26,665 matches
-
aceluiași scriitor român, care urmează să apară în aceeași editură din Istanbul, tot în colecția ,Seria literaturii universale", în care a apărut prima traducere. Nu știm pe ce cale au parvenit în țară aceste informații, deoarece fratele traducătorului, criticul și istoricul literar Cavit Yamaç, comunica vestea autorului doar la 5 noiembrie 1942, prin următoarea scrisoare aflată în arhiva Liviu Rebreanu de la Academia Română: ,Maestre, Vă scriu în timpurile acestea atât de cețoase pentru omenire, din cetatea celor șapte coline, trimițându-vă alăturat
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
care vorbește Tacit (tirania lui Domițian) reprezintă un interval de trei ori mai scurt față de cei 45 de ani ai dominației comuniste în România. într-un răstimp în care populația țării s-a schimbat în proporție covîrșitoare, dezastrele evocate de istoricul latin devin mult mai profunde și mai grave, prea puțini izbutind a supraviețui altora sau măcar să-și supraviețuiască lor înșiși. Cea de-a doua biruință este mai greu de cucerit decît prima. Păstrarea fidelității față de sine se identifică uneori cu
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
ai vremii (Georges Dumézil, Giovanni Papini, Raffaele Pettazzoni, Giuseppe Tucci, E. M. Cioran ș.a.), în acest sens Angelini făcând și câteva inedite referiri la Gaston Bachelard, Paul Ricoeur, Benedetto Croce, Cesare Pavese și mai ales la Ernesto de Martino (antropolog și istoric italian al religiilor, 1908 -1965). Ernesto de Martino, nume mai puțin sau deloc vehiculat în România, este cel care a dat semnalul în Italia - după atitudinea cvasiunanimă de răceală "respectuoasă" a începuturilor - în receptarea critică, stimulatoare de idei și dezbateri
Moștenirea lui Mircea Eliade by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/11634_a_12959]
-
străină (1933) de S. Semilian, Brăila 625 în date cronologice 1368-1993 de Gheorghe Gorincu și Florica Gorincu (1993), Tradiție și contemporaneitate în teatrul brăilean de Anghel Deac (2000), Arhivele cerului de Aurel M. Buricea (2001). Alături de acestea se situează și Istoricul orașului Brăila de Constantin C. Giurescu (1968). Spiritul creator al brăilenilor, efervescența intelectuală care a dominat continuu viața cultural-artistică și științifică plămădită evolutiv după ce Brăila a încetat de a mai fi raia turcească, în 1829, în urma păcii de la Adrianopol, au
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
precum Hariclea Darclée, Elisabeta Neculce-Carțiș, George Niculescu-Basu, Petre Ștefănescu-Goangă, Ionel Voineag, Alexandru Enăceanu. în medicină au înscris momente memorabile Ana Aslan și Mina Minovici. Nu în ultimul rând amintim pictorii Gheorghe Petrașcu și Artur Verona, arhitectul Octav Doicescu, criticii și istoricii de artă Mircea Popescu și Eugen Schileru, muzicienii și compozitorii Nicu Alifantis, George Grigoriu, Jean Moscopol, Alexandru Hrisanide. Dintre ingineri îl amintesc pe Eugeniu Iordăchescu, cel ce a pus în aplicare teza sa de doctorat în științe tehnice, despre Concepția
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
referențial, la un alt punct din care să începem examinarea și judecarea întregii culturi (poate chiar, într-un sens, a întregii istorii) românești moderne. Acest punct mai convenabil și producător de viziune mai bună cred că este aproximativ 1944/1949. Istoric n-ar fi de justificat prea multe. Acei ani reprezintă un punct de cotitură, de opțiune existențială și sociopolitică, de schimbare, de reînnoire, de potențial futurologic larg deschis. Că fereastra deschisă atunci s-a închis repede, dur și trist, este
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
din anii care precedă și urmează lui 1930 - de pildă, ale celor care gravitau în jur de Criterion, de Zburătorul sau de Gîndirea. Mai mult, discuția ar deveni și mai fascinantă dacă am adăuga (ceea ce pentru moment pare nițel prematur istoricului literar mai prudent) și cei numiți încă de pe acum "optzeciști", care însă oricum au influențat și influențează masiv și cultura (cîteodată chiar politica) română de după 1989. Pentru moment însă mă abțin de la judecăți valorice, mărginindu-mă la judecăți istorice, deși
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
că sunt niște texte fără cap și coadă sau, în cel mai bun caz, expresia unei adaptări la stilul presei literare de atunci, un fel de a-mi fura singur căciula" (Antimetafizica). Poezia stănesciană de "comandă socială" se prezintă acum istoricului literar ca un hibrid curios: altceva decît scria poetul pentru sine și altceva decît așteptau dogmaticii de la el. Tematica este desigur comună perioadei 1957-1963: condamnarea războiului și a agresiunii imperialiste de la Hiroșima la Sahara, Liban și Coreea; glorificarea păcii, a
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
