2,406 matches
-
-ncântă cu trilul fermecat,Acasă, florile-mi sărută obrazu-nlăcrimat.Magnolia îmi spune ,,bună dimineața”,Soarele blând, c-o rază îmi mângâie fața,Iasomia mă-nsoțește în grădina raiului,Lacrimi calde, s-adună-n cupa dorului.Zefiru-mi împletește cosița cu flori de liliac,Un iz de primăvară pătrunde în cerdac,Cireșii din livadă în candelabre se aprind,Narcisele-mi zâmbesc și-n palmă le cuprind.Iubite! În grădină narcisele au înflorit, Crezând că te-ai întors la tine am venit,Știai că lacrămioarele din primăvară
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
MAI AȘTEPT, de Margareta Merlușcă, publicat în Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017. Nu te mai aștept Am învățat să nu te mai aștept, La poartă, gătită-n parfumată ie Și-o să adorm strângând la piept, Doar perina, cu iz de iasomie. În cântul dulce-al păsării măiastre, Copacii se trezesc din recea agonie, Flori albe-nmiresmate și sihastre, Îmi cântă iarăși, trista-mi simfonie. Și menestrelu-mi cântă-n gând, Însă nu vreau s-ascult ce spune, Sunt slove ce
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
iubirea să moară în deșert, Cântu-i să rămână, pe nota unui flaut. Citește mai mult Nu te mai așteptAm învățat să nu te mai aștept,La poartă, gătită-n parfumată ieși-o să adorm strângând la piept,Doar perina, cu iz de iasomie. În cântul dulce-al păsării măiastre, Copacii se trezesc din recea agonie,Flori albe-nmiresmate și sihastre, Îmi cântă iarăși, trista-mi simfonie.Și menestrelu-mi cântă-n gând,Însă nu vreau s-ascult ce spune,Sunt slove ce
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
În al doilea rând, denumirea de "Crez romano-constantinopolitan" neglijează influența puternică a Crezului Ierusalimitean, nemaivorbind de contribuția niceeană în clarificarea dogmei trinitate și impunerea termenului ὀμοούσιος. În al treilea rând, o astfel de denumire nu e tradițională și are un iz ecumenist foarte evident. Așa cum se poate vedea și din textul Simbolului de Credință, acesta, ca și toate celelalte Simboluri de Credință, a fost scris pentru a fi rostit la Botez. Introducerea Crezului în Liturghie este de la sfârșitul secolului al V
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
individuale, din fața declinului permanent al singurei și limitatei sale vieți trăite, iată, chiar și acum, la început de tulbure ev XXI, cumplit de malformant, pe muchie de cuțit. Nimic nu a venit însă de la sine, ca un dat implacabil cu iz divin. Nicidecum, fiindcă „artizanii” lumii contemporane de tip postmodern au recrutat, iar procesul continuă din plin în sfera tuturor segmentelor societății azi, o serie de inși nativ avertebrați, posesori ai unor ridicați din punct de vedere valoric coeficienți de vanitate
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]
-
înțepătură, viața și așa foarte scurtă a albinuței, se sfârșește. . . E vară. Vara anului 2007. Încălzirea globală se manifestă din plin. În țară secetă dar și ploi scurte, repezi cu fulgere și trăsnete care ucid, distrug culturi, locuințe. Vijeliile au iz de tornade americane. Vezi, pentru că am importat toate relele de dincolo, acum ne vin și necazurile! S-a supărat Dumnezeu pe lumea noastră și uneori au de suferit și celelalte viețuitoare, care încă trăiesc în lumea lor în armonie și
ÎMPĂRĂŢIA LBINELOR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358247_a_359576]
-
Cert este că în structurile de putere slujise pe de-o parte interesele țării, în speță pe cele ale Ardealului, pe de alta, pe cele ale Moscovei. Într-un fel, a fost mai degrabă un socialist de factură modernă cu iz vest- european. Vizionar, însă, n-a fost niciodată. Boem și fermecător Îl legau prietenii memorabile de Traian Vuia și Octavian Goga, de literații și oamenii politici ai momentului. În cartea sa „Adio lumii vechi! ”, Groza rememorează o întâlnire, la Budapesta
Agenda2005-40-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284278_a_285607]
-
2005 (fragmente) „Agenda“ împlinește 15 ani Săptămânalul „Agenda“ sărbătorește astăzi 15 ani de existență. Zoltan Kovacs, redactorul-șef, își amintește la ceas aniversar de începuturile publicației. În 1990, când ziarul a debutat pe piața timișoreană, existau mai multe publicații cu iz politic. „Singurul ziar care a mers pe drum invers a fost Agenda. Noi am venit cu informații generale pentru cititor și am dovedit că a fost o idee bună. Indiferent de opțiunea politică și de clasa socială, oamenii aveau nevoie
Agenda2005-09-05-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/283426_a_284755]
-
