1,396 matches
-
veritabil deus ex machina, este acela că realitatea este prea complexă pentru a fi rezumată în câteva cuvinte. Complex este cuvântul-cheie care relevă insuficiența argumentativă și conceptuală a respectivului text/discurs. Un al doilea motiv este lipsa conceptelor istoriografice. Textul istoriografic este în întregime deconceptualizat, iar limbajul este comun. Nu este vorba aici de a acuza istoricii că nu folosesc un limbaj excesiv de conceptualizat, cum ar fi cel al unei științe exacte, ci de faptul că nu există nici măcar un lexic
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
urmată de trei ediții Vasile Roaită, pun`nd bazele unui mit destrămat t`rziu. Istoria României, manual pentru clasa a XI-a, 1960, p. 263. N. Manolescu, Contradicția lui Maiorescu, Editura Humanitas, București, 2000, p. 11. Adrian Cioroianu, „Dilemele mimetismului istoriografic. Episodul Analelor Româno-Sovietice (1946-1963)”, `n Fațetele istoriei. Existențe, identități, dinamici, Editura Universității București, 2000, p. 593. Anneli Ute Gabanyi, op.cit., p. 111. Doru George Burlacu, Revenirea la Maiorescu (1963-1993), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997, pp. 23-24. Din aprilie 1945 este numită
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
junimismul, ediția a II-a, Editura Eminescu, București, 1978, p. 30. Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol”, 1979, pp. 602-609. O nouă ediție a apărut peste două decenii, `n 1998, dar nu au fost aduse completări. Junimea, implicații istoriografice, Editura Junimea, Iași, 1976. Un volum mai puțin sistematizat aparține lui George Mirea (Junimea - implicații lingvistice, Editura Junimea, Iași, 1983). „La Société littéraire Junimea et la littérature d’inspiration historique”, Cahiers roumains d’études littéraires, nr. 3, 1977, pp. 63-73
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pp. 104-106, I. Cristofor nu reține o inflamare a spiritelor la apariția cărții, mai mult, recenziile foarte dure apărute `n 1988 s`nt trecute toate sub tăcere `n bibliografie, dicționarul fiind conceput ca un protest la adresa dictaturii. Al. Zub, „Mituri istoriografice `n România ultimei jumătăți de secol”, `n Miturile comunismului românesc, sub direcția lui L. Boia, Editura Nemira, București, 1998, p. 92. Autori: N. Manolescu (1970), G. Ivașcu (1972), Domnica Filimon și Simion Ghiță (1974), Eugen Todoran (1977), apoi, după un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Valjavec; I, Teil: Slovakei, Rumanien, Bulgarien, München, 1956. Ibidem. Ibidem. Ibidem; Al. Zub, „Despre discursul istoric `n România, sub dictatură”, Viața Românească, nr. 2/1994, pp. 1-5. A. Zub (coord.), Victor Slăvescu (1891-1977), București, 1993 (`ndeosebi A. Zub, „O ipostază istoriografică: Victor Slăvescu”, pp. 51-57; L. Năstasă, „Tabel cronologic”, pp. 9-10 și idem, „Bibliografie”, pp. 11-33). La Mer Noire. Des origines à la conquête ottomane, München, 1969, 394 p. (cu o prefață de V. Laurent). Manuscrisul era `n limba franceză. Traducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de scriere a unei sinteze de istorie europeană. Vitregiile Războiului și ale războiului rece au făcut ca totul să răm`nă un proiect `ndrăzneț. Vezi L. Boia, Evoluția istoriografiei române, București, 1976; RI 1993, nr. 1-2; V. Spinei (coord.), Confluențe istoriografice românești și europene. 90 de ani de la nașterea istoricului Gh. Brătianu, Iași, 1988. M. Nițescu, op.cit., p. 379-380. G.Liiceanu, Despre limită, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 45-52. M. Nițescu, op.cit., p. 395. G. Liiceanu, op.cit., p. 89. Mihail Gorbaciov
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lucrare Literatura europeană și evul mediu latin 3. Considerațiile lui Curtius sunt puse în discuție, în aceste ultime decenii, de studiile post-coloniale, în primis, de lucrările lui E. Said. În mod succesiv, eseul lui Terrusi se deplasează de la planul strict istoriografic la analiza unor cazuri literare deosebit de semnificative sau de la prezența lingvistică și ideologică a figurii lui Moro în nuvelistica italiană și europeană din secolele al XV-lea și al XVI-lea, iar tema Orientului - în Orașele invizibile ale lui I.
