720 matches
-
dedus adâncul acestei calme creste, Intrată prin oglindă în mântuit azur, Tăind pe înecarea cirezilor agreste, În grupurile apei, un joc secund, mai pur. Nadir latent! poetul ridică însumarea De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi Și cântec istovește: ascuns, cum numai marea, Meduzele când plimbă sub clopotele verzi... reprezintă arta poetică a liricului: Poezia este o ieșire din contingent în pură gratuitate, joc secund, nadir latent, adică o oglindire a zenitului în apă, o sublimare a vieții prin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la Galați”. Moș Anton a fost deci anunțat că Ionică a murit la Galați. S-a speriat, a plâns ca un copil, s-a pregătit pentru înmormântare cu lumânare și ștergar la lumânare, a mers cu trenul la Galați, și, istovit de durere și plângând, a urcat la etajul II și s-a oprit în fața ușii apartamentului lui Ionică și nu îndrăznea să sune. Când a sunat, i-a deschis chiar Ionică. O situație imposibil de comentat. în altă vară, Costică
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
care au dispărut apoi. Sub masca compromițătoare de turnător am fost ținut tot timpul în atenția securității care a urmă rit compromiterea mea. M-am întrebat: În toată țara, cine știe câți români au căzut victime ca mine, fiind răpiți, terorizați, amenințați, istoviți cu nesomnul și cu lumină orbitoare în ochi? Astăzi, în anul 2006, se vorbește de „turnători”, dar nimeni nu suflă o vorbă despre cei ce au inițiat și cum, și prin ce metode diabolice, au realizat această pacoste pe capul
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sângele meu fierbinte și era încurajat de himera unor promisiuni care veneau de dincolo de puterea brațului meu. Închid ochii și văd rânjetul temniței cu adâncuri de întuneric, zăbrele, obloane și păgâne văgăuni... Mă văd ferecat în lanțuri și cătușe care istovesc și doboară orice voință cutezătoare de împotrivire, răpun orice putere omenească aruncată într-un hău fără fund! Uriașa armată de ucigași îngrozită de neînduplecata noastră voință de a nu ne lepăda de crezul nostru, era în slujba satanei. Ei inventau
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mijloace de producție. Au fost vândute pe nimica toată, distruse, închise (vezi fabrica de hârtie Letea, Confecția, metalurgia, țesătoria, fabrica de încălțăminte, fabrica de mașini-unelte, fabrica de mobilă, moara și tăbăcăria). Toate acestea doar în municipiul Bacău. Acești „holerici” au istovit și secătuit trupul țării ca pe timpul năvălirii hoardelor asiatice. Azi nu se mai muncește. Nu mai avem nici țărani, nici muncitori de calitate, conștienți și demni. Totul este pospăială și goană după bani. Trăim într-o încrâncenare, între muncă și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
am întâlnit și pe părintele Nicolae Grebenea, care era în greva foamei, avea cinci zile de grevă când l-am întâlnit, ținut într-o celulă, pe un grătar sub care permanent, zi și noapte, forfotea un circuit de apă care istovea rezistența și năucea mintea victimei. Revederea cu Părintele a fost scurtă, în trecere. De la Siguranța Statului, lotul nostru a fost depus la închisoarea Văcărești. Așa cum am arătat în scrisul meu anterior, la Închisoarea Văcărești, 1942, am petrecut cel mai frumos
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pentru istorie și pentru neam un bilanț macabru și dureros, nu-l repetați și cei de azi. Acum când se preconizează și se plămădesc în Parlament noi legi de prigonire a legionarilor, din adâncul sufletului meu mult chinuit, cu trupul istovit de înverșunate și crude torturi ce am îndurat ani și ani, strig: opriți defăimarea și crima, opriți decimarea legionarilor români și creștini. Torționarilor de ieri, ucigași și băutori de sânge, împreună cu urmașii voștri nebotezați -, potoliți-vă bestia din voi și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
străini D-na Maria Rosetti, soția lui C.A. Rosetti, ia conducerea unui spital pentru răniți.104 Rușii nu se mai sunt în stare dc a învinge singuri după cum le era ambițiunea. După ce au cerut, tot la fel micii Serbii, istovită după rezbelul ce făcuse, ca să lupte din nou, același ajutor îl cere și de la Grecia. Iar Munte negrul era mereu în luptă. La începutul lui august, Serbia intră din nou în foc.105 Pe la 19-20 august, garda imperială rusă începe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a impresionat a fost faptul că aci, în comparație cu locurile natale, erau drumuri bune. A plecat de-acasă pe-o vreme de toamnă, în carul cu boi, străbătînd cei patruzeci de kilometri de după-amiază pînă a doua zi dimineață. A ajuns istovit de oboseală și de spaima de hoți. Tot atunci, pentru prima dată, a băut ceai într-o cofetărie. Povestea sa a fost ceva mai lungă, incluzînd și alte amintiri, de pildă aceea despre evreii care ieșeau la poarta orașului înaintea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
gînd absurd ceva pozitiv, dar nu reușesc. Nici un criteriu nu e suficient de sigur, nici un reazem nu pare destul de solid. Disiparea fricii se produce cam după o oră, timp în care inima se chircește, apăsată de „nervi”, iar mintea se istovește în gol. În faza următoare, mă simt sec, cu reacții intelectuale lente și mediocre. Iată, afară ziua e frumoasă, cu soare și fără pic de vînt, dar conflictul din mine mi a anulat orice plăcere de a o contempla. Am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
banii?” „Din vînzarea unor lucrări de autori mai mici. Singurul din care n-am vîndut e Ilie Boca. Ăsta merge departe!” *„Am o senzație de sfîrșeală...”, mi-a mărturisit Tiberiu. Nu e, din păcate, singurul în această situație: „era” îi istovește pe cei sensibili. „și eu - i-am spus - sînt asemenea unui cal obosit, ajuns la mijlocul dealului cu căruța încărcată. Grăbit, stăpînul îl biciuie și îl suduie, fără a înțelege necesitatea unor pauze de efort”. *„Ce te uiți ca dracul la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un articol al autorului publicat În ultimii ani În Neue Zürcher Zeitung: „Nimeni nu poate ocoli Auschwitzul. Auschwitz este punctul negativ culminant al civilizației noastre: nu există nimic care să depășească Auschwitzul. În jurul acestui fapt monstruos lumea se va mai istovi multă vreme”. Pentru a Întregi imaginea, aș adăuga acestor citate complementare cele afirmate de Imre Kertész În 1990 În revista Szombat, În care Holocaustul, văzut ca o „cultură”, este situat În context postbelic. Referindu-se la supraviețuitorii deveniți scriitori care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu bine în curtea lui Neagu, care i-a adăpostit în grajd, scuzându-se că în casă sar putea să vină cineva dimineața și să-i vadă. Femeile din casa lui Neagu le-au adus albituri ca să se schimbe și, istoviți după tot efortul din ultimele zile, s-au trântit pe paie și au dormit, în rumegatul molcolm al vitelor până aproape de prânz. La amiază au întins masa cu tot ce puteau să i servească mai bun. Bătrânul Neagu, care avea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a urmărit multă vreme părerea de rău că am putut să-i spun, chiar în glumă, aceste cuvinte. El mi-a mulțumit și mi-a zis: „ Cred că pe viitor nu o să apelez la astfel de servicii, dar eram prea istovit după toate exercițiile pe care le am făcut în după amiaza asta.” Am simțit că mi se rupe inima: „ Vă rog să mă iertați, Domnule Profesor!” „Popicule (așa îmi spunea când mă alinta), te-am obosit și pe tine prea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cunoșteau mersul trenurilor. Ne-au păzit până ne-am urcat în tren. Am mers singuri, însă ni s-a ordonat: "mâine vă prezentați la poliția din Râmnicu Sărat cu documente cu tot!" Asta a făcut mama când am ajuns acolo istoviți de foame și de frig. Am călătorit noaptea și pe la 3-4 dimineața am ajuns în Râmnicu Sărat. Viață de deportat la Râmnicu Sărat C. I.: Așadar 24 de ore au trecut din momentul arestării până ați ajuns la Râmnic. R.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mai dură decât înainte. Hrușciov vrea să-i înăbușe, dar a dat greș”. Poate că Hrușciov a ezitat să lovească șobolanul de teamă să nu spargă vasele, poate s-a simțit obosit pentru discuții tensionate și poate că se simțea istovit de presiunea din interiorul partidului, oricum, înainte de ieșirea sa de pe scenă se pare că relațiile româno-sovietice s-au încălzit înainte de a intra într-o perioadă rece. La 27 septembrie 1964, o delegație guvernamentală și de partid românească a mers la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Vocea bătrânului părea deosebit de gravă. Paul dădu din umeri și spuse: - Desigur, domnule. Am să trec în pauza de prânz. Restul dimineții a simțit un gol bizar în cap. Și-a mâncat prânzul fără nici o poftă, simțindu-se neașteptat de istovit. Probabil că în dimineața asta am muncit mai mult decât mi-am dat seama - a conchis el. Toată după-amiaza a fost o adevărată forfotă de fermieri prin magazin. Marriott a cinat cu ceva mai multă poftă și s-a dus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
receptacol al lumii, că trăirile părelnic anodine, disparate, evanescente se pot încărca de tensiuni universale. S-a petrecut o minirevoluție în poetica postbelică, avînd puține preludii (Bacovia), însă ale cărei urmări, după toate probabilitățile, sînt departe de a se fi istovit. În chip ostentativ, M. Ivănescu pune accentul nu pe expansiunea expresionistă, pe bravada cosmicizării, ci pe retranșarea, pe reducția ființei angoasate, covîrșite de spaimele, adesea delicate, ale propriei sale condiții. Macrocosmosului i se preferă microcosmosul interiorizării, nu mai puțin bogat
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
Acasa > Stihuri > Semne > ARLECHIN Autor: Mia Popa Publicat în: Ediția nr. 1385 din 16 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului ARLECHIN Arlechinul de ieri istovit de puteri ilar,vrea să-ți mai spună alba mea soră,Lună n-ai să fii tu nebună n-ai iubi pământeni, inutile dureri, rictus de arlechin inundă un suspin... Nu fi soră,nebună, nu iubi,dalbă Lună. 14 octombrie
ARLECHIN de MIA POPA în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349735_a_351064]
-
în măruntaie, diode,/ orice piesă se schimbă - atenție la/ contrafacere - marca e imprimata pe limbă/ sub eticheta nouă deci/ nu-l udă ploaia, încălzește odaia,/ vară funcționează că ventilator,/ iarnă ouă dacă stăpînii vor.// Aspiră praful, scoate dopul din sticlă,/ istovește musca, strănuta ioni negativi,/ găsește cheia pierdută și se vinde în rate,/ a ghici viitorul poate iar printr-un/ sistem etajat și subtil se ghemuiește/ sub leagănul de copil" (Cîinii mecanici). Procedeul nu e deosebit, în fond, de cel al
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
de sirenă în timpanele ceruite, uitarea pe chipul fiecăruia, de nicăieri chipul ei, de pretutindeni ochii mei căutînd umbra încă foșnind în iarba uscată, dintre toate femeile ea era aproape ca depărtarea cînd singurătatea pune brațele în aripile îngerilor te istovește ca pe un stîrv ochii de vultur, numai ea părea a fi cu adevărat deși nu se lăsa atinsă, ivită doar în rama unei ferestre pe cînd cerul amurgește în ochii cîinilor aprinși în cerul crescut din pămînt, ce puteam
Străina by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/14439_a_15764]
-
luat-o printre case, în van, l-am căutat pe străzi, și l-am strigat făr' de răspuns... M-au auzit doar niște străji de noapte, care m-au ajuns din urmă, - care m-au lovit cu pumnii, pân-au istovit, lu'ndu-mi și vălul de pe umeri... Câți fost-au, nu-i ușor să numeri. Jurați pe roada gliei, fi'ce ierusalemice, că nu-i veți tăinui, - ci-aveți a-i zice că mă topesc de doru' lui! - Cu ce-i iubitu
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
dar continua să scrie în timpul nopții și a absolvit Universitatea de elită din Tokio în 1947. A obținut o slujbă în Ministerul de Finanțe și părea să se îndrepte spre o carieră de funcționar extrem de promițătoare. Cu toate acestea era istovit și tatăl său a fost de acord să se retragă un an și să se dedice scrisului. În final, extrasele de cont ale drepturilor de autor încasate de Mishima după primele succese literare aveau să-l convingă că fiul său
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
în culmea nebuniei“, făcând să trosnească „zidurile hanului bătrân“. În timp ce-i legau mâinile deasupra capului, Stavrache „îi scuipa și râdea cu hohot“. Camaradul căută lumânarea și o aprinse, dar, cum „îi dete lumina în ochi, Stavrache începu să cânte popește“. Istovit de încăierare, popa Iancu se uită la fratele lui mai mare care „cânta nainte, legănându-și încet capul, pe mersul cântecului, când într-o parte când într-alta“ și se gândește că n-are noroc. Finalul nuvelei prezintă un caz
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
greu ""dularii "" necesari acoperirii lipsurilor și nevoilor de acasă, fapt ce a determinat apariția unor cântece de dor de țară și de satul natal ce au rămas în tradiția orală precum și altele care au fost menționate în lucrări de specialitate. Istoviți de condițiile grele de muncă dar și de dorul plaiurilor natale, cei mai mulți dintre emigranții plecați peste ocean s-au întors acasă cu ""bruma"" de câștig cumpărându-și - ca și cei plecați în "Țară" - pământ, vite, "părți de pădure" sau "heiuri
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]