1,337 matches
-
Bookmark not defined., Roosevelt, Stalin, p. 416 175FRUS, 1944, Tipografia Guvernului SUA, Washington, DC, 1962, IV, 234-236 176AndreiError! Bookmark not defined. Oțetea (ed.), The History of the Romanian People, Twayne Publishers, New York, 1970, p. 567; Cristian Popișteanu și Petre Pînzaru, Itinerariu istoric românesc, 1944-1974, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 25 177ChurchillError! Bookmark not defined., Triumph and Tragedy, p. 227 178Loewenheim, Langley și Jonas (editori), Roosevelt and Churchill, p. 585; vezi și Adam B. Ulam, Stalin, the Man and His Era
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
subiecte, ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1485 Memoriu, Herbert Stein către David Parker, 1 martie 1972, 2 p., dosar CFCO 125 România 69-70, cutia 8, dosare confidențiale 69-74, dosare pe subiecte, ASCA: ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1486 Itinerariu, 17 martie 1972, 5 p., dosarul Vizita în România, 20-21 martie 1972, cutia 16, Marina Whitman, SMOF, ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1487 Memoriu, Jeanne W. Davis către Steve Bull, 21 martie 1972, dosarul ExF6 6-6; 1/1/72-2
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu Halmyris”, după cum menționau numeroase izvoare literare. În felul acesta s-a stabilit întreita identitate: Salmorus - HalmyrisThalamonium. Aprofundând studiul privind localizarea cetății unde au pătimit Epictect și Astion, C. Moisil, preciza în anul 1910, că între localitățile de la Sfântul Gheorghe Itinerariul lui Antonius (secolul al III-lea) numără și Salmorude, care la cazul nominativ suna Salmorus - și care este transcrierea latinească a grecescului Halmyris. Faptul a fost observat și de alți cercetători (Netzhammer, V. Pârvan, etc.). De altfel, în izvoarele posterioare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
contemporană oferind numeroase exemple de interferențe între politică și religie 7. De aceea, a urmări istoria democrației creștine înseamnă a pune întrebări privind istoria raporturilor cu papii, cu ierarhiile ecleziastice, cu organizațiile catolice sau protestante; înseamnă de asemenea a evoca itinerariul spiritual și militant al cadrelor sale, recrutate, în cazul cel mai general, din nenumărate acțiuni și asociații de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, apoi din Acțiunea Catolică: se poate constata, dacă avem în vedere situația Veneției, Bavariei sau Flandrei, că
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cere"5. În aceeași zi, André Colin a lansat prin radio de la Beirut un apel la continuarea războiului. Creștin-democrații intraseră în Rezistență chiar din momentul semnării acordului de la München și și-au continuat acțiunea după înfrîngere aproape în mod natural. Itinerariul unui Georges Bidault începînd cu editorialele fulgurante din L'Aube și pînă la președinția Consiliului Național după Jean Moulin, este un exemplu din acest punct de vedere. Bine informați asupra realităților nazismului dinainte de război, ei nu au fost tentați să
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
București, 1975 Lyons, John, Introducere în lingvistica teoretică, Editura Științifică, București, 1996 Lyons, John, Semantics, Cambridge University Press, Cambridge, London, New York, vol. I-II, 1977 de Madariaga, Salvador, Englez, francez, spaniol, în volumul André Malraux, Okakur Kakuzo, Salvador de Madariaga, Itinerarii spirituale, Editura Meridiane, București, 1983, p. 145-394 Malmberg, Bertil, Lingüística estructural y comunicación humana, Editorial Gredos, Madrid, 1985 Martinet, André, Elemente de lingvistică generală, Editura Științifică, București, 1970 Menéndez Pidal, Ramon, Origenes del español, Madrid, 1950 Miclău, Paul, Semiotica lingvistică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prezent: douăsprezece scenarii în totul, fiecare subliniind câte o altă dimensiune a fluxului ființial. Retrospecția, aliaj de oniric (Adormirea. Visurile ei anxioase) și trezie, are analogii în Dante din Infernul, de unde: Drumuri pline de obstacole; Peregrinarea sufletului; Misterul firii. Un itinerariu; Casa viscerelor pământului; Magna Mater; Minotaurul. Lupta cu destinul și celelalte. Arhitectura riguros geometrică garantează o viziune rotundă; asaltul labirintului (al infernalului) se bazează pe premise sfidătoare în măsură să insufle individului (rătăcitor asemenea lui Dante într-o selva oscura
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Gh. Vlăduțescu, Ed. Stiințifică, București, 1997. Anselme de Cantorbery, Proslogion suivi de sa réfutation par Gaunilon et la réponse d’Anselme, trad. de Bernard Pautrat, Flamarion, Paris, 1993. Augustin, Soliloquia, trad. de Dan Negrescu, Editura de Vest, Timișoara, 1992. Bonaventura, Itinerariul minții În Dumnezeu, Ed. Științifică, București, 1994, trad. de Gheorghe Vlăduțescu. Boutroux, Émile, Les vérités éternelles chez Descartes, Librairie Félix Alcan, Paris, 1927. Brehier, Emile, Histoire de la philosophie, PUF, Paris, 1989. Chevalier, Jacques, Histoire de la pensée, vol. III, vol. IV
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de Constantin Noica, Humanitas, București, 1992, p. 254. . Ionescu, Nae, Prelegeri de filosofia religiei, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj, 1993, p. 154. . Apud Le Goff, Jacques, Intelectualii În Evul Mediu, trad. de Nicole Ghimpețeanu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 132. . Bonaventura, Itinerariul minții În Dumnezeu, trad. de Gheorghe Vlăduțescu, Editura Științifică, București, 1994, p. 9. . Op. cit., p. 29. . Op. cit., p. 30. . Apud Vignaux, Paul, Philosophie au Moyen Âge, Librairie, Armaud Colin, f.a., p. 121. . Anselm, Proslogion, trad. de Gh. Vlăduțescu, Ed. Științifică
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
CHIRIAC: Maestrul-profesor 37 Mihai MĂNIUȚIU: Portret al regizorului ca tânăr fericit 39 Cristina MODREANU: Existența ca proiect artistic 42 Ion Bogdan LEFTER: Portret cu spectacole, filme, mituri și detalii... 44 Robert W. CORRIGAN: Alexa Visarion în Statele Unite 48 Emanuel VASILIU: Itinerariu american 49 Dana DOGARU: Tăcerile și respirația... 56 Răzvan VASILESCU: De unde știu? 57 Dorina LAZĂR: Pereții... cu fire verzi 58 Rodica MANDACHE: În căutarea lui Alexa Visarion 60 Mircea ALBULESCU: Sfințenia asta este viața 61 Marian RÂLEA: Eu și "Noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în elocventa prezentare pe care acesta i-a facut-o. Avem onoarea ca Alexa Visarion să ne fie coleg și în același timp să fim binecuvântați de darurile pe care acesta ni le oferă cu atâta generozitate. Robert W. CORRIGAN Itinerariu american Avându-l conducător științific de doctorat pe profesorul Alexa Visarion, am optat ca tema de studiu să fie Creația teatrală și cinematografică a regizorului Lucian Pintilie, în contextul vieții artistice românești a ultimilor 50 de ani. Am primit spre
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
printr-o multitudine de înțelesuri. Teatrul este o stare de trezie". Autorul articolului Dialogul lui Visarion cu lumea deslușește talentul regizoral al artistului român atât la nivelul conceptului cât și al realizării scenice. Imaginile sunt de o intensitate dramatică explozivă. Itinerariul american al lui Alexa Visarion este prezentat, de asemenea, ca un contact rodnic între două personalități aparținând unor culturi diferite dar apte de dialog și cooperare pe care profesorul Robert W. Corrigan l-a descoperit și inițiat cu toate dificultățile
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nodurilor unui covor prin galeria conflictelor și personajelor din piesele lui Shakespeare, Cehov și Caragiale. Sau ca o rețea cu înfățișarea pânzei de păianjen. Personajele și conflictele aruncându-și umbrele unele spre altele, ca liante caracterologice. De exemplu, regizorul exercită itinerarii ale personajelor shakespeariene dintr-o piesă în alta, în baza identificării unor analogii caracterologice și de conduită, din care rezultă întregul operei lui Shakespeare. Precizez că aici avem în vedere raportul dintre parte și întreg, partea dând seama de întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
descoperirea adevărului despre moartea lui Nechifor, restabilirea justiției. Spațiul geografic obiectiv în care se desfășoară acțiunea (spațiu real, de la Măgura Tarcăului până în ținutul Dornelor, din colo de muntele Stânișoara) este dublat de un spațiu simbolic (spațiul labirintic, drumul ce urmează itinerariul simbolic al soarelui, spațiul interior al visului etc.). Reperele temporale sunt și ele duale, timpul diegetic obiectiv (mai puțin de un an, din toamnă până la sfârșitul lui mar tie) fiind integrat unei durate mitice, punctat de timpul sacru al sărbătorilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
frunte cu Geo Bogza, uitat, contestat sau minimalizat, autorul sinucigaș (1883 - 1923) în perioada de aur a marelui roman românesc, a rămas un caz autohton de insurgență literară timpurie, anticipatoare și sincronă în același timp. Monografia lui Nicolae Balotă reface itinerariul unei opere deschise, disociindu-se de Al. George, care crede că "Urmuz e un nume propriu de convenție sub care se adăpostesc o sumă întreagă de legende". Monografia este operă de pionierat, mai ales în condițiile lipsei de referințe biografice
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cele din urmă cărți ale sale: "Dicționarul cronologic al romanului românesc, de la începuturi până în 1989" (Editura Academiei, 2004), "Dicționarul general al literaturii române", vol. I-IV (Editura Univers Enciclopedic, 2004 - 2007), "Târgul de dulce" (poezie) (Editura Clusium, 2006), "Portrete și itinerarii plastice" (Editura Clusium, 2007). Marin Mincu sau mitul scriitorului total Sub semnul seriozității cu care Marin Mincu (1944, Slatina - 2009, București) și-a obișnuit cititorii, stă și cea mai recentă carte de interviuri date de scriitor, între 1983 și 2001
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
mamei, de aceea, completează fără să ne mai mire clișeul romanesc. Sia fusese obligată la o continuă rătăcire între domicilii pasagere, decurgînd direct din situația mai puțin obișnuită a bastardului pentru care taina pecetluiește identitatea mamei. Este de înțeles ca itinerariul obscur, trecînd succesiv prin casele unor mame de împrumut să sfîrșească, după speranța tatălui, în casa nouă a Linei Rim, responsabilă pentru deriva nomadă a fiicei sale secrete. Variantă răsturnată a aceluiași accept matern monstruos, atitudinea Linei de respingere a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
lui practice." Traseul lui Lică de pînă la întîlnirea cu Ada Razu fusese și unul al adopției, valabil, fără vorbe prea multe și pentru fiica lui, Sia. Favorurile erotice au fost întotdeauna dublate de cele domestice, practice, printre care "aprovizionarea". Itinerariul bărbatului se construiește în continuare cu etape din traseul locativ: "Era drept că de la Dănculeț, din Piața Mare, pînă la moșica Mari, de la căpitanul de intendență cu nevasta cam ușurică, pînă la casa de marmoră a făinarului Razu, Lică nu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
note de Adina Arvatu, C.D. Ionescu și Mihnea Moise . LIICEANU G., E.M. Cioran. Itinerarios de una vida. Los continentes del insomnio y Entrevista con E.M. Cioran, traducere în spaniolă de Eva Calatrava, Ed. Alfons el Magnanim, Barcelona, 1995. LIICEANU G., Itinerariile unei vieți. Apocalipsa după Cioran, Humanitas, București, 1995. LIICEANU G., Cioran sau filosofia că antifilosofie, în Ceartă cu filosofia, Humanitas, București, 1992 (pp. 134-189). LIICEANU G., Prefață la un film despre Cioran în Apel către lichele, Humanitas, București, 1992, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Cioran, Căderea în timp, pp. 137-138. 6 Pascal Quignard, op. cît., p. 129. 7 Ibid., p. 134. 8 Ibid., p. 135. 9 Emil Cioran, Silogismele amărăciunii, Humanitas, 1996, p. 63. 10 Emil Cioran, Cartea amăgirilor, p. 152 . 11 Gabriel Liiceanu, Itinerariile unei vieți, pp. 116-117. 12 Alejandra Dahia, Ernesto Sábato a los 80, articol apărut în revistă "Caras", 30 septembrie 1991, Santiago de Chile. 13 Ernesto Sábato, Abaddón, El Exterminador, p. 23. 14 Idem. 15 Ibid., p. 21. 16 Páginas de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
6 Emil Cioran, în revistă "Glasul strămoșesc", Sibiu, anul VI, nr. 10, 25 dec. 1940, referință preluată de pe Internet. 7 Ernesto Sábato, Antes del fin, p. 51. 8 Ibid., p. 53. 9 Cioran și muzica, p. 32. 10 Gabriel Liiceanu, Itinerariile unei vieți, Emil Cioran, p. 28. 11 Gabriel Liiceanu, Itinerariile unei vieți, p. 51. 12 Emil Cioran, Aspecte berlineze în Calendarul no. 5, decembrie 1933. 13 Lo mejor de Ernesto Sábato, p. 140: "Frențe al conocimiento objetivo se reivindicó el
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
nr. 10, 25 dec. 1940, referință preluată de pe Internet. 7 Ernesto Sábato, Antes del fin, p. 51. 8 Ibid., p. 53. 9 Cioran și muzica, p. 32. 10 Gabriel Liiceanu, Itinerariile unei vieți, Emil Cioran, p. 28. 11 Gabriel Liiceanu, Itinerariile unei vieți, p. 51. 12 Emil Cioran, Aspecte berlineze în Calendarul no. 5, decembrie 1933. 13 Lo mejor de Ernesto Sábato, p. 140: "Frențe al conocimiento objetivo se reivindicó el conocimiento del hombre mismo, conocimiento trágico por șu misma naturaleza
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de la sola razón,șino además y sobre todo con la ayuda de la vida misma y de las propias pasiones que la razón descarta". 14 Emil Cioran, Caiete ÎI, pp. 62-63. 15 Emil Cioran, Caiete ÎI, p. 174. 16 Gabriel Liiceanu, Itinerariile unei vieți: Emil Cioran, Apocalipsa după Cioran, p. 28. 17 William Kluback, Michael Finkenthal, Ispitele lui Cioran, p .138. 18 Emil Cioran, Aspecte berlineze, Calendarul nr. 5, decembrie 1993. 19 Emil Cioran, Revelațiile durerii, Ed. Echinox, Cluj, 1990, prefață de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
elevi fiecare. Vârsta elevilor este cuprinsă între 16-17 ani, dintre care 24 de fete și 38 de băieți. Profilul la care sunt înscrise cele două clase este cel de Matematica Informatica. II. Metode și tehnici de investigație. Metoda definește „calea, itinerariul, structura de ordine sau programul după care se reglează acțiunile practice și intelectuale în vederea atingerii unui scop”. Metodele sunt ghidate de concepția generală a cercetătorului, de principiile teoreticoștiințifice de la care acesta pornește, reunite sub denumirea de metodologia cercetării. Principalele metode
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
până în final. Dar pentru copilul Nică, imaginea părinteluiăpopii) rămâne pentru totdeauna asociată cu ―instrumentelelui ―de tortură-: Calul Bălan și Sfântul Nicolai. Intenția lui Creangă este însă aceea de a apărea în fața lumii ca un humuleștean printre alții, de a configura itinerariul unei existențe anonime, care ―ar putea fi și va fi fost a oricărui fecior de țăran din MoldovaăPaul Cornea). Nică este copilul Smarandei Creangă și al lui Ștefan a Petrii Ciubotariul, un copil ca toți ceilalți, a cărui unică preocupare
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]