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
vieții literare din Transilvania. Ca „direcții de lucru”, criticul a avut în vedere „degajarea trăsăturilor esențiale furnizate de poezia lui Mihai Beniuc și încercarea de a integra această creație în istoria poeziei românești”. Prin urmare, o valorizare sub două aspecte, „istoriografic și estetic”, a unei opere controversate. Studiată astfel, poezia lui Beniuc își evidențiază fondul constant de imagini și „fluctuațiile de expresivitate”, „viața lirică a motivelor” și momentele de „recul poetic” de-a lungul a patru decenii de istorie (1930-1970). F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
Hasdeu. Sfera de preocupări se dovedește însă mult mai largă, după cum o arată repunerea în circulație a unor texte importante, adesea puțin cunoscute, din scrierile lui I.L. Caragiale, Paul Zarifopol ș.a. sau contribuțiile de istorie literară incluse în sumar. Demersul istoriografic e fericit completat de analiza, justificată prin valoarea intervențiilor critice ori de principiu, a vieții literare a anilor ’90 și, mai ales, de implicarea în aceea la zi. Între colaboratori sunt critici literari și scriitori cu o valoare confirmată, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289242_a_290571]
-
după retragerea romană, prin creștinism și menținerea legăturilor cu Imperiul Roman la sud de Dunăre, există numeroase dovezi ale continuității dacilor și dacă romanilor, contribuția elementului slav la formarea poporului și a limbii române, caracterul romanic al poporului roman, Teoriile istoriografice tendenționiste referitoare la formarea poporului român au fost lansate În scopul menținerii controlului asupra teritoriilor românești de către statele dominante, În condițiile luptei pentru emancipare națională a românilor din provinciile românești aflate sub stăpânire străină. ÎNTEMEIEREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI Formarea statelor
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
la cartea de față, devenind a opta, cred, închinată fenomenului Eminescu, din 1984 până azi. Firește, atenția se concentrează asupra viziunii eminesciene privitoare la destinul acestei provincii românești, viziune care îmbină, cu o pătrundere demnă de o minte genială, elementele istoriografice cu cele ale filosofiei, dreptului, politicii, moralei, toate în strânsă corelație cu ceea ce am numit, într-o carte anterioară 1, ontologia arheității. Totuși, titlul Basarabia eminesciană mi-a impus trecerea dincolo de referința strict exegetică, urmărind spiritul abordării eminesciene la destinul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cazul să extrapolăm "studiile de caz" doar la oamenii care au scris despre Finlanda. A supralicita această modalitate de lucru înseamnă, într-un anumit fel, introducerea unor restricții care contribuie, pe alocuri, la slăbirea coerenței cărții și la transformarea discursului istoriografic într-un "puzzle" multicolor. O adevărată pată de culoare introdusă de autor în acest capitol este informația cu privire la festivalul scriitorilor de la Lahti, topos poetic cunoscut în întreaga Europă, la fel cu faima dobândit-o la un moment dat festivalul de
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
informație vehiculată. Prezența unei reviste românești de natura și cuprinsul "Columnei" este un caz destul de rar în istoria raporturilor culturale românești cu alte țări, fapt care trebuie salutat ca atare. Capitolul rotunjește cum nu se poate mai bine un efortul istoriografic consistent al autorului, care realizează în final și o trecere în revistă a principalilor autori finlandezi contemporani intrați în vizorul traducătorilor români, între care se numără Mika Waltari, Sofi Oksanen, Arto Paasilinna sau Antti Tuomainen. O secțiune bogată de bibliografie
