3,057 matches
-
cuvântului, București, 1978 (în colaborare cu Antoaneta Tănăsescu). Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, O antologie a reportajului nostru, GL, 1964, 49; Mircea Iorgulescu, Rondul de noapte, ARG, 1970, 4; Sasu, Progresii, 158-160; Ciobanu, Panoramic, 220-224; Stănescu, Poeți și critici, 155-161; Bucur, Istoriografia, 572-573; Mihăilescu, Conceptul, II, 193; Sângeorzan, Anotimpurile, 99-110; George Muntean, Schiță de portret, RITL, 1986, 4; Nicolae Mecu, Demnitatea „criticii jurnalistice”, RITL, 1986, 4; Mircea Iorgulescu, Minte lucidă, spirit arzător, RL, 1989, 25; Dicț. scriit. rom., II, 670-672; Micu, Ist.
IVASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
învestite o muncă și o pasiune uriașe, s-a finalizat în ample monografii, ca, bunăoară, aceea consacrată lui Mihail Kogălniceanu, operă de mare valoare științifică. Preocupările lui Alexandru Zub au fost orientate, mai ales, spre cercetări de istoria culturii și istoriografie. Realizările în aceste domenii l-au înscris pe autorul lor, pe drept cuvânt, printre personalitățile cele mai de seamă ale genului. Nu considerăm necesar să consemnăm aici, pe îndelete, toate titlurile care compun opera istoricului ieșean. Numeroasele sale cărți, studii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
profesor la Facultatea de Istorie, în raportul final, care sintetiza aprecierile comisiei de analiză, notam următoarele lucruri, care exprimau și punctul de vedere al unui alt mare, și regretat, istoric român, Pompiliu Teodor: „Alexandru Zub este o personalitate proeminentă a istoriografiei române contemporane, cunoscut în țară și peste hotare, grație unei opere de amploare în domeniul istoriografiei și a teoriei istoriei. Prin întreaga sa activitate, dl. Zub a contribuit substanțial la înaintarea cunoașterii istoriei în teritorii ce nu erau îndestul defrișate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lucruri, care exprimau și punctul de vedere al unui alt mare, și regretat, istoric român, Pompiliu Teodor: „Alexandru Zub este o personalitate proeminentă a istoriografiei române contemporane, cunoscut în țară și peste hotare, grație unei opere de amploare în domeniul istoriografiei și a teoriei istoriei. Prin întreaga sa activitate, dl. Zub a contribuit substanțial la înaintarea cunoașterii istoriei în teritorii ce nu erau îndestul defrișate. Cercetările efectuate de domnia sa în aria istoriei istoriografiei au integrat scrisul românesc în marile curente ale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
hotare, grație unei opere de amploare în domeniul istoriografiei și a teoriei istoriei. Prin întreaga sa activitate, dl. Zub a contribuit substanțial la înaintarea cunoașterii istoriei în teritorii ce nu erau îndestul defrișate. Cercetările efectuate de domnia sa în aria istoriei istoriografiei au integrat scrisul românesc în marile curente ale istoriografiei universale. Până la dânsul, nimeni nu a luminat capitolele fundamentale ale istoriografiei române. Principala sa contribuție trebuie căutată în stabilirea concordanțelor istoriografiei române cu scrisul istoric european și, în egală măsură, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și a teoriei istoriei. Prin întreaga sa activitate, dl. Zub a contribuit substanțial la înaintarea cunoașterii istoriei în teritorii ce nu erau îndestul defrișate. Cercetările efectuate de domnia sa în aria istoriei istoriografiei au integrat scrisul românesc în marile curente ale istoriografiei universale. Până la dânsul, nimeni nu a luminat capitolele fundamentale ale istoriografiei române. Principala sa contribuție trebuie căutată în stabilirea concordanțelor istoriografiei române cu scrisul istoric european și, în egală măsură, cu realele valori ale istoriografiei române, integrate liniilor de interes
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
contribuit substanțial la înaintarea cunoașterii istoriei în teritorii ce nu erau îndestul defrișate. Cercetările efectuate de domnia sa în aria istoriei istoriografiei au integrat scrisul românesc în marile curente ale istoriografiei universale. Până la dânsul, nimeni nu a luminat capitolele fundamentale ale istoriografiei române. Principala sa contribuție trebuie căutată în stabilirea concordanțelor istoriografiei române cu scrisul istoric european și, în egală măsură, cu realele valori ale istoriografiei române, integrate liniilor de interes ale istoriografiei universale. De asemenea, dl. Alexandru Zub a format cercetători
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
erau îndestul defrișate. Cercetările efectuate de domnia sa în aria istoriei istoriografiei au integrat scrisul românesc în marile curente ale istoriografiei universale. Până la dânsul, nimeni nu a luminat capitolele fundamentale ale istoriografiei române. Principala sa contribuție trebuie căutată în stabilirea concordanțelor istoriografiei române cu scrisul istoric european și, în egală măsură, cu realele valori ale istoriografiei române, integrate liniilor de interes ale istoriografiei universale. De asemenea, dl. Alexandru Zub a format cercetători de valoare și a creat o veritabilă școală, dovedind astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