colț. Au reușit atât de bine să se facă antipatice încât simt că nu mai au nicio șansă. Presiunea pusă de țugulanii votanți, cu ceva conștiință, determină, vrei nu vrei, luarea unor măsuri. Găștile politice au încercat o abureală cu iz de reformă. Cu tot soiul de angajamente și coduri de etică și echitate. Era să zic socialiste. Acum, când a venit ceasul scoaterii la interval a candidaților s-a văzut că se joacă la cacealma. Niciunul din puzderia de „liderii
TABLETA DE WEEKEND (150): SARE CAPACUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384988_a_386317]
-
torenții) suprema amazoană își cântă aria singurătății în plin centru. Străluce ca o zi de vară, prinsă-n mreaja soarelui. O suviță din pletele codrului --vlăguită de nepăsarea lui-- cade-n replica tăioasă a foarfecelui. Prin parfumul florilor trece-un iz din povestea ochilor ce nu pot să plângă și se-așează pe un umăr străin... Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: POVESTEA OCHILOR CE NU POT SĂ PLÂNGĂ / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1976, Anul VI, 29 mai 2016
POVESTEA OCHILOR CE NU POT SĂ PLÂNGĂ de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385050_a_386379]
-
-ncântă cu trilul fermecat, Acasă, florile-mi sărută obrazu-nlăcrimat. Magnolia îmi spune ,,bună dimineața”, Soarele blând, c-o rază îmi mângâie fața, Iasomia mă-nsoțește în grădina raiului, Lacrimi calde, s-adună-n cupa dorului. Zefiru-mi împletește cosița cu flori de liliac, Un iz de primăvară pătrunde în cerdac, Cireșii din livadă în candelabre se aprind, Narcisele-mi zâmbesc și-n palmă le cuprind. Iubite! În grădină narcisele au înflorit, Crezând că te-ai întors la tine am venit, Știai că lacrămioarele din primăvară
LA CASA TINEREȚII NOASTRE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385121_a_386450]
-
Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Nu te mai aștept Am învățat să nu te mai aștept, La poartă, gătită-n parfumată ie Și-o să adorm strângând la piept, Doar perina, cu iz de iasomie. În cântul dulce-al păsării măiastre, Copacii se trezesc din recea agonie, Flori albe-nmiresmate și sihastre, Îmi cântă iarăși, trista-mi simfonie. Și menestrelu-mi cântă-n gând, Însă nu vreau s-ascult ce spune, Sunt slove ce
NU TE MAI AȘTEPT de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385120_a_386449]
-
un visător incontestabil, Pe viață poeziei înrobit. Dorind să-nflăcăreze inimi surde, Sub măști ascunse după-un paravan De replici sau de reverii absurde, El strigă-adesea în pustiu, ca Ioan. Poetu-ncearcă-n scurta-i existență Să creioneze calea unui vis. Cu iz de flăcări și de penitență Este iubirea-n propriul paradis. Fără poeți, lumea ar fi mai tristă, Nici soarele pe cer n-ar mai zâmbi, Am alerga cu toții pe o pistă Spre nicăieri... sau veșnic am dormi. Referință Bibliografică: SUFLET
SUFLET DE POET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384437_a_385766]
-
Pe bună dreptate: pentru că nu știe că este fericit. Și esența vieții nu este să „fii “, ci să știi că „ești“ fericit. Încălecat pe Roib, calul amintind de Pegas, per¬sonajul cărții a galopat spre insula dorințelor. O fabulă cu iz istoric și politic, în acest context, dezvoltă autorul. În această carte trunghiul semanto-pragma-hermeneutic, gândit ca o semiotică interpretativă, de scriitorul Mircea Pavel Morariu, servește perfect celor trei grille ale lecturii: infrahermeneutică, ce prefigurează modelul metaphoric al subiectului, hermeneutică, având ca
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ANOTIMPUL ISPITELOR Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2101 din 01 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Pe luciul tău de fluviu înghețat, Aș patina o viață și-ncă-o eră. Și-n pulpele cu iz tergiversat, Eu m-aș ascunde ca în litosferă. Ai unghii lungi, tăioase ca de linx. Și-acum mai port pe umeri cicatrici. Mi-ai consumat cerneala dintr-un pix înțepător ca acele de-arici. Privirea ta mi-ngheață clorofila ce-
ANOTIMPUL ISPITELOR de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382453_a_383782]
-
numeroase poezii organizate pe anotimpuri și sărbători religioase ori tradiționale: ”O floare, altă floare, tot mai multe flori / Cu ochi albaștri, verzi..., cu sunet de viori, / Spre boltă fruntea lor măreț și-o-nalță, /Urzind culori de primăvară și speranță...” (Iz de primăvară). Și dacă vara-i oropsită, vitregită de poezii dedicate ei, să trecem la anotimpul următor, prin câteva versuri reprezentative: ”Copacii se răsfrâng în zare, / Ducând povara vântului în spate /Și fiecare pată de culoare /Pălește-n adierea frunzelor
GÂNDURI ÎNSUFLEȚITE SPRE ASFINȚIT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382477_a_383806]
-
