981 matches
-
generație. Această veche liturghie a suferinței permisese, cum am văzut, sudarea grupului evreiesc și păstrarea credinței membrilor săi împotriva tentațiilor de renunțare. Ea crease totodată o identitate colectivă de lungă durată, prin schemele devenite clasice de pedeapsă/răsplată și distrugere/izbăvire. Desigur, aceste paradigme nu au încetat complet să funcționeze în era contemporană, când evreii au avut de înfruntat cele mai cumplite explozii de antisemitism, lagărele morții, apoi perioada de reconstrucție a unei vieți evreiești sfărâmate de persecuție, dispariția celor dragi
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
că în asemenea momente omul are în primul rând datoria de a se întoarce către Tora, care potolește durerea. Cu cât puterea răului pare să se întindă, cu cât pedeapsa este mai grea, cu atât suntem de fapt mai aproape de Izbăvire. Astfel, naziștii, sioniștii, ereticii, asimilații și evreii reformați ar fi instrumentele proiectului divin de mântuire. Nu acuzase deja același Wasserman socialismul și naționalismul că sunt două forme de idolatrie care, s-au combinat pentru a da naștere național-socialismului? De fapt
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
fapt, în mediile reprezentate de acești doi maeștri, reproșau Iluminismului evreiesc că îi deturnase pe evrei, mulți de la tradițiile lor și condusese la acest deznodământ fatal. Și modernitatea era acuzată de toate relele. Sacrificiul personal ar apropia totuși iudaismul de Izbăvire. Desigur, aceasta încă nu a venit, dar acest tip de răspuns teologic la dezastru s-a păstrat până în zilele noastre 5. Conducătorul dinastiei hasidice din Belz, Ahron Rokeah, al cărui fiu mai mare fusese ars de viu într-o sinagogă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și distrugerii 16. Nașterea Israelului devine o "reparație"xxxx pentru toate suferințele îndurate. Acest concept, preluat din Cabala luriană, desemnează în mod tradițional "repararea" unei pagube cosmogonice originare, operă la care poporul lui Israel participă activ și care conduce la izbăvire. Sacralitatea cu care este învestită nașterea Israelului începe astfel să facă corp comun cu genocidul. Cele două teme impregnează împreună, încetul cu încetul, noile atitudini evreiești care, începând din anii 1970, pecetluiesc trecerea de la o tăcere relativă la intrarea treptată
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
deschidea totodată calea, incontestabil, spre viitor. Dacă această catastrofă nu era unică, ea îndemna la interpretări și nu se închidea în sine, în disperarea provocată de izolare. Dar, pentru a accepta continuitatea, trebuia să ai credință. Iudaismul "Holocaustului și al Izbăvirii" Cei care căutau răspunsuri în afara religiei rămâneau cu întrebările lor. Și totuși mediile ne-ortodoxe și chiar secularizate contribuie și ele, dar în alt mod, la o "teologizare" a genocidului. Cu trecerea anilor, pe baza milenarei istorii a suferinței evreiești
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
coabitează fără a se incomoda și în care diferența se transformă în valoare adăugată atâta timp cât este acceptată de societatea majoritară. Se intra astfel pe deplin în acest nou iudaism pe care Jacob Neusner l-a numit iudaismul "Holocaustului și al Izbăvirii", pentru care distrugerea evreilor din Europa se ridica la nivelul unui eveniment cu intensă semnificație transcendentă, de acum Shoah, și care atribuia creării statului Israel o dimensiune de aceeași natură, izbăvitoare de astă dată19. Astfel, exterminarea devenea o suferință unică
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
constituie totodată o autentică teologie. Nu declara istoricul Saul Friedländer însuși că discursul istoric, mai mult decât altele, ratează Holocaustul 28? * În viziunea populară, cum am avut ocazia să amintim, genocidul și fondarea statului Israel par legate. Dacă admitem că izbăvirea a avut loc deja prin crearea acestui stat, nu mai avem de sperat în venirea unui Mesia mântuitor. Evreii, cu ochii ațintiți spre Israel, își așteaptă de acum mântuirea. Nașterea acestei țări a fost percepută ca lumina venită după întunericul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
desigur, fără Dumnezeu, sprijinindu-se totuși pe figuri tutelare glorificate, supraviețuitorii, și pe mărturiile lor, texte fondatoare, în afara istoriei. Față de paleta largă de răspunsuri tradiționale la suferință, cea a laicilor putea să pară reductivă. Într-adevăr, iudaismul "Holocaustului și al Izbăvirii", care s-a dezvoltat în paralel cu iudaismul fondat pe Tora scrisă și Tora orală, se priva de orizont. El contribuia, peste tot în lume unde trăiau evrei, la crearea unei comunități nu de practică evreiască, ci de împărtășire a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