românesc în marile curente ale istoriografiei universale. Până la dânsul, nimeni nu a luminat capitolele fundamentale ale istoriografiei române. Principala sa contribuție trebuie căutată în stabilirea concordanțelor istoriografiei române cu scrisul istoric european și, în egală măsură, cu realele valori ale istoriografiei române, integrate liniilor de interes ale istoriografiei universale. De asemenea, dl. Alexandru Zub a format cercetători de valoare și a creat o veritabilă școală, dovedind astfel disponibilități pentru instruirea tinerei generații. Ne aflăm în fața unei opere pe deplin conturate, în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Până la dânsul, nimeni nu a luminat capitolele fundamentale ale istoriografiei române. Principala sa contribuție trebuie căutată în stabilirea concordanțelor istoriografiei române cu scrisul istoric european și, în egală măsură, cu realele valori ale istoriografiei române, integrate liniilor de interes ale istoriografiei universale. De asemenea, dl. Alexandru Zub a format cercetători de valoare și a creat o veritabilă școală, dovedind astfel disponibilități pentru instruirea tinerei generații. Ne aflăm în fața unei opere pe deplin conturate, în fața unui discurs istoric strălucit, a unui stilist
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
valoare și a creat o veritabilă școală, dovedind astfel disponibilități pentru instruirea tinerei generații. Ne aflăm în fața unei opere pe deplin conturate, în fața unui discurs istoric strălucit, a unui stilist, calități ce îl așează de dl. Alexandru Zub în rândul istoriografiei majore române“. Ca unul care am urmărit ascensiunea d-lui Alexandru Zub în câmpul istoriei naționale și al culturii române, și ca fost profesor, i-am citit și apreciat opera, i-am cunoscut activitatea, i-am admirat arta de a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Zub și statutul de excelență pe care Institutul de Istorie „A. D. Xenopol“ îl are de circa cinci ani de zile. În plan științific e ușor de observat că, după 1989, preocupările savantului ieșean converg cu cele mai vechi în domeniul istoriografiei și al istoriei culturii. Volumele de autor apărute de la acea dată continuă un program care se poate sesiza cu ușurință din chiar titlurile cărților: Istorie și finalitate (1991); La sfârșit de ciclu. Despre impactul Revoluției franceze (1994); În orizontul istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sfârșit de ciclu. Despre impactul Revoluției franceze (1994); În orizontul istoriei (1994); Eminescu: glose istorico-culturale (1994); Impactul reîntregirii (1995); Chemarea istoriei. Un an de răspântie în România postcomunistă (1997); Discurs istoric și tranziție, În căutarea unei paradigme (1998); Orizont închis. Istoriografia română sub dictatură (2000); De la istoria critică la criticism. Istoriografia română sub semnul modernității (reeditare, 2000); Vasile Pârvan. Efigia cărturarului (reeditare, 2000); Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală în România, în dialog cu Sorin Antohi (2002); Vasile Pârvan: dilemele unui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
istoriei (1994); Eminescu: glose istorico-culturale (1994); Impactul reîntregirii (1995); Chemarea istoriei. Un an de răspântie în România postcomunistă (1997); Discurs istoric și tranziție, În căutarea unei paradigme (1998); Orizont închis. Istoriografia română sub dictatură (2000); De la istoria critică la criticism. Istoriografia română sub semnul modernității (reeditare, 2000); Vasile Pârvan. Efigia cărturarului (reeditare, 2000); Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală în România, în dialog cu Sorin Antohi (2002); Vasile Pârvan: dilemele unui istoric (2002). În același timp, a coordonat mai multe volume
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mereu preocupat de înnoirea constantă a temelor și de îmbogățirea informativă a cursurilor. A ținut, la mai multe facultăți din Iași, două serii de cursuri, ambele având drept scop să-i deprindă pe studenți cu noile direcții și metode ale istoriografiei mondiale: Tradiție și înnoire în societatea românească (secolele XVIII-XX) și Curente și idei în istoriografia contemporană. E demn de remarcat că mulți dintre cursanți au devenit între timp colegii noștri de muncă, la Institut, colaboratori la publicațiile acestuia sau doctoranzi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la mai multe facultăți din Iași, două serii de cursuri, ambele având drept scop să-i deprindă pe studenți cu noile direcții și metode ale istoriografiei mondiale: Tradiție și înnoire în societatea românească (secolele XVIII-XX) și Curente și idei în istoriografia contemporană. E demn de remarcat că mulți dintre cursanți au devenit între timp colegii noștri de muncă, la Institut, colaboratori la publicațiile acestuia sau doctoranzi la Istoria culturii. Istoriografie sub îndrumarea lui Alexandru Zub. Atent la ce se întâmplă în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
înnoire în societatea românească (secolele XVIII-XX) și Curente și idei în istoriografia contemporană. E demn de remarcat că mulți dintre cursanți au devenit între timp colegii noștri de muncă, la Institut, colaboratori la publicațiile acestuia sau doctoranzi la Istoria culturii. Istoriografie sub îndrumarea lui Alexandru Zub. Atent la ce se întâmplă în societatea românească, înainte și după decembrie 1989, în ciuda precarității ei pe vremea regimului comunist, cercetătorul Alexandru Zub a practicat asiduu publicistica, acordându-i o însemnătate specială în perioada tranziției
