânge de înființarea cimitirului israelit la o distanță de numai 50-60 metri față de poligonul de trageri și câmpul de exerciții al trupelor din garnizoana locală”. Responsabilii din conducerea Armatei IV, găseau această vecinătate ilegală prin încălcarea regulamentului de igienă, care stabilea dreptul de amplasare a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și teatrul „Royal Randvoll” - manageriat de Ștefan Scherer (de fapt, deținătorul unui banal aparat chino matografic). Un alt spațiu preferat de trupele de spectacole ce au trecut prin Bacău a fost salonul hotelului „Continental”, acolo unde, în februarie 1915, trupa israelită de operetă „Lieblich” din București a susținut o serie reprezentații. Începând cu vara anului 1904, la inițiativa lui I. Bercovici, în grădina halei de bere „Eden” a fost amenajată o scenă pentru spectacolele trupelor de varietăți. Arhivele locale păstrează cererea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
moralizatoare sau satirice și vesele, (...) chiar pe mulți învățați și oameni cu gusturi alese”. Foarte adesea, în special în perioada interbelică, aceste petreceri au luat forma balurilor mascate. Pe 28 februarie 1924, de exemplu, a fost organizat de către Epitropia comunității israelite „un splendid bal mascat și costumat”. În acordurile „muzicei Regimentului 5 Artilerie Grea”, acesta s-a desfășurat în cadrul saloanelor domnului Milcovici, ce erau „feeric ornate și luminate a giorno”. O atracție a acestui tip de eveniment era și acordarea unui
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Normale de învățători și cei ai Liceului „Ferdinand”. Numeroase serbări sportive au fost organizate și de elevii școlilor israelito-române prin intermediul asociației „Avântul Sportiv”. Spațiile de mică publicitate din presa locală anunțau programe atractive pentru vara anului 1924: „(...) în grădina Spitalului Israelit va avea loc o Mare Serbare Sportivă. Publicul se va distra admirabil oferindu-i-se numeroase spectacole - circ de diletanți, cuplete locale, concerte, tombolă, dans”. Un eveniment inedit pentru Bacău s-a petrecut în vara anului 1924 (2-8 iunie), atunci când
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
am împăca ușor. Unii evrei merită drepturi. Evreii s-ar putea asimila prin încrucișare. Îi pare rău de cei spanioli, care-s buni, că trebuie să fie puși laolaltă cu ceilalți. Într-un loc vorbește de niște italieni de confesie "israelită", care, zice el, sunt cu totul altceva decât "Itzig", "Șloim" etc. (Scrieri politice și literare, p. 122, 106-107, 109, 116, 121.) triva formelor străine, el urăște nu numai pe cei care au introdus acele forme, ci și clasa care s-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
21 Op. cît. , pp.�37 ? i 79 22�Op. cît. , pp.�69-70. A?a cum demonstreaz? cercet? rile lui Carol Iancu asupra coresponden? ei dintre A.�I.�Cr�mieux (ministru de juști? ie al Fran? ei ? i pre? edinte al Alian? ei Israelite) ? i G.�Bleichr�der (confidentul lui Bismarck), marile puteri au insistat la Berlin că Rom�nia s? -i trateze pe evrei a? a cum erau trata? i ace? tia �n Occident, acord�ndu-le egalitate deplin?. Delegă? ia rom�n? s-a opus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
făcut neîntrerupte mijlociri din partea acestei Epitropii în acest scop". Exista un contingent de întreținuți fără plată. În august 1869, de exemplu, din 69 internați în ospiciu figurau ca bolnavi plătitori numai 21 pacienți, din care 8 evrei întreținuți de Comunitatea Israelită, care era singura organizație care își achita exemplar aceste conturi. Debitorii cei mai rău-platnici erau prefecturile, cu excepția câtorva, mai ales a Botoșanilor, despre care, ani la rând, se menționează că "plătește regulat". Bineînțeles că bolnavii al căror cont nu era
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
termenul „Israel”, care - la prima vedere - pare să delineeze foarte clar limitele acestei cărți. Termenul Israel este însă un cuvânt cu multe înțelesuri, putând semnifica realități diferite: pe strămoșul Iacob (Gn 32,29), Regatul „de Nord” (Os 1,1), poporul israelit în sens generic, unitatea teritorial-geografică de la Dan la Beerșeba (1Sam 3,20), actualul stat Israel și altele. Cititorul nespecialist, probabil, va înțelege Israelul după imaginea oferită de Biblie: un popor național, împărțit în douăsprezece triburi, care, spre sfârșitul mileniului al
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
a unui asemenea „imperiu”. Recentele cercetări arheologice au demonstrat că, de fapt, în secolul al X-lea î.C., cultura materială în teritoriul lui Iuda a rămas foarte modestă și chiar populația este numeric inferioară, fie cetăților filistene, fie celor israelite (Lehmann, 2003). Doar celebra inscripție fragmentară în limba aramaică de la Tel Dan, datată la mijlocul secolul al IX-lea î.C., salvează numele lui David de completa uitare a izvoarelor extrabiblice: „[Eu l-am ucis pe Io]ram fiul lui [Ahab
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
a părăsit coaliția siriană și s-a supus regelui asirian Salmanasar al III-lea căruia îi plătește tribut (Grayson, 1996, p. 48). Speranța protecției asiriene împotriva lui Hazael nu s-a realizat, deoarece Damascul a reușit să cucerească câteva teritorii israelite în timpul domniei lui Iehu (2Rg 10,32-33) și a succesorului său Ioahaz (2Rg 13,1-9). După gloria politică atinsă în timpului dinastiei Omri, sfârșitul secolului al IX-lea a fost o perioadă de decădere. Influența cultului divinităților astrale sau siriene
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Omri, sfârșitul secolului al IX-lea a fost o perioadă de decădere. Influența cultului divinităților astrale sau siriene, în general, întâlnite în această perioadă (cf. Cap. 3, pp. 46-48), trebuie probabil corelate cu evenimentele din această epocă istorică. În timpul decăderii israelite, dacă este adevărat că, conform 2Rg 12,18-19, Hazael a ajuns până la Ierusalim constrângându-l pe regele Ioaș (841-801 î.C.) să-i plătească tribut, lucrurile nu au mers bine nici pentru regatului lui Iuda, aliatul lui Israel. Ulterior perioadei
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
orientale. Autorii care susțin ipoteza provenienței meridionale a cultului lui Yhwh sunt înclinați să considere antice mai sus-menționatele texte biblice, dar, recent, alți comentatori s-au opus datării antice a acestor texte. Cea mai veche mărturie arheologică indubitabilă a cultului israelit al lui Yhwh este inscripția de pe stela regelui moabit Meșa (secolul al IX-lea î.C.). În această inscripție regele Meșa amintește la început dominația lui Israel asupra teritoriului moabit în timpul domniei lui Omri și Ahab (cf. și 2Rg 3
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
î.C.). În această inscripție regele Meșa amintește la început dominația lui Israel asupra teritoriului moabit în timpul domniei lui Omri și Ahab (cf. și 2Rg 3,4) și ulterior evocă victoriile sale militare care i-au adus eliberarea de jugul israelit. Aceste victorii militare sunt prezentate, după ideologia religioasă a timpului, ca victorii săvârșite de zeul moabit Chemoș, care „restituie” pământul poporului său și regelui, credinciosul său. În acest text, în concordanță cu concepția uzuală religioasă a timpului, zeul Chemoș este
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
zeul moabit Chemoș, care „restituie” pământul poporului său și regelui, credinciosul său. În acest text, în concordanță cu concepția uzuală religioasă a timpului, zeul Chemoș este descris ca zeu al moabiților, iar Yhwh ca zeu suprem al poporului și regelui israelit. Conform acestei stele, cursul evenimentelor politice și militare poate fi interpretat în cheie teologică, astfel încât să se potrivească cadrului istorico-religios al timpului, și poate fi sintetizat astfel: când zeul Chemoș s-a mâniat pe poporul său, moabiții au fost dați
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
lui Israel și-a construit chiar de la început două temple regale, unul la Betel și altul la Dan, ambele fiind opera regelui Ieroboam I (1Rg 12,20-32). Aceste informații, deși interpretate după o perspectivă teologică iudaică care condamna ridicarea sanctuarelor israelite, sunt perfect apropriate pentru a ilustra împletirea motivelor religioase și politice care stau la baza constituirii unui regat. Cât privește Regatul lui Iuda, e foarte probabil ca și aici zeul Yhwh să fi fost venerat la fel ca în cazul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
fost venerat la fel ca în cazul lui Israel: Yhwh din Ierusalim locuia, de fapt, în templu, așezat pe un tron de cherubini (2Rg 19,15), după o iconografie regală cunoscută, nu numai din tronurile feniciene, ci și din descoperirile israelite, precum postamentul cultual din secolul al X-lea î.C. găsit la Ta’anah (Hestrin, 1987; cf. Fig. 9), și iudaice ca, de exemplu, fragmentul din fildeș din secolul al IX-lea î.C. provenit de la Tel Rehov care reprezintă
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
prezent ca element teoforic în unele toponime, precum Baal-Gad (Ios 11,17) sau Baal-Perazim (2Sam 5,20) și în diferite nume de persoane, ca de exemplu, Iș-Baal (1Sam 14,49) sau Merib-Baal (2Sam 9,6). Prezența teoforului Baal în onomastica israelită e confirmată arheologic în ostracele din Samaria din secolul al VIII-lea î.C., unde elementul teoforic Ba’al apare în cinci nume de persoane, iar elementul teofor Yhwh în nouă (Tigay, 1986, pp. 65-66). În Biblie, numele divin ca
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
se desfășura cultul oficial (1Rg 12,25-33). Am 7,13 confirmă informația din Cartea întâi a Regilor despre existența unui „sanctuar al regelui” în cetatea Betel. Arheologia atestă că și cetatea Dan a fost unul dintre principalele centre de cult israelite. Conform 1Rg, în aceste sanctuare ar fi fost ridicată statuia unui taur, simbol al zeului Yhwh. Existența unui asemenea simbol de cult în aceste sanctuare nu este confirmată însă de arheologie, chiar dacă există dovezi generice ale cultului statuilor în formă
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
căror funcțiune, deși nu este foarte clară, pare să fi fost aceea de a simboliza puterea divină. Altare de acest fel, foarte cunoscute și din datele biblice (1Rg 1,50 ș.u.; Am 3,14), au fost găsite în cetatea israelită, Dan, și în cea iudaică, Beerșeba. În alte situri israelite s-au descoperit altare având coarnele abia conturate (Dan, Ghezer, Sichem) sau fără coarne. Unele altare, precum cele de la Tel Arad și Beerșeba, au foarte mari dimensiuni și cu siguranță
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
fost aceea de a simboliza puterea divină. Altare de acest fel, foarte cunoscute și din datele biblice (1Rg 1,50 ș.u.; Am 3,14), au fost găsite în cetatea israelită, Dan, și în cea iudaică, Beerșeba. În alte situri israelite s-au descoperit altare având coarnele abia conturate (Dan, Ghezer, Sichem) sau fără coarne. Unele altare, precum cele de la Tel Arad și Beerșeba, au foarte mari dimensiuni și cu siguranță erau fixe, în timp ce alte altare sunt de mici dimensiuni (Meghido
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]