limba lor o idee care nu a întârziat atunci să provoace proteste atât printre creștini, cât și printre evrei 31. Ulterior, abordarea hristică a genocidului conținea diverse elemente capabile să alimenteze sau să consolideze religia (evreiască) "a Holocaustului și a Izbăvirii" care apare în anii 1970. Numirea "inomabilului" Istoria desemnărilor succesive și concurente ale genocidului este, ca și arta, filmul sau teologia, revelatoare pentru evoluțiile observate în abordarea evenimentului. Shoah de Claude Lanzmann, despre care am vorbit deja, nu este alfa
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și ceea ce are în comun cu alte genocide din secolul XX. Ea ar contribui, poate, la îndepărtarea ornamentelor teologico-religioase cu care a fost înzorzonat și la recuperarea statutului de realitate născută din barbaria umană, mereu reproductibilă. Note CAPITOLUL 4 O izbăvire laică? Shoah, Israel și evreii În anii de după război, evreii victime ale naziștilor nu au scăpat în Israel de grila de lectură generală care împărțea populațiile din Europa în eroi și colaboratori. Rapid, genocidul, numit în acea epocă, după cum am
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
moral al sionismului, bazat pe negarea diasporei și pe eroismul oamenilor noi ieșiți din poporul evreu, a căror istorie începe în Europa de Est și își atinge apogeul prin noul stat. Ea servea întru câtva drept fundal pentru a pune în evidență izbăvirea sionistă. Retorica sionistă, inspirată înainte de război din cea a iudaismului tradițional care invoca trecerea "de la distrugere la izbăvire", insistă de acum pe trecerea "de la Holocaust la Izbăvire". În perioada post-genocid, văzută ca oferind posibilitatea unei renașteri naționale în tragedie, literatura
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
istorie începe în Europa de Est și își atinge apogeul prin noul stat. Ea servea întru câtva drept fundal pentru a pune în evidență izbăvirea sionistă. Retorica sionistă, inspirată înainte de război din cea a iudaismului tradițional care invoca trecerea "de la distrugere la izbăvire", insistă de acum pe trecerea "de la Holocaust la Izbăvire". În perioada post-genocid, văzută ca oferind posibilitatea unei renașteri naționale în tragedie, literatura israeliană, de la Ka-Tzetnik, un supraviețuitor, la Abba Kovner, trecând prin Yoram Kaniuk și poezia lui Uri Zvi Greenberg
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
noul stat. Ea servea întru câtva drept fundal pentru a pune în evidență izbăvirea sionistă. Retorica sionistă, inspirată înainte de război din cea a iudaismului tradițional care invoca trecerea "de la distrugere la izbăvire", insistă de acum pe trecerea "de la Holocaust la Izbăvire". În perioada post-genocid, văzută ca oferind posibilitatea unei renașteri naționale în tragedie, literatura israeliană, de la Ka-Tzetnik, un supraviețuitor, la Abba Kovner, trecând prin Yoram Kaniuk și poezia lui Uri Zvi Greenberg, tinde spre reconstrucție și izbăvire. Pentru Shmuel Yosef Agnon
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
trecerea "de la Holocaust la Izbăvire". În perioada post-genocid, văzută ca oferind posibilitatea unei renașteri naționale în tragedie, literatura israeliană, de la Ka-Tzetnik, un supraviețuitor, la Abba Kovner, trecând prin Yoram Kaniuk și poezia lui Uri Zvi Greenberg, tinde spre reconstrucție și izbăvire. Pentru Shmuel Yosef Agnon sau Haim Hazaz și alții, speranța de izbăvire este prezentă, inclusiv în scrierile lor care nu au ca temă genocidul. Așteptarea religioasă tradițională și cea a tânărului stat, care se străduia să găsească un răspuns la
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
unei renașteri naționale în tragedie, literatura israeliană, de la Ka-Tzetnik, un supraviețuitor, la Abba Kovner, trecând prin Yoram Kaniuk și poezia lui Uri Zvi Greenberg, tinde spre reconstrucție și izbăvire. Pentru Shmuel Yosef Agnon sau Haim Hazaz și alții, speranța de izbăvire este prezentă, inclusiv în scrierile lor care nu au ca temă genocidul. Așteptarea religioasă tradițională și cea a tânărului stat, care se străduia să găsească un răspuns la distrugere pentru a putea continua să construiască o țară nouă, se întâlnesc
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
diferențele dintre cele două evenimente sunt substanțiale, dar utilizarea lor politică nu va ține cont de ele. Terminologia și discursul Shoah-ului au avut un impact puternic în formularea relatării palestiniene despre Nakba, iar asta încă de la început. Expresiilor "Shoah și izbăvire"mmmmm, "Shoah și renaștere"nnnnn le corespund "Nakba și rezistență"ooooo, "perseverență și rezistență"ppppp. Nakba este reconstruită ca un mit fondator deopotrivă pentru a modela memoria trecutului și pentru a servi drept trambulină spre un viitor luminos. Victimizarea și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
