1,082 matches
-
Era aproape universală această practică. Decameronul se distinge în rândul altor cicluri de nuvele toscane deoarece le acordă personajelor feminine un rol proeminent, dominant, considerându-le principalul public, dar și protagoniste ale povestirilor.”123 Este interesant că cei care vor istorisi aceste povestiri din suita Decameronului, grupul celor zece, brigata, au în componența lor șapte femei sau 120 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 6. 121 „Noul interes, mai exact terapia la care Boccaccio se gândește, este consolarea pe care o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
doamne și trei tineri. Avem din nou un raport de superioritate al feminității, căreia Boccaccio îi acordă mai mult credit în ceea ce privește abilitatea, talentul, înțelepciunea, farmecul, gingășia și diplomația de a relata povestiri. Este o lume în care femeile vorbesc sau istorisesc, așadar domină prin forța cuvântului, în care au posibilitatea de a se exprima liber, uneori chiar până la granițele licențiosului, un univers din ce în ce mai matriarhal, ce renunță la dogme și canoane, la reguli stricte și opreliști de orice fel, și pune pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
debarasarea de vetust, femeile acestea reprezintă un alt spirit, al unei emancipări și eliberări, al puterii de decizie asupra propriei vieți, ci este omonim cu substantivul novella, care desemnează o povestire, și anticipă activitatea principală a grupului - aceea de a istorisi. Biserica, ca de altfel și castelul mai târziu, sunt alese ca spații de refugiu deoarece prin închiderea lor oferă protecție, siguranță, devin lumi suficiente lor înseși, oaze de calm, de plăcere, de desfătare. Indiscutabil, tinerele ilustrează niște prototipuri ideale feminine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și aceea de a oferi un climat plăcut în spațiul în care trăiește alături de cei dragi. Ca niște adevărate femei instruite, o dată ajunse în paradisul unei naturi îmbietoare, convin să-și petreacă timpul într-un mod mai mult decât elevat, istorisind povestiri despre un subiect anume, dovedindu-și priceperea nu doar în cunoașterea unei tradiții orale a vremii (renumitele fabliau-uri care aveau o notă comică, chiar dezinvoltă uneori, și în care problemele minore ale familiei erau abordate), dar și o solidă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mă rog lui Dumnezeu, a toate îndurătorul, să-mi deie cât mai multe, și mie și la toți creștinii care râvnesc la ele.”197 Uneori poveștile ei nu sunt la fel de fericite, cum este și în cazul zilei a patra, când istorisește despre o tânără îndepărtată abuziv de către frații ei de persoana pe care o iubea și care este chiar ucisă. Fata va afla adevărul despre iubit prin intermediul unui vis revelator și va decide să se stingă lin din cauza suferinței pierderii celui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cit., p. 157. 449 Ibidem, p. 159. 450 Ibidem. 451 James W. Cook, art. cit., p. 55. 452 Ibidem, p. 57. 126 celor patristice, a impus propria exegeză.453 Eșecul ei din Prolog, dar și din basmul pe care îl istorisește, constă în faptul că nu poate să demonstreze necesitatea imperioasă a autorității feminine în căsnicie. Personajele ei nu sunt întru-totul credibile, regina, bătrâna, cavalerul pot fi, de fapt, așa cum am subliniat, personificări ale târgoveței.454 Nevasta din Bath nu are
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
consistență și îl îmbogățește. Se insistă asupra vârstei fragede, inocente a băiatului, pentru a se reliefa nevoia unei purificări, umanitatea se apropie de celest numai într-o stare de curățenie interioară și de candoare. 500 . Personajul feminin narator se dovedește, istorisind această întâmplare, mai evlavioas decât părea în Prologul general. Utilizează deseori adjectivul „mic”, este sensibilizată vizibil de mucenicia copilului, atitudinea ei devine antisemită, dar, în același timp, este naivă și simplă. Sfârșitul povestirii ne impresionează prin aceeași pietate și tandrețe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
urmă nu pare deloc naiv. Este, dimpotrivă, un adept al convențiilor dragostei curtenești, care au devenit o parte constitutivă din maniera sa de a gândi sau de a vorbi. Toată naivitatea, dar numai aparent, după cum vom observa, îi aparține naratorului, istorisind, credibil, la persoana întâi.638 Lamentația pe care i-o face cavalerul este de o durere sfâșietoare: „Mi-i viața azi durere vie,/ Străină orice bucurie,/ Când doamna ce-am iubit odată/ Cu dragoste nemăsurată/ Pierdută-mi este pe vecie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fac memorabile în rândul celorlalte personaje. Sunt, înainte de toate, înțelepte, însușire pe care atât Giovanni Boccaccio, cât și Geoffrey Chaucer o poziționează în fruntea virtuților umane (marchiza de Monferrato din I. 5). Bătrâna cumpătată, mama economului, un alt pelerin ce istorisește o povestire legată de problematica cuplului, se distinge prin chibzuința cu care își învață fiului să prețuiască în viață valoarea tăcerii: „Dintre virtuțile înțelepțești/ A pune gurii frâu e cea dintăi./ Așa să-nveți și pre copiii tăi./ Sporovăiala, dragul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
