1,129 matches
-
memoriu către episcopul diecezan, în care informa ierarhia bisericească asupra dezideratului oamenilor ca o mănăstire să fie întemeiată, memoriu care a primit agrementul instituției. A cerut de asemenea Adunării urbarialiștilor din comuna Vasiova să doneze 2 iugăre de pământ pe izlazul comunei. Pământul pe care se afla izvorul aparținea societății Österreichisch-ungarische Staatseisenbahngesellschaft. Nicolae Drăgălina a sugerat sinodului eparhial să nu fie cerută cedarea terenului, ci să fie propus un schimb de terenuri cu o suprafață mai mare din izlazul comunei Vasiova
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
pământ pe izlazul comunei. Pământul pe care se afla izvorul aparținea societății Österreichisch-ungarische Staatseisenbahngesellschaft. Nicolae Drăgălina a sugerat sinodului eparhial să nu fie cerută cedarea terenului, ci să fie propus un schimb de terenuri cu o suprafață mai mare din izlazul comunei Vasiova. În raportul din noiembrie 1897 către consistoriul diecezan, protopopul Maxim Popovici se pronunța pentru construirea mănăstirii vis-a-vis de izvor, pe teritoriul comunei Vasiova, și nu pe terenul situat mai sus de izvor. Persista însă problema ca izvorul să
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
se mai cultivau secara, plante furajere și legume. Locuitorii au neglijat cultivarea pomilor fructiferi, deși orașul avea pământ roditor. Creșterea animalelor nu a fost "„"destul de dezvoltată din cauza teritoriului relativ mic al orașului", dar și a modului în care era folosit "„"izlazul comunal". O dezvoltare substanțială a înregistrat sectorul comercial datorită transformărilor economice care s-au produs după Unirea din 1918 și lărgirii rețelei bancare. În perioada interbelică, în Gherla și-au desfășurat activitatea 30 de firme, 7 restaurante, cafeneaua 'Unirea", bufetul
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
orășenesc există două parcuri - Park Tysiąclecia, redusă ca suprafață, situat la sud de centrul istoric al Chojnicei, și Las Miejski (Pădurea Orășenească), care a fost în trecut o parte a Pădurii Tucholei. Orașul are de asemenea câteva grădini publice și izlazuri. Orașul se întinde pe câteva coline de altitudine redusă și nu este străbătut de niciun râu sau fluviu. Coordonatele geografice ale orașului Chojnice sunt: . Hermann von Balk, cavaler teuton este considerat fondatorul localității Chojnice, iar fondarea însăși a avut loc
Chojnice () [Corola-website/Science/297949_a_299278]
-
a unor suprafețe de teren ajunse în proprietatea diverșilor boieri, era următoarea: Locuitori - moșneni Suprafață com. Budieni inclusiv Șasa - 2870ha Suprafață cultivata cu grâu și secara - 190ha Suprafață cultivata cu porumb - 694ha Fânețe - 292ha Livezi și vii - 190ha Pădure și izlaz - restul Numărul de locuitori (fără Pistesti și Șasa - numărătoare parțială -în realitate peste 1000) - 867 Știutori de carte - 272 (B-232, F-34) Economii depuse în Bancă Populară - peste 10000 lei Învățători - 2 (3 posturi) Elevi - 132 .....!!!! (B-64, F-48) Săli de clasă
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
fie dat și cu îngrășământ. Pământul bine cultivat, după un köböl produce șase clăi, iar o claie dă o baniță și jumătate, foarte rar dă mai mult.” Despre creșterea animalelor au constatat: ”Sunt destule pășuni pentru toate neamurile de dobitoace... Izlazurile sunt bune, produc fân bun pentru hrănirea vitelor, dar câteodată, după revărsarea apelor Mureșului, ogoarele se umplu cu nămol și de aceea fânul obișnuiește să se strice.” Din cauza posibilităților agricole reduse, istoria satului în sec. XVIII-XIX a fost caracterizată de
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