primul act, marea uvertură a acestui război, al cărui scop final, precum, cu șaizeci de ani în urmă, soluția cu același nume, este distrugerea statului Israel"qqqqq. Cum o atestă din nou această declarație, caracterul indisociabil al Holocaustului și al "izbăvirii" lui, Israelul, este în mod regulat adus în prim-plan în situațiile de criză, minore sau majore. Contrastul este frapant dacă ne amintim că în 1955, când s-a pus problema ridicării unui Memorial al martirului evreu necunoscut la Centrul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Roth, inclusiv atunci când, în Complexul lui Portnoy (1969), protagonistul suferă fără să găsească în asta o plăcere. La Malamud, evreii suferă deoarece suferința face parte din ființa evreiască, în timp ce la Roth suferința, chiar evreiască, este repulsivă când nu conduce la izbăvire. Iar cum izbăvirea este imposibilă într-o lume secularizată, nu mai rămâne decât repulsia. Cât despre Saul Bellow, acesta susține că, în povestirile tradiției evreiești, lumea se dovedește purtătoarea unei semnificații umane ale cărei ingrediente sunt suferința și comedia. Dar
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în Complexul lui Portnoy (1969), protagonistul suferă fără să găsească în asta o plăcere. La Malamud, evreii suferă deoarece suferința face parte din ființa evreiască, în timp ce la Roth suferința, chiar evreiască, este repulsivă când nu conduce la izbăvire. Iar cum izbăvirea este imposibilă într-o lume secularizată, nu mai rămâne decât repulsia. Cât despre Saul Bellow, acesta susține că, în povestirile tradiției evreiești, lumea se dovedește purtătoarea unei semnificații umane ale cărei ingrediente sunt suferința și comedia. Dar suferința este cea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și investiție instituțională din partea celor interesați. Cercul neîntrerupt al căinței, în loc să calmeze suferința, produce sau trezește altele, care la rândul lor cer recunoaștere. El aruncă societatea în vechea schemă religioasă a păcatului și căinței, dar fără să deschidă calea unei izbăviri. O izbăvire care ar însemna ameliorarea condiției concrete a grupurilor respective, adesea supuse discriminărilor de toate genurile din cauza culorii pielii, a apartenenței etnico-religioase, a modului în care sunt percepute de societate. Căința nu mai este atunci decât un act gratuit
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
instituțională din partea celor interesați. Cercul neîntrerupt al căinței, în loc să calmeze suferința, produce sau trezește altele, care la rândul lor cer recunoaștere. El aruncă societatea în vechea schemă religioasă a păcatului și căinței, dar fără să deschidă calea unei izbăviri. O izbăvire care ar însemna ameliorarea condiției concrete a grupurilor respective, adesea supuse discriminărilor de toate genurile din cauza culorii pielii, a apartenenței etnico-religioase, a modului în care sunt percepute de societate. Căința nu mai este atunci decât un act gratuit, fără consecințe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
se voia unică, nu a încetat să fie imitată. "Cultura victimelor" nu a putut prinde rădăcini decât în societăți avide de moralitate, care se străduiesc să ispășească pentru a-și recăpăta inocența, dar unde ispășirea nu duce la o veritabilă izbăvire. În Europa, unde s-au derulat diferitele faze ale genocidului evreiesc, datoria de memorie propovăduită de evrei putea ajunge foarte ușor la statutul de paradigmă, în special în Franța, unde s-a conjugat cu o revendicare identitară care a făcut
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din diasporă, negat la început de ideologia sionistă care aspira să creeze un stat nou și, astfel, să inventeze un "evreu nou", le-a permis și celor care nu o mai practică să reia legătura cu iudaismul pur și simplu. Izbăvirea fiind atinsă prin nașterea Israelului, înțelegem de ce acesta a rezumat și întruchipat foarte repede, de unul singur, speranța de care aveau nevoie evreii pentru a-și obloji rănile tragicei experiențe. Mereu într-un echilibru fragil, fluctuând în funcție de războaiele dintre israelieni
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
fidelității față de Dumnezeu. Iar pentru asta trebuia să trăiască. Firește, tentația martiriului pentru accederea într-o lume mai bună nu a fost astfel eradicată, nici fascinația exercitată de el în toate secolele. Dar această suferință se deschidea spre promisiune, spre izbăvirea așteptată și mila unui Dumnezeu binevoitor. Ea țesea legături, iar o istorie de suferință extrasă din trecut anunța un viitor luminos, aici sau în lumea cealaltă. De asemenea, ritualizarea rememorării dezastrelor traversate dezamorsa dimensiunea lor afectivă și le introducea în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în secolul al XIX-lea, își găsește o ciudată prelungire în cea a contemporanilor noștri de ceva mai mult de trei decenii. În secolele al XIX-lea și al XX-lea, în Europa și mai ales în Franța, evreii căutau izbăvirea în noua cetățenie care li se oferea, făcându-și speranțe mari. După ruptura celui de-al Doilea Război Mondial, aceste așteptări nu mai puteau păstra aceeași dimensiune "mesianică". Astăzi suferința nu mai generează speranță, ci are ca singur scop așteptarea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]