personaj original, ci împrumutat de la Boccaccio 782 și valorificat artistic și de un alt mare bard italian, Petrarca 783. Este o donna angelicata ce se distinge prin frumusețe, răbdare, virtute, credință, supunere și dragoste. Acțiunea povestirii, plasată în Italia, ne istorisește despre un crai pe nume Valter ce se îndeletnicea cu vânătoarea, respingând viața de familie, spre disperarea supușilor săi, care l-ar fi dorit căsătorit, cu urmași ce să-i succeadă la conducerea acelui domeniu. Văzând nemulțumirea și dorința arzătoare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în „ANQ”, winter 2007, vol. 20, nr. 1, p. 9. (trad. n.) 859 Ibidem, p. 12. (trad. n.) 230 îmbărbătat pe cei care nu aveau tăria să-și afirme adeziunea față de creștinism. Ne referim aici la povestea vieții Sfintei Cecilia, istorisită de cea de-a doua maică prezentă în rândul pelerinilor chaucerieni. Dacă în excipitul său, doftorul condamna păcatul, cea de-a doua maică debutează istorisirea proprie printr-un apel la înlăturarea lenei, pentru a continua cu o rugăciune adresată Fecioarei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de decăderea lor morală sunt soții geloși, autoritari, bătrâni sau prea rigoriști (II.10, IV.10, V.10, VII.5, Mai din Povestirea neguțătorului). În povestirea a zecea din cea de-a doua zi a Decameronului, Dioneo își propune să istorisească o întâmplare care se dorește ilustrativă și certifică faptul că femeile își vor urma mereu instinctele, căutând cu înfocare dragostea, mai ales atunci când nu le este oferită și accentuează faptul că nimeni nu le poate cere o abstinență forțată, percepută
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
acesta nici nu le spera să le găsească în situația aproape dramatică în care se aflase anterior. Inițial credincioase și virtuoase, unele femei nu au puterea de a se menține în această conduită impecabilă până la sfârșit, acceptând cedarea fizică. Nuvela istorisită de Elisa, în ziua a treia, evidențiază condiția femeii, umilă și precară, căci nu avea un statut bine definit, depinzând de alții, și nicio legislație care să o protejeze. Cu toate acestea, dragostea și tinerețea se dovedesc a fi mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
apar într-o lumină cu totul favorabilă atunci când adevărata lor natură este descoperită sau când dorințele ascunse sunt reperate de cei din jur sau de către cititor. Cel mai concludent devine exemplul târgoveței din Bath, care în basmul pe care îl istorisește tovarășilor de drum evidențiază dorința femeii de a se căsători, căutarea permanentă a dragostei și a protecției masculine. Basmul pleacă de la un viol, pentru a dezbate apoi problema căsătoriei și a se încheia triumfal cu necesitatea indiscutabilă a iubirii autentice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Wachter Îi trimisese acesteia scrisori obscene, Îi vorbise vulgar la telefon și o amenințase că-i va sechestra fiica. Ne aflăm În fața unui exemplu de paradox omenesc. O persoană foarte inteligentă eșuează În viață din cauza unui comportament prostesc. Vă voi istorisi ceva din realitatea mea imediată, povestea unuia dintre elevii mei, un băiat strălucit, cu un coeficient de inteligență foarte ridicat, pus În Încurcătură de propriul său talent. În plin zbucium al adolescenței, a devenit conștient de capacitățile sale și s-
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
veșnică prin Cuvântul, tot așa, cei ce se închină acestora (zeilor) se aseamănă deșertăciunii demonilor și vor pieri împreună cu ei în gheenă»”<footnote Actele martirice, Martiriul Sfinților Carp, Papil și Agatonica, 2-7, p. 166-167. footnote>. Sfântul Ambrozie al Milanului ne istorisește și despre martiriul fiilor preotului Eleazar. Astfel, împăratul prigonitor Antioh a poruncit să fie duși la cazne fiii preotului Eleazar, mai întâi cel mai mare dintre frați, însă acesta a grăit râzând: „«Bine că păstrezi ordinea de vârstă. Dar cum
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
va jertfi niciodată”<footnote Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, III, 1-4, în col. cit., p. 316, 317. footnote>. Ceva cu totul deosebit și de-a dreptul nemaiîntâlnit s-a petrecut în Edesa Mesopotamiei. În orașul acesta - ne istorisește Casiodor - se afla biserica apostolului Toma, nu mai puțin vestită decât împodobită. În ea, pentru respectul ce i se arăta, se Țineau deseori întruniri. Voind să o vadă împăratul, și știind că acolo se întrunesc toți cei care îi sunt