instinctiv că nu e așa, unul dintre motivele care m-au împins să aleg acest subiect. Pentru presă, pelerinajele sunt o temă extrem de generoasă. Ai o mulțime de chipuri, ai oboseală, ai atitudini dintre cele mai diferite, ai nebuni cu iz mistic, ai oameni în rugăciune, scene de posesiune veritabilă, ai chipuri curate, frumoase - este o mană cerească. Apoi pelerinajele sunt un foarte bun barometru al felului în care mass-media și noi ne raportăm la fenomenul religios, care este un fenomen
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
de presă, este să mergi fie pe stereotipuri, fie pe caricatural. Sau pe tenta pietistă, ochi înlăcrimați și mâini frânte de durere, o temă care pe mine personal mă deranjează, pentru că Ortodoxia românească nu a apreciat nici-odată pietismul dulceag, cu iz de seminar catolic de secol XIX. Nici un credincios însă nu va refuza camera de filmat, chiar dacă știe că îl va manipula. Și asta pentru că orice pelerin are mândria de a spune că a fost acolo și vrea să o demonstreze
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
UN CURCUBEU Viața este un veșnic curcubeu, Alimentat din lacul tinereții, Primit ca dar de la Dumnezeu, Acel infinit elixir al vieții. Continuă călătoria mea prin Univers, Cu drumuri care merg prin stele, Mai scriu ici colo câte un vers, Cu iz romantic, ca simple lalele. Am parcurs al anilor miracol, Pe drumuri cu bolovani și grele, Am participat la al vieții spectacol, Nu am stat ascuns după perdele. Vreau să vă povestesc din amintiri, Nu vă pot spune ce aș putea
VIAŢA CA UN CURCUBEU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384047_a_385376]
-
ajuta să face primii pași pe „autostrada eleganței”. Printre ele: evitarea exceselor, toaleta riguroasă și grija pentru îmbrăcăminte, atenția la alegerea accesoriilor, genților, pantofilor și parfumurilor. În cazul femeilor, dacă parfumul este folosit ziua, el trebuie să fie ușor, cu iz de prospețime, iar dacă este folosit seara, să fie puternic, după personalitatea și mirosul selectiv al fiecăreia. Accesoriile completează înfățișarea, făcând persoana mai atractivă, oferind un farmec aparte ținutei, reușind să scoată din anonimat orice ținută. În ultimii ani, accesoriile
DESPRE ELEGANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383304_a_384633]
-
care a început, în mod deliberat, descreșterea neamului românesc. Mulți străini din țări, societăți, comunități și clanuri diferite au năvălit precum pazvangiii de odinioară în București, după decembrie 1989, cu aceleași gânduri și intenții de îmbogățire prin jefuire, cunoscând puternicul iz fanariot al capitalei - pe care otomanii au pus-o pe Dâmbovița, să le fie mai aproape când vroiau să-i mai osândească cu ceva pe valahi, să nu mai bată drumurile până la Târgoviștea lui Vlad Țepeș. Și la fel ca
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
de ei, simțindu-le și îmbinându-le ca nimeni alții. Citind această carte, realizezi că ești cu adevărat al acestei țări, ești acasă, că simți sufletul pământului ei, când inspiri chiar și ocazional, mirosul pământului mușcat de sapă, amestecat cu izul buruienii, cu țărâna în care se îngroapă tălpile. -------------------------------------------- Prof. dr. Constantin DOBRESCU Fundația pentru Istoria Prahovei Ploiești, februarie 2017 Referință Bibliografică: Constantin DOBRESCU - PATRIA DE PĂMÂNT ȘI DE PIATRĂ / Constantin Dobrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2236, Anul VII
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
2017. DU-TE PLOAIE, IA-ȚI ȘI STROPII! Ploaie rece-n stropi ca gheața, plângi la mine-n geam Lacrimi ude-n sticla veche, boabe de mărgean Stropii grei, cuprinși de ură, prăpădiți în ceață Se preling în tinda frântă, iz de vechi răsfață. Nu ai milă, n-ai nici suflet, cătrănită-mi ești Ai tăi picuri, roi de apă, spun nopții povești Rece boare de umbrire se presară-n lut Frig și ploaie, noapte neagră și un vânt părut. Plouă
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
lânced; Citește mai mult DU-TE PLOAIE, IA-ȚI ȘI STROPII!Ploaie rece-n stropi ca gheața, plângi la mine-n geamLacrimi ude-n sticla veche, boabe de mărgeanStropii grei, cuprinși de ură, prăpădiți în ceațăSe preling în tinda frântă, iz de vechi răsfață.Nu ai milă, n-ai nici suflet, cătrănită-mi eștiAi tăi picuri, roi de apă, spun nopții poveștiRece boare de umbrire se presară-n lutFrig și ploaie, noapte neagră și un vânt părut.Plouă pragul dintre prispe
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Mi-e dor de-a mea livadă mare Cu rod mănos sub cușmă și în sân, Ce nu-i lipsea un soi din fiecare Nici flori, nici umbră și nici veșnic fân. O seculară vie, cu butuci deadura Stârnea un iz la margine de drum, Un soare scopt cocea ciorchini ca mura Plini de mireasmă în a lor parfum. Mi-e dor de-al meu bordei, în modestie rară Cu - obloane mari în largile ferestre, Cu - odăi zidite-n galben lut
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]