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
natură să pună în circulație cât mai multă informație, în măsură să epuizeze cât mai multe surse posibile, lucrarea de față ni se prezintă ca un frumos început într-un domeniu care aștepta de multă vreme un astfel de demers istoriografic. Construcție atotcuprinzătoare, bazată pe o documentație inedită, culeasă cu multă grije din izvoare diferite, salutăm, în consecință, frumosul început care s-a făcut cu acest prilej. Mircea POPA Introducere Prezenta lucrare are ca scop, așa cum se menționează și în titlu
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
al Mexicului îl informează pe reprezentantul României la acea vreme că va avea aceeași atitudine dacă țara noastră se va afla într-o situației similară Finlandei. Un an mai târziu, Gheorge Cojocaru scrie Constituirea Sfatului Țării. O abordare istorică și istoriografică. Într-o remarcă făcută la adresa constituționalității Dietei, istoricul american Charles Upson Clark afirmă, în unul din primele studii apărute în 1928 în Statele Unite, că acei care neagă faptul că Dieta ar fi un organ constituțional "înfruntă neconstituționalitatea tuturor celorlalte organe
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
p. 24. Cios, Irina, Profil '90. media@terra 2000, în "Observator cultural", nr. 41, decembrie 2000, p. 24. Codruț, Mariana, Rubrica DE-ALE VIEȚII, în "Vatra", nr. 6-7, 2003, p. 77. Cojocaru, Gheorge, Constituirea Sfatului Țării. O abordare istorică și istoriografică, în "Transilvania", nr. 3-4, 2008, p. 13. Constantin, Ion, Pantelimon Halippa. Apostolul Unirii, în "Transilvania", nr. 3-4, 2008, p. 49. Constantinescu, Ștefan, Ștefan Constantinescu și Tom Sandqvist, în "IDEA. Artă+societate", nr. 23, 2006, p. 50. Crețulescu, Andrei, Happy together
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
24. 544 Ibidem. 545 Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, organizație înființată de URSS în 1949. 546 Lucian Giura, File din cronica relațiilor româno-mexicane, în "Transilvania", nr. 11-12, 2007, p. 93. 547 Gheorge Cojocaru, Constituirea Sfatului Țării. O abordare istorică și istoriografică, în "Transilvania", nr. 3-4, 2008, p. 13. 548 Ion Constantin, Pantelimon Halippa. Apostolul Unirii, în "Transilvania", nr. 3-4, 2008, p. 49. 549 Cercetător științific principal III la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului din București. 550 Mihai Trașcă, Un document inedit
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Sfântului Francisc ori rescrie romanesc tema călătoriei inițiatice a celor trei magi, într-un discurs narativ reușit (mai puțin finalul, nonficțional), la persoana întâi (ceea ce îi conferă o anumită ingenuitate), combinând oniricul, proza de atmosferă fantastică și narația de tip istoriografic. Eseurile din Spuma și stânca (1991) și Revelații... mărturisesc convingeri despre poezia proprie, despre lirică în genere și despre scrisul unor confrați, mai ales din generația autorului, dezvăluind o personalitate în căutarea echilibrului dintre spirit și formă, vechi și nou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