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
cu termenii lui Bahtin, și anume bilingvismul ca semn al parodiei. Constatăm din start că titlul conține germenii deriziunii, făcând apel la etimologia greacă numai pentru ca, mai apoi, tonul inițial serios, gramatical, chiar academic să se piardă o dată cu aglomerarea faptelor "istorisite", unele dintre ele însă tot intertextual, deși sub forma povestirii în povestire, funcționând ca simple preluări ale povestirilor mileziene (fabulae milesiae), altele sub forma narației în devenire care își transformă naratorul (îl numim aici pe Encolpius) în coparticipant la acțiune
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lui Gargantua, fiul uriașului Grandgousier, Rabelais decide să "alcătuiască" (acesta este verbul pe care îl folosește cu obstinație, parcă pentru a semnaliza și faptul că scrierea lui s-a ivit, de fapt, din cele vechi, remodelate) o continuare a continuării, istorisind geneza și evoluția lui Pantagruel, fiul lui Gargantua. Un alt șiretlic: numele eroului, care dă naștere seriei pantagruelism ("scriere plină de pantagruelism") pantagruelion ("cânepa" care însoțește corabia "eroilor" în drumul lor spre oracolul Sfintei Butelci), provine din lumea lingvistică familiară
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
eliberare a energiilor umane din orice situație de natură să le încorseteze. Vom urmări secvența strict din punctul de vedere al deformării, în oglindă parodică, a eruditului model. Dacă, înainte de publicarea operei rabelaisiene, protagonistul lui Morus, Raphael Hytlodeus, descoperă și istorisește, la rându-i, celor interesați detaliile funcționării societății perfecte într-un spațiu extern lumii reale, pe insula Utopia, acest model al despotului luminat care este Gargantua hotărăște ridicarea abației din Thélème în centrul unei lumi provinciale, încărcată cu o doză
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
căutarea Sfântului Graal". Nu mai este decât un pas până la o versiune extremă a acestui tip de narator îndoielnic, a cărui identitate ne este dezvăluită în final (naratorul e ficționalizat, ia înfățișarea unuia dintre personaje): Da, carte. Sora Teodora care istorisea această poveste și războinica Bradamanta sunt una și aceeași femeie (...). Pana aleargă mânată de aceeași plăcere care te face să alergi pe drumuri. Capitolul pe care-l începi și nu știi încă ce poveste va istorisi este asemenea colțului după
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
carte. Sora Teodora care istorisea această poveste și războinica Bradamanta sunt una și aceeași femeie (...). Pana aleargă mânată de aceeași plăcere care te face să alergi pe drumuri. Capitolul pe care-l începi și nu știi încă ce poveste va istorisi este asemenea colțului după care o să cotești ieșind din mănăstire și nu știi dacă-ți va scoate în față un balaur, o ceată de sălbatici, o insulă fermecată, o nouă dragoste". Deși va fi produsul unei literaturi din care postmodernismul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lucrare mărturia celor 227 de colaboratori, martori oculari care i-au furnizat informațiile prezentate. Cu modestie, el se declară doar purtătorul lor de cuvânt, lăsând în plan secund confesiunea: "Închin această carte celor care nu au avut destulă viață ca să istorisească ei cele prezentate aici. Și să mă ierte că nu am văzut, nu mi-am adus aminte, nu am deslușit totul". Declarația paratextuală ("această carte nu cuprinde amintiri din viața mea"30) trebuie înțeleasă ca intenție de a da întâietate
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
poate răspunde cu certitudine, chiar dacă nu există dubii că i-ar fi lăsat în pace pe creștini. Sublinierea atitudinilor binevoitoare ale unor principi păgâni față de creștini, exprimă invitația indirectă la un apel pentru momentul prezent. Din viața sa ni se istorisește un detaliu unic despre numirea funcționarilor de stat: contrar uzanțelor de atunci, împăratul a făcut publice numele candidaților, motivând prin aceasta că nu era potrivit ca acest fel de a proceda al creștinilor și al iudeilor, pentru candidații lor la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ne citează alte surse), Tertulian, Ieronim și Paulus Orosius. Lactanțiu ne spune că Petru a mers la Roma doar în timpul lui Nero; acestei informații i se adaugă și tăcerea impresionantă din Faptele Apostolilor care nu ar fi ezitat să ne istorisească, dacă ar fi existat anterior anului 60, vreo călătorie de-a sfântului Petru în capitala Imperiului. O asemenea informație despre începutul predicării apostolice a sfântului Petru la Roma nu ar fi fost privată de notorietate, în cadrul comunității creștine romane, și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]