12,356 matches
-
întrebară, care mai de care mai simpliste, ba unele chiar sub valoarea rațiunei. Așa, de exemplu, am fost întrebat "sub patrafir" dacă este adevărat, că la Crematoriu se aduc "noaptea" (?!) cadavrele celor presupuși a fi omorâți de poliție și de jandarmi în diverse rebeliuni și greve, pentru ca să li se piardă urma; dacă-n adevăr Crematoriul cumpără trupuri omenești, încă fiind în viață; dacă e adevărat că din grăsimea incineraților se prepară "vaselină" și "dresuri farduri" pentru doamne; dacă morții, când sunt
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
biserică, Vânătorul de lupi albi, proțăpit în ușă, și-a ținut propria predică. „Nu e vreme de pierdut!” le-a zis celor adunați. „Primejdia e mare: o zi, două, și lupii vor da buzna! Vânătorii - cam puțini - împreună cu cei patru jandarmi să se aleagă doi câte doi și, necontenit, să vegheze la hotarul de miazănoapte! Acolo, mereu, să ardă focuri! Cei în putere să țină la îndemână furci și topoare; copiii să nu treacă poarta și nici femeile, dacă nu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
aveți de pierdut? Câteva zile! Mult mai puține decât ați risipit până acum! Este că merită să încercați?” Unii s-au arătat nemulțumiți, l-au și amenințat. Alții mormăiau nehotărâți. S-au găsit destui care să ia lucrurile în serios. Jandarmii și-au văzut de rostul lor. Ar fi putut să-l cheme pe Vânător la post. Cine era el să hotărască reguli? Să le dea ordine? Nu făceau și așa destulă gardă? Oricum, îl aveau pe suspect sub ochii lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
mai mulți, să fie purtat pe umeri. Urcat în balconul Primăriei. Și-ar fi făcut, trimfătoare, o căciulă din blana unui lup vânat de el. Lupii nu au venit nici a treia zi. Oamenii murmurau. Străjile erau obosite și înfrigurate. Jandarmii râdeau de neghiobia tuturor; femeile, rămase cu greul casei - bărbații umblând creanga prin târg -, ocărau în gura mare. „Vânător! Să-l ia dracu’!” „Un scârbavnic!” „Așa păcăleală...” „Ce păcăleală, batjocură!” „Să ne lase-n pace veneticu’!” „Mă piș în puștile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
furnici. La câțiva pași, doi lupi albi, putreziți. Mai încolo, încă patru. Până într-o sută de metri, alți trei. Vânătorul se abătuse din drum, s-a făcut un fel de reconstituire. Donna Iