1,501 matches
-
dusă de burghezie împotriva tineretului naționalist român. E desigur o răzbunare a soartei ca renegații să fie cei mai cumpliți prigonitori ai celor ce împărtășesc vechile credințe, azvârlite la gunoi ca nefolositoare. Exemplul clasic, de atâtea ori citat, a fost Iulian Apostatul , deși, firește nu-mi pot îngădui să compar această nobilă figură istorică cu sinistrul cioclu de la Iași, căci primul a încercat să apere măreața construcție a imperiului roman, roasă de „termitele” creștine tocmai atunci când primea cele mai puternice lovituri
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
special pentru acest mod de a încăleca. 48 Din 25 în 25 de ani, catolicii țin un "an sfînt" (spre pildă, anul 2000). * Vezi pag. 51 bis. 49 Templu ridicat de Adrian pe locul celui dedicat de Agrippa divinităților familiei Iulienilor. În 609, Bonifaciu al IV-lea l-a transformat în biserică (Sf. Maria a Martirilor). După 1870 a devenit "catedrala Italiei" unde sînt săvîrșite ceremoniile religioase de importanță națională. 50 Diadoh, titlul Princepelui moștenitor al Greciei. 51 Wilhelm al II
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Pentru ce fel de concurs s-a antrenat Iulian? * De ce nu era “o zi tocmai bună pentru concurs”? * La ce probă a participat Iulian? * Ce s-a întâmplat cu băiatul când alerga? * De ce a fost supărat Iulian după concurs? * Ce i-a spus doamna învățătoare? * Ce a învățat Iulian din această întâmplare? * Crezi că va mai participa și la alte concursuri sportive? 2) Obține cuvinte noi după modelul: a pârî - pârăcios a minți a plânge a iubi
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
de Stil vechi. v.9. Biserica Ortodoxă de Stil vechi această Biserică reprezintă o variantă specială a ortodoxiei. Totul a început în 1924, „când ziua de 1 octombrie («pe stil vechi») a fost declarată 14 octombrie (pe «stilul nou»)”. Calendarul iulian a fost introdus în anul 46 Î.Hr. de către iuliu Cezar. Între el și anul solar „există o diferență de 11 minute și 14 secunde, care s-au adunat de-a lungul secolelor, însumând cele 13 zile (diferența între stiluri
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
exacerbate prin alcoolism; starea lui e periculoasă atât pentru societate cât și pentru el însuși și este neapărată nevoie de a fi internat în o casă specială spre cercetare și observare pe un timp limitat, după socotința medicului curant. Dr. Iuliano, Dr. Bogdan, Iassy, Noemvrie 6” în urma acestui consult medical poetul a fost trimis la Mânăstirea Neamț cu jandarm după el, unde a fost depus pe 8 noiembrie 1886. Din faza bucureșteană a bolii lui Eminescu avem, iată, două relatări și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mercur de către doctorul Isac. Importanța lui vine din faptul că medicii numiți sunt mari personalități medicale și publice, între ei un medic militar cu gradul de colonel. Ce bârfește doctorul botoșănean (cuvântul său din textul Hanrietei nu este redat) despre Iuliano și Bogdan, medicii care l-au trimis în 1886 pe Eminescu la Mănăstirea Neamț, nu se potrivește de loc față cu acest colonel doctor ori cu profesorii universitari care-l însoțesc în diagnostic. „Consultația” lor este, de asemenea, publicată în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
exacerbate prin alcoolism; starea lui e periculoasă atât pentru societate cât și pentru el însuși și este neapărată nevoie de a fi internat în o casă specială spre cercetare și observare pe un timp limitat, după socotința medicului curant. Dr. Iuliano, Dr. Bogdan, Iassy, Noemvrie 6” (act publicat de N. Zaharia în 1923). Acesta este actul medical care atârnă ca o tinichea de plumb la gâtul lui Eminescu și concluziile lui se reverberează în mai toate biografiile care i s-au
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de mult mort. Îmbrățișări prietenești, Eminescu.” (scrisoare publicată de Octav Minar în 1912). Hanrieta nu cunoaște, probabil, această scrisoare în care Eminescu se consideră „mort pentru societate” (expresia pare a fi construită în vecinătatea acelui act medical dresat de medicii Iuliano și Bogdan, pe care Eminescu și-l cunoștea, desigur: „starea lui este periculoasă atât pentru societate cât și pentru el însuși”. Altfel, de ce „mort pentru societate”? Pentru că se simțea exilat în Botoșani? Pentru că se face atâta tapaj cu aceste chete
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
îndeosebi - cum era și firesc, Monitorul oficial al României. Ținem să atragem atenția că am crezut de cuviință ca în toate notele noastre să folosim în indicarea datelor calendaristice ambele „stiluri“ („cel vechi“ și „cel nou“), diferența între vechiul calendar iulian utilizat pe atunci în țara noastră și cel gregorian întrebuințat în majoritatea statelor europene fiind în tot cursul secolului al XIX-lea de 12 zile; astfel 16 martie 1877 din București era 28 martie 1877 la Viena, Berlin, Roma, Paris
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la ascultat n-a știut drept nimica, cu toată fudulia lui. și mai este Petre Ghiorgheasa, coleg de clasă cu Stoleriu și de mare Înțelepciune și mare pricepere și mare vrednicie și mare comic, că-l Întrecea pe artistul comic Iulian de la București. Am fotografii de rară frumuseță, zic eu, dar Îs mari și-s În rame cu sticle și s greu de purtat, tocmai pe la Suceava. Scrisori de samă am de la Alex. Vasiliu Tătăruși și de la Simion Mehedinți dar Îs
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste, Iași, 2002; Devenirea romanului. Începuturi, Iași, 2003. Antologii: De la I. Creangă la V. Voiculescu, pref. edit., Iași, 1997. Referințe bibliografice: Emil Iordache, Instantanee critice, CL, 1998, 4; Georgeta Drăghici, Instantanee epice, RL, 1998, 37; Iulian Ciocan, Un dram de (r)evoluție, „Contrafort”, 1998, 9-10; Dan Silviu Boerescu, La granița dinspre ficțiune, „Art Panorama”, 1998, 11; Mircea A. Diaconu, Constantin Dram - un Don Quijote milionar, CRC, 1999, 1; Evelina Cârligeanu, Foiletonul de înâmpinare, TMS, 1999, 2; Busuioc
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
după dorință. Se lasă la răcit timp de 15-20 de minute. După aceea, se bat spumă 200 g unt, peste care punem crema. La sfârșit, se umplu foile începând cu napolitana - cremă, foaie cu nucă, cremă, până se termină. PRĂJITURĂ IULIAN 7 ouă, 2 căni de zahăr, o cană de făină, o cană de nuci tăiate și prăjite, o cană de rahat tăiat, 1 pachet de unt, mirodenii, 2 foi de napolitană Blatul se face bătând albușurile spumă cu o cană
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
poeme ca texte premonitorii, toate acestea țin de perpetuarea în viața reală a clișeelor poetice. "Sugestivă din punct de vedere al ceremonialului funerar este compoziția ritualului respectiv, care pare să fie o reduplicare a unor imagini din poeziile eminesciene", arată Iulian Costache. Iar puțin mai jos sintetizează acest fenomen într-o formulă pe care o evocă de mai multe ori: "avem de-a face cu un mimesis răsturnat în care de fapt realitatea este aceea care imită poezia"140. Nouă în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mângâiau copiii pe creștet sau nevestele pe sâni. S. Ț.: Nu, dar ce, ei spuneau cum îi cheamă? Și apoi, acolo ei nu mergeau cu numele lor, aveau nume conspirative, își spunea George Văsii când pe el îl chema Marinescu Iulian. C. I.: Comuniștii aveau experiența ilegalității, când își luau nume fictive, conspirative, și au generalizat practica asta la nivelul organelor Securității. Dar care era metoda de bătaie cea mai frecventă? S. Ț.: Te băgau într-o cameră unde erau doi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cei din Tansa și din Suhuleț au fost botezați și cununați de preoții ăștia. Dacă vă spun acum o treabă n-o să mă credeți. Zilele trecute, când am fost la Suhuleț, a venit preotul cu molifta postului Paștelui. Și părintele Iulian, un bucovinean, la ieșire la poartă mi-a sărutat mâna. A fost și cu dascălul și a fost și lume de față. Mi-a sărutat mie mâna, și știți de ce? Pentru tot ceea ce am suferit eu și pentru ceea ce am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
German din Iași. Evenimentul a avut loc pentru prima dată în toamna anului trecut, la Lvov (Ucraina). Înainte de România și Republica Moldova, festivalul a „mai trecut“ prin Germania, la Leipzig. Autorii participanți - Mircea Dinescu (România), Nichita Danilov (România), Filip Florian (România), Iulian Ciocan (Republica Moldova), Dumitru Crudu (Republica Moldova), Nicoleta Esinencu (Republica Moldova), Vasile Gârneț (Republica Moldova), Ilma Rakusa (Elveția), Attila Bartis (Ungaria), György Dra-gomán (Ungaria), Alek Popov (Bulgaria), Tanya Malyarchuk (Ucraina), Julia Schoch (Germania) și Monika Rinck (Germania) - au susținut sâmbătă și duminică lecturi publice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Fide etc. Iulian Ghercă, (c) 2013 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României GHERCĂ, IULIAN / Iulian Ghercă ; pref.: Gheorghe Iacob ; cuv. înainte de Episcop Aurel Percă. Iași : Institutul European, 2013 Bibliogr. Index ISBN 978-606-24-0014-9 I. Iacob, Gheorghe (pref.) II. Aurel Percă, episcop auxiliar de Iași (pref.) 070(498):282 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ISBN 978-606-24-0014-9 I. Iacob, Gheorghe (pref.) II. Aurel Percă, episcop auxiliar de Iași (pref.) 070(498):282 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA IULIAN GHERCĂ Catolicii în spațiul public Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea Cuvânt-înainte de Episcop auxiliar de Iași, Aurel PERCĂ Prefață de Gheorghe IACOB INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuvinte-cheie: minoritate confesională, Biserica Catolică, opinie publică, mass-media