fi socotită drept factor coagulant), îndemnați în ultimul timp și de mișcările feministe (deloc de neglijat sub raportul înrâuririlor), istoricii (bărbați dar și tot mai multe femei) au fost nevoiți să țină cont de particularitățile acestui gen (feminin) - „genus”, „categorie istoriografică” și „elementul constitutiv al raporturilor sociale fondat pe diferența între sexe...”6 - și să-și plaseze în acest context considerațiile lor. Istoria femeii (jumătate din omenire și, ca urmare, „din istorie”, în genere) a eliminat semnul „absenței sexului” din preajma istoriografiei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mediu european (deci și a celui românesc), neatârnând - zicea Jacques de Goff - de vreun loc propice, fie el în Centru sau la Margine, ci de relațiile conflictuale care se nășteau într-un spațiu dat. Dispunerea dihotomică (una canonică în literatura istoriografică medievală a românilor) de evidentă sorginte scripturistică, acea opoziție dintre Bine și Rău identificată în faptele Voievozilor, a învățat-o, poate, Stoica Ludescu de la înaintași (autorul acelei bănuite compilații din timpul lui Matei Basarab)51: — „Vlad - vodă țepeș. Acesta au
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
alte elemente privitoare la domnia lui Constantin Brâncoveanu - în opusculul lui Dimitrie Cantemir, Evenimentele Cantacuzinilor și Brâncovenilor din țara Românească, redactat în Rusia între 1717 și 1718129; Constantin (fiul cel mare), Ștefan, Răducanu, Matei, Enache Văcărescu (ginerele lui Brâncoveanu - spune tradiția istoriografică; în Dicționarul... de atâtea ori citat până acum al lui Nicolae Stoicescu, despre Ianache Văcărescu, vel agă și mare paharnic, om de încredere al lui Vodă - Brâncoveanu îl folosea în misiuni „delicate” [cum ar fi interogarea comilitarilor lui Staicu Merișanu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Miron Costin, București, 1976; Petrescu, Configurații, 55-73; Simuț, Diferența, 6-11; Scarlat, Ist. poeziei, I, 93-95, 127-132, 137-139; Manolescu, Istoria, I, 50-58; Mazilu, Recitind, I, passim, II, 95-105, 152-166; Dumitru Velciu, Miron Costin. Raporturile literare cu contemporanii și posteritatea sa istoriografică, București, 1995; Elvira Sorohan, Miron Costin. Permanențe ale mentalității românești, Iași, 1995; Dan Horia Mazilu, Literatura română barocă în context european, București, 1996, 229-252; Sorohan, Introducere, 181-214, 333-351; Dicț. analitic, II, 365-368, IV, 395-397; Dicț. esențial, 204-208; Mihai Mitu, Integrala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
G. Călinescu, Vladimir Streinu scrie în ". Cu privire la biografia călinesciană criticul are aprecierile cele mai călduroase. G. Călinescu a avut intuiția suverană a vieții poetului: "Frumusețea este a imaginii concepute prescriptic și acreditată prin talent literar și selectarea expresivă de material istoriografic corespunzător." Exegezei îi găsește în schimb cusururi multiple, unele semnalate nedrept. Descrierea ineditelor eminesciene este socotită, cu suficiență, "simplă rezumare". Relevându-i lui Călinescu "temperamentul său critic deosebit de interesant", "resursele excepționale de scriitor", munca dârză și talentată, Streinu neagă valoarea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
, (Letopisețul de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei), cea mai veche scriere istoriografică românească în limba slavonă. Descoperită la Tulcea, într-un manuscris copiat în Moldova în a doua jumătate a secolului al XVI-lea (pe la 1710 aparținea preotului „Gheorghi din Băiceni”, dăruit lui de „preuteasa răposatului” protopop Ursul din Iași), cronica a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287788_a_289117]
-
interne, la baza capitolelor dedicate domniei lui Ștefan cel Mare în letopisețul scris de Grigore Ureche. Străbătut de suflul eroic și evlavios al epocii, Letopisețul de când s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Țara Moldovei este cea mai însemnată operă istoriografică și literară românească în limba slavonă din a doua jumătate a secolului al XV-lea și de la începutul celui de-al XVI-lea, continuată de episcopul Macarie, egumenul Eftimie și călugărul Azarie, iar mai târziu în limba națională, la un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287788_a_289117]