un loc pe raftul întâi al istoriei literare; apoi pentru "nostalgia față de un topos iremediabil pierdut" și, nu în ultimul rând, din pricina unei "culpabilități față de un spațiu abandonat". Odată lămurite toate acestea, Mircea A. Diaconu purcede sistematic, cu toate ustensilele istoricului literar, dublat îndeaproape de critic, dar și ale istoricului, secondat de un fin psiholog. Astfel, ne demonstrează argumentat că rădăcinile complexului fenomen (în care se amestecă adesea gruparea cu mișcarea și revista) trebuie căutate în Unirea Bucovinei cu patria-mamă, de la
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
pentru "nostalgia față de un topos iremediabil pierdut" și, nu în ultimul rând, din pricina unei "culpabilități față de un spațiu abandonat". Odată lămurite toate acestea, Mircea A. Diaconu purcede sistematic, cu toate ustensilele istoricului literar, dublat îndeaproape de critic, dar și ale istoricului, secondat de un fin psiholog. Astfel, ne demonstrează argumentat că rădăcinile complexului fenomen (în care se amestecă adesea gruparea cu mișcarea și revista) trebuie căutate în Unirea Bucovinei cu patria-mamă, de la 1918. Generația tânără crescută, din acel moment, la "altă
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
oprim asupra familiei lui Valeriu Gafencu. Mucenicul basarabean era legat funciar de seva mirabilă izvorâtă din locul nașterii și de familia sa, care l-a ocrotit, iubit și ne-a dat apoi, prin surorile sale, mărturii pentru eternitate, mult folositoare istoricului preocupat de latura istorică a vieții martirului anticomunist Valeriu Gafencu. Tatăl lui Valeriu Gafencu a fost arhetipul creștinului și românului absolut în spiritul filosofiei lui Constantin Noica. Încadrarea istoriografică a lui Valeriu Gafencu se conturează complementar pe baza unor mărturii
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
care-l promovează acest Pavlic Morozov pre nume Dodon. Nu a fost încă investit în funcția de președinte dar câte a reușit să strice acest dregător kremlinez. În luna august curent Dodon a lansat cu mare pompă opusul unor pretinși istorici gen Nazaria & C așa numita „Istoria Moldovei” tocmai în trei volume editată într-un tiraj mare (socialistul are bani, este bogat!!!) „care vor fi distribuite gratis în toate școlile”. Acum, fiind înscăunat în jilțul de președinte, asta va face fiindcă
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
a fost una greșită „...Cu mâna altuia șarpele din bortă să scoți ai vrut și pre mine clește împotriva jăraticului m-ai făcut” avea să spună despre țarul Petru I cu amărăciune marele cărturar mai târziu. Iată că acum mercenarii istorici au primit învoirea să se adâncească până în sec. XI. Ce contează pentru acești scribi plătiți adevărurile incontestabile despre vechimea de peste 6000 de ani a Neamului (spuse de străini!) cu „...cea mai veche scriere din lume - cea de la Tărtăria”, despre minunata
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
lui Dodon (după acest criteriu este foarte asemănător cu Borsetka lui Plahotniuc!). Ce o să-l sfătuiască acest Ce Gevara basarabean care nu se coboară de pe baricade și nu știm dacă se va coborî cândva. Cu ce îl va putea ajuta istoricul Popovici în rezolvarea diferendului pe probleme identitare care a împărțit societatea în două? Să se înțeleagă clar: nu-l văd pe V. Voronin aliat împotriva lui Dodon, care se exprimase alegoric: „Sukin syn no nash (pui de cățea dar e
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
Maxim (Iuliu-Marius) Morariu Restitutio Grigore Pletosu Editura Renașterea/Eikon Cluj-Napoca, 2014 Istoria și spiritualitatea bisericească românească își întregesc mereu sfera valorilor prin scoaterea la lumină a noi și prestigioase lucrări. Un act de restituire necesar îl împlineste preotul, teologul și istoricul Iuliu-Marius (Maxim) Morariu, licențiat al Facultății de Teologie Ortodoxă și al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Încă din perioada studenției, acesta dovedește printr-o serioasă muncă de cercetare că teologul și istoricul îmbină cât se
IULIU MARIUS MORARIU – RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380694_a_382023]
-
preotul, teologul și istoricul Iuliu-Marius (Maxim) Morariu, licențiat al Facultății de Teologie Ortodoxă și al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Încă din perioada studenției, acesta dovedește printr-o serioasă muncă de cercetare că teologul și istoricul îmbină cât se poate de armonios pasiunea dar și priceperea bunei meniri hărăzite, devenind autorul volumelor: „Istoria mănăstirii Izvorul Tămăduirii” Salva, Editura Astra, Blaj, 2013 (împreună cu prof. Ana Filip); „Stări, momente și personalități ale Ortodoxiei transilvane”, Editura ,,Academica Brâncuși”, Târgu
IULIU MARIUS MORARIU – RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380694_a_382023]
-
ai momentului se întrebau, printre altele: ce este TIMPUL? Dar să nu vă așteptați să mă grăbesc în a da un răspuns la întrebare. Pentru că răspunsul dat de un fizician va fi diferit de cel dat de un matematician, un istoric sau un filosof. Fiecare dintre aceștia va privi TIMPUL din perspectiva propriei meserii sau propriilor preocupări. Dar tot ceea ce au în comun, atât fizicianul, cât și matematicianul, istoricul sau filosoful, este faptul că au încercat să dea o definiție timpului