fost amenajate de oamenii de demult și funcția lor a dăinuit până spre sfârșitul secolului al XIX - lea. Toponimele și hidronimele atestă stabilitatea istorică și conservarea moștenirii culturale: Talaba (tracic), Mălăiște (loc pentru cultura meiului), Bucura (loc frumos - dacic), Mândra (izlaz), Telman (existent la 1533), Vâlsan (hidronim din perioada totemică, similar muntelui Zăganul). De asemenea cuvintele: arcarpaneu (vânător bătrân cu arcul, ramolit), năjbeală (zarva hăitașilor la vânătoare) sunt arhaisme identificate pe raza satului (Nania, 2000) In ziua de 18 martie a
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
de „"claca mare"”, prin eliminarea de la împroprietărire a „"treimii proprietății"” situată în lunca văii Vâlsanului, 279 pogoane și 16 prăjini de teren foarte productiv și prin scoaterea din circuitul agricol a Șoptanei, peste 100 de pogoane, și considerarea acesteia drept izlaz. În anii 1878 - 1880, după Războiul de Independență, au fost împroprietăriți 15 însurăței și școala cu 123 de pogoane în țarină și vatra satului, ceea ce reprezenta 43,19 % din „"treimea proprietății"”. Legea pentru vânzarea unor părți din bunurile statului, din
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
frecvente în această zonă. Specia de tisă are tulpina dreaptă, ascendentă. Unele exemplare sunt ramificate și ajung până la 5-6 m înălțime, altele sunt însă mult mai mici. Suprafața rezervației este alcătuită din arboret tânăr. La marginea rezervației de tisă, pe izlazul Bolohani se găsește un exemplar de ienupăr care a fost schilodit de ciobani prin tăiere. Izolat, în pădure se mai află câteva exemplare de stejar sec. În prezent, în comuna Tudora funcționează trei școli cu 6 localuri amenajate corespunzător cerințelor
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
dorința de nesupunere la impozitele administrației romane. Acest fapt l-a determinat pe Traian, să construiască limesul Alutanus (drum de apărare a părților cucerite, împotriva celor care nesocoteau legile administrație romane ) Acest drum pornea de la Gura Oltului din dreptul localității Izlaz de astăzi (Jud. Teleorman), până la Caput Stenarum lângă localitatea Boița de astăzi (Jud. Sibiu). Dar limesul Alutanus nu a satisfăcut pretențiile administrației romane și de aceea cu doi ani înainte de a muri Traian (Traian a murit la 11 august 117
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
socru al lui Mihalache Ion din Cioara ( n.1863- m.1958 ), devenea sătean împroprietărit al comunei Suraia. Se stabilesc de asemenea în acele vremuri cu domiciliul în Cioara: Ștefan Marioara, Florea Oancea (poreclit Florea Izlăzeanu) și Ștefan Spaloghe, veniți din Izlaz, ai căror părinți erau împroprietăriți pe raza comunei Cioara În războiul pentru independență (1877/1878), unde România participă alături de Rusia împotriva turcilor, din satul Năvodari (fostă comuna Cioara) printre alții au decedat: În urma războiului pentru independență, se recunoaște independența României
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
dealurilor scurgeri masive de apă și pârâul Solonț poartă spre Tazlăul Mare , cantități uriașe de apă într-un interval mic de timp ( sub formă de viitură) distrugând totul în cale . În fața satului pe versantul de sud , până pe dealul Sorbului , este izlazul ( loc de pășunat pentru vite) , cu restricții primăvara , pe care se organizează cirezi de vite cu văcari plătiți de săteni. Date Istorice. Acest sat , se pare că poartă numele unei persoane : Băhnaș sau Bahnaș . Pe la începutul secolului al xvi -lea
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
km de Zalău. Trupe maghiare din batalionul 22 Grăniceri din Debrețin, sub comanda locotenentului Ákosi, au intrat în localitate la 9 septembrie. Primele victime au fost câțiva copii care păzeau vitele la păscut. Cadavrele copiilor au fost descoperite ulterior pe izlazul comunal. După ocuparea satului, militarii unguri au dezlănțuit măcelul. Români și evrei au fost masacrați cu focuri de mitralieră, străpunși cu săbiile și baionetele, iar casele atacate cu grenade și incendiate. Au murit 93 de persoane, dintre care 87 de
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
eneolitic (cultură Cucuteni), Epoca Bronzului, secolele al II-lea-al III-lea e.n., secolele al VI-lea-al VII-lea, secolele al XIV-lea-al XVII-lea, precum și ruinele fostei biserici romano-catolice (secolele al XIV-lea-al XVI-lea); „la Izlaz” (2 km est de satul Săbăoani) se află un sit ce conține o așezare din perioada Halstatt, o așezare și o necropola din secolele al II-lea-al III-lea e.n., o așezare și o necropola din secolele al IV
Comuna Săbăoani, Neamț () [Corola-website/Science/301675_a_303004]
-
participat ca invitat al lui George Bibescu și al Martei Bibescu, și autorul Micului Prinț, Antoine de Saint-Exupéry (ipotetic, anul 1935), amfitrioană fiind Marina Știrbey, care era ea însăși femeie aviator, la Bertești amenajându-și și un aerodrom, învecinat cu izlazul satului. Este interesant de știut că în secolul al 19-lea, în frumoasa clădire a conacului de la Viziru exista și o sală de teatru pentru invitații familiei. Aici a dat reprezentații și celebra actriță Sarah Bernard. Talentul literar Petru de
Conții de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8475_a_9800]
-
familii”. Aici, în noul sat, mai mulți țărani din comunele Chiojdu-Mic, Colți, Păltineni, Sibiciu, Nehoiu, Viperești, Lapoș și din alte sate din județul Prahova au fost împroprietăriți cu câte „9 pogoane în câmp, un pogon loc de casă, un pogon izlaz fiecare”. Satul a fost botezat după Florica Poenaru, fiica inginerului Constantin Poenaru, care s-a ocupat cu hotărnicia satului înaintea înființării lui. La început, satul Florica a făcut parte din comuna Glodeanu Sărat, fiind transferat însă înainte de 1925 la comuna
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
poalele și pe văile dealurilor din apropiere, sate care azi fac parte din comuna Prundeni. La 1720, Oltul avea în dreptul comunei două ramificații ce cuprindeau între ele un ostrov. Prima ramificație pornea de la Zăvideni, trecea „balta lui Stochin”, mergea pe sub izlaz și ieșea la Călina „Gârla Cojoaca”, iar a doua ramificație, la est, spre județul Olt. Faptul că satul Prund (azi Prundeni) a fost așezat între două ramificații, pe prund, satul s-a numit „Prund”, iar ulterior Prundeni. Urmele arheologice din
Comuna Prundeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302040_a_303369]
-
sat, din locul numit Siberia, un drum poartă pe călător spre Turia din Deal. Satul este așezat pe panoul dintre Valea Turiei și valea pârâului Chiara. Din ulița principala se desprind ulițe care se îndreaptă spre est și sfârșesc în izlaz. De la halta Recea, spre Barcă, pe sub dealul Stepru, după 1960 s-a format un nou sat. Lângă cele 3-4 case ale localnicilor s-au așezat 15 familii de zălari. Locul, fiind foarte bun pentru sat, s-a populat repede. Acum
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
firul Darjovului. În mijlocul satului sunt așezați vechii moșneni de la Zorlesti. Până în 1864, Zorleasca era un sat mic, cu circa 20 familii, în urma reformei agrare a domnitorului A. I. Cuza, aici s-au stabilit 30 familii din satele vecine. După 1922, la izlaz a apărut o Zorleasca mai mică de vre-o 15 case. Sătucul acesta a viețuit vreo 25 de ani după care s-a strămutat în satul matcă. Relieful Comună Valea Mare este așezată la altitudinea de 153 m pe ultimii
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