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prezenta semnificația unor sărbători religioase importante, publica informații de interes major din viața diecezei, necrologuri, anunțuri și noutăți editoriale. În primul număr se făcea precizarea referitoare la faptul că dieceza de Iași continua să aplice în acea perioadă calendarul vechi, iulian, în baza unui privilegiu special. Comparativ, în dieceza de București, calendarul nou (gregorian) se folosea încă din 1853773. Din cauza sănătății precare și a vârstei înaintate, în 1923 preotul Mosel s-a retras de la conducerea parohiei Bacău, activând în următorii doi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fascicolo 59, ff. 690-710). 1037 Silvia Grosu, "Valențele presei clericale din Basarabia (1918-1940)", în Studii și cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, Iași, 2009, p. 86. -----------------------------------------------------------------------2 1 VIOREL CERNICA Judecată și timp. Fenomenologia judicativului 2 3 IULIAN GHERCĂ Catolicii în spațiul public 4 3 32 33 Cuvânt-înainte Prefață Prefață IULIAN GHERCĂ Catolicii în spațiul public 100 101 188 189 278 277 328 329
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în Studii și cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, Iași, 2009, p. 86. -----------------------------------------------------------------------2 1 VIOREL CERNICA Judecată și timp. Fenomenologia judicativului 2 3 IULIAN GHERCĂ Catolicii în spațiul public 4 3 32 33 Cuvânt-înainte Prefață Prefață IULIAN GHERCĂ Catolicii în spațiul public 100 101 188 189 278 277 328 329
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ospitalitatea devine un ideal mistic și sub pretextul de caritate creștină, mortificare ultimă într-o iluzie derizorie? Și totuși acest vis ne este descris, e drept cu oarecare ironie, de către Flaubert în Sfântul Iulian cel Primitor, arătându-l pe Sfântul Iulian primind, după ce a trecut prin multe aventuri, pe cel căruia îi este foame, îi este sete și frig și oferindu-i ca sacrificiu trupul său gol pentru a încălzi lepra celui care se dovedește fi Hristos. Hristos sau diavolul, Flaubert
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Iulian ezită dar soția îl determină să accepte. Întorcându-se de la foc, pentru a se întinde lângă bolnav, ea descoperă că acesta a dispărut în mod miraculos. Uneori această dispariție are loc în momentul trezirii soților. De ce a devenit Sfântul Iulian patronul ospitalității? G. Huet găsește o explicație în faptul că rugăciunea, pater noster, spusă pentru a implora adăpostul, trebuia să aibă o origine: un sfânt ospitalier. Acesta trebuia să fie un exemplu răsunător de ospitalitate; "de aici până la a considera
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din partea lui Flaubert 341. Recursul la inspirația catolică nu se face, de altfel, fără un anumit amuzament: "cred că dacă voi continua, voi avea un loc asigurat în luminile Bisericii. Voi fi una dintre coloanele templului. După Sfântul Anton, Sfântul Iulian; și apoi Sfântul Ioan Botezătorul; nu mai scap de sfinți. Pentru acesta din urmă voi face astfel încât să nu "moralizez" (Doamnei des Genettes, 19 iunie 1876)342. Trebuie spus că această "rescriere eretică a spiritualității creștine"343 își alege personaje
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Iulian Ospitalierul, cam așa cum o găsim, pe un vitraliu de biserică, în ținutul meu" - în care "cam așa cum" semnalează dualitatea narațiunii, fidelitatea și infidelitatea naratorului) dar și în titlu care poartă în el însuși un clivaj, o diviziune, fiindcă acest Iulian este neospitalier prin excelență: el și-a omorât oaspeții cărora soția lui le oferise propriul pat. Între cele două paturi ale ospitalității, între crimă și sacrificiu, între păcat și salvare, există o contradicție ambiguă pe care povestea o pune în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]