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
etc., demonstrează preocuparea sa de a cultiva spiritul interși transdisciplinar. Pentru cultivarea acestui spirit s-a străduit să extindă legăturile cu lumea academică de pretutindeni. În acest sens, face parte din Asociația Istoricilor Europeni, Asociația Istoricilor Americani, Comisia Națională de Istoriografie de pe lângă CISH, Societatea Internațională pentru Studiul Timpului (SUA), Societatea de Studii Sud-Est Europene (München), Académie International de Droit Linguistique etc. Alexandru Zub e un cărturar autentic. Obligat de foarte tânăr să-și asume responsabilități, să trăiască o experiență dureroasă, el
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
prea puțin frecventat de istoricii români; pe de o parte, datorită slabei lor apetențe pentru autoreflexivitate și explorarea propriilor unelte teoreticometodologice, pe de alta, din pricina prejudecății că publicistica istorică ar fi un gen minor. Consonant cu exemple ilustre din alte istoriografii - de la Fernand Braudel la François Furet -, procedeul este însă binevenit, oferind accesul la problematica trecutului unui public cultural mai larg. Nu este de mirare că Al. Zub își focalizează astăzi atenția asupra acestor modalități și interogații. Odinioară, în timpurile încremenite
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și de idei precum cele din cadrul Junimii (Junimea. Implicații istoriografice, * Publicat în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»“, Iași, XLI, 2004, p. 722. 20 OVIDIU PECICAN 1976), al așa-numitei „Școli critice“ (De la istoria critică la criticism, 1985) ori din istoriografia interbelică (Istorie și istorici în România interbelică, 1989). Reeditate într-o serie compactă, de opere, toate aceste cărți, referitoare la personalități și mișcări istoriografice s-ar constitui - vizibil, de astă dată - într-o istorie a scrisului nostru modern și contemporan
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Istoria românilor din Dacia Traiană, 1982 etc.) sunt, în acest sens, o dovadă absolut grăitoare. Menirea lor a fost nu doar de a pregăti - cum am spus - explorările personale de mai târziu, ci și de a suplini carența - cronică în istoriografia română - a mijloacelor de cercetare, prin sistematizarea unui volum de informații pe care puțini, până la domnia sa, se încumetaseră să le unifice și să le organizeze în acest mod. Au urmat, pe această bază documentară, răbdător creată, marile sinteze de istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
română - a mijloacelor de cercetare, prin sistematizarea unui volum de informații pe care puțini, până la domnia sa, se încumetaseră să le unifice și să le organizeze în acest mod. Au urmat, pe această bază documentară, răbdător creată, marile sinteze de istoria istoriografiei, începute prin reflecția întreprinsă pe marginea concepției și a operei istorice a lui Mihail Kogălniceanu (1974) și prelungită prin cercetările * Publicat în „Analele Științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași“, Istorie, tom L, 2004, p. 341-344. 22 ALEXANDRU-FLORIN PLATON
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
prin reflecția întreprinsă pe marginea concepției și a operei istorice a lui Mihail Kogălniceanu (1974) și prelungită prin cercetările * Publicat în „Analele Științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași“, Istorie, tom L, 2004, p. 341-344. 22 ALEXANDRU-FLORIN PLATON dedicate istoriografiei Junimii (Junimea, implicații istoriografice, 1976), prefacerilor scrisului istoric românesc de la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului XX (De la istoria critică la criticism, 1985) și evoluțiilor, din același unghi, din perioada interbelică (Istorie și istorici în perioada interbelică, 1986
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
începutul secolului XX (De la istoria critică la criticism, 1985) și evoluțiilor, din același unghi, din perioada interbelică (Istorie și istorici în perioada interbelică, 1986) volum care - reeditat de curând (în 2003) - încheie provizoriu amplul efort de elaborare monografică a istoriei istoriografiei române, început în 1974 și desfășurat pe durata exact a două decenii. În interstițiile acestui vast proiect s-au inserat mai multe volume de cronici, eseuri ș.a.m.d. (A scrie și a face istorie, 1981; Biruit-au gândul: note
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
prea mult asupra perioadei de după 1989 din biografia intelectuală a d-lui Zub. În raport cu epoca anterioară, programul științific desfășurat de domnia sa nu a înregistrat, acum, vreo schimbare radicală. Putem nota aceeași preocupare de restituție monografică a marilor etape ale evoluției istoriografiei române, aceeași reflecție asiduă pe marginea scrisului istoric și a misiunii civic-sociale a istoricului, aceeași vocație a deschiderii și dialogului cu străinătatea, împlinită, de când d-1 Zub a fost ales, în urmă cu 15 ani, în unanimitate (fapt semnificativ), directorul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]