baltă. În această situație, vegetația spontană este variată și bogată în exemplare. Subzona de stepă este reprezentată prin pajiști stepice primare și derivate, care ocupă arii destul de răstrânse, îndeosebi de-a lungul căilor ferate și a drumurilor rutiere, precum și pe izlazurile comunale. Dar și pe aceste suprafețe s-au rărit foarte mult speciile care erau altădată caracteristice Bărăganului. Pajiștile naturale se pot identifica prin prezența următoarelor specii: pirul (Agropyrum cristatum), jaleșul (Salvia nemorosa), iarba șarpelui (Echium vulgare), firuța (Poa trivialis). Sunt
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
jaleșul (Salvia nemorosa), iarba șarpelui (Echium vulgare), firuța (Poa trivialis). Sunt frecvente și gramineele din genul Brmus și Setaria. Caracterul stepic al acestor pajiști este evidențiat și de prezența speciilor de Andropogon ischaemuum și Eringium campestre, care invadează pășunile de pe izlazurile comunale. Vegetația forestieră este reprezentată de resturi ale fostelor păduri, care ocupaseră suprafețe importante în împrejmuirile Călărașiului, specii ca stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), frasinul (Fraxinus excelsior), mojdreanul, mărul și părul pădureț, etc. Prin plantații s-a intrdus salcâmul (Robinia pseudacacia
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
armatei ungare au ucis 11 persoane în comuna Ciumărna, trupele horthyste au pornit către comuna Treznea, unde au intrat la data de 9 septembrie. Primele victime au fost copii aflați cu vitele la păscut. Cadavrele lor au fost descoperite pe izlazul comunal. După ocuparea satului, unitățile maghiare au dezlănțuit măcelul rămas în istorie sub denumirea de "Masacrul de la Trăznea". Români și evrei au fost masacrați cu focuri de mitraliere, străpunși cu săbiile și baionetele, iar casele atacate cu grenade și incendiate
Listă de masacre din România () [Corola-website/Science/323680_a_325009]
-
6,60% din terenul agricol).Structura culturilor de câmp e relativ dezechilibrată, remarcându-se porumbul(52,8%), și culturile păioase(28,8%).Pajiștile și fânețele sunt relativ rare, potențialul productiv al solului zonei fiind moderat, fiind reprezentate mai ales prin izlazul Gura Bohotin și prin izlazul Recea, ultimul fiind cel mai mare izlaz de pe teritoriul comunei, dar fiind și afectat însă de alunecari de teren. Satul este amplasat în bazinul pomicol Iași-Răducăneni, principala specie pomicolă fiind GUTUIUL, în special cu specia
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
Structura culturilor de câmp e relativ dezechilibrată, remarcându-se porumbul(52,8%), și culturile păioase(28,8%).Pajiștile și fânețele sunt relativ rare, potențialul productiv al solului zonei fiind moderat, fiind reprezentate mai ales prin izlazul Gura Bohotin și prin izlazul Recea, ultimul fiind cel mai mare izlaz de pe teritoriul comunei, dar fiind și afectat însă de alunecari de teren. Satul este amplasat în bazinul pomicol Iași-Răducăneni, principala specie pomicolă fiind GUTUIUL, în special cu specia autohtonă gutui de Moșna. Pe lângă
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
remarcându-se porumbul(52,8%), și culturile păioase(28,8%).Pajiștile și fânețele sunt relativ rare, potențialul productiv al solului zonei fiind moderat, fiind reprezentate mai ales prin izlazul Gura Bohotin și prin izlazul Recea, ultimul fiind cel mai mare izlaz de pe teritoriul comunei, dar fiind și afectat însă de alunecari de teren. Satul este amplasat în bazinul pomicol Iași-Răducăneni, principala specie pomicolă fiind GUTUIUL, în special cu specia autohtonă gutui de Moșna. Pe lângă gutui se mai cultivă pruni(38,4
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]