CÂTEVA CIUDĂȚENII ALE TIMPULUI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380690_a_382019]
-
un fizician va fi diferit de cel dat de un matematician, un istoric sau un filosof. Fiecare dintre aceștia va privi TIMPUL din perspectiva propriei meserii sau propriilor preocupări. Dar tot ceea ce au în comun, atât fizicianul, cât și matematicianul, istoricul sau filosoful, este faptul că au încercat să dea o definiție timpului folosind mereu MINTEA. Poate că este natural să percepi timpul cu MINTEA, dar nu este un lucru deschizător de drumuri. Într-o lume materială, gândind cu MINTEA, timpul
CÂTEVA CIUDĂȚENII ALE TIMPULUI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380690_a_382019]
-
problemă pentru familiile lor (în sensul că problema lor nu are încă rezolvare), dar oamenii de știință ar putea încerca să studieze și latura mai puțin medicală, moment în care multe lucruri interesante ar putea fi descoperite. Fizicienii, matematicienii, medicii, istoricii și filosofii, cu toții ar trebui să-și dea mâna și să coopereze pentru a face noi descoperiri. Științele luate separat au șanse mai mici de izbândă, dar lucrând toate precum componentele unui mecanism sau organism, luate la un loc, acestea
CÂTEVA CIUDĂȚENII ALE TIMPULUI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380690_a_382019]
-
Editura Renașterea / Eikon, Cluj-Napoca, 2014. Recenzie de pr. stavr. Radu Botiș Istoria și spiritualitatea bisericească românească își întregesc mereu sfera valorilor prin scoaterea la lumină a noi și prestigioase lucrări. Un act de restituire necesar îl împlineste preotul, teologul și istoricul Iuliu-Marius (Maxim) Morariu, licențiat al Facultății de Teologie Ortodoxă și al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității ,,Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Încă din perioada studenției, acesta dovedește printr-o serioasă muncă de cercetare că teologul și istoricul îmbină cât se
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]
-
preotul, teologul și istoricul Iuliu-Marius (Maxim) Morariu, licențiat al Facultății de Teologie Ortodoxă și al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității ,,Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Încă din perioada studenției, acesta dovedește printr-o serioasă muncă de cercetare că teologul și istoricul îmbină cât se poate de armonios pasiunea dar și priceperea bunei meniri hărăzite, devenind autorul volumelor: Istoria mănăstirii „Izvorul Tămăduirii” Salva, Editura Astra, Blaj, 2013 (împreună cu prof. Ana Filip); Stări, momente și personalități ale Ortodoxiei transilvane, Editura ,,Academica Brâncuși”, Târgu
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]
-
apreciază în mod favorabil cercetarea celor doi autori, subliniind multiplele valențe ale acesteia. Volumul este structurat pe întinsul a nouă capitole și cuprinde de asemenea anexe și o listă bibliografică. Autorii se străduiesc să realizeze atât o amplă incursiune în istoricul orașului maramureșean (pp. 15-45), cât și o prezentare a principalelor caracteristici ale acestuia, respectiv învățământul și cultura (pp. 46-53), resursele naturale (pp. 54-68), demografia (pp. 69-90), activitatea economică a urbei (pp. 91-124), aspectele etnografice (pp. 125- 142), personalitățile locale (pp.
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
ai mirilor (staroste). Primul intră în joc mirele, apoi nașii, părinții mirilor, rudele cele mai apropiate, apoi nuntașii" (p. 135). Calitatea de preot a unuia dintre autori este deconspirată parțial și de atenția pentru aspectele confesionale și de atenția pentru istoricul lăcașurilor de cult din localitate. Astfel, în cadrul capitolului, alături de frumoasa analiză în care, alături de dicționarul lui Coriolan Suciu[2] întrebuințează și alte surse în scopul obținerii unor informații complete cu privire la aspectele toponimice, de bogatele informații cu valoare istorică, extrase fie
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
alte surse în scopul obținerii unor informații complete cu privire la aspectele toponimice, de bogatele informații cu valoare istorică, extrase fie din surse arhivistice inedite, fie din surse edite. se regăsesc și elemente privitoare la situația confesională a oamenilor locului și la istoricul locașurilor lor de cult. Având în vedere aceste aspecte, nu putem decât să remarcăm valoarea operei părintelui și a domnului profesor Botiș, să o recomandăm călduros și să credem că ea își va găsi locul atât în circuitul științific, cât
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
în cai, oi și vite, cu plete groase, cei mai puternici dintre toți oamenii, fiecare cu un singur ochi în frunte”. Erau oare miticii ciclopii sau doar mineri, care coborau în subteran cu o luminiță pe frunte, după cum consideră unii istorici (Diodor Sicul, lib. III. 12)? Chiar dacă nu se va ajunge la un consens, certă este existența unei populații cu numele care seamănă izbitor cu numele de azi al nostru de români sau armâni sau sub foarte multe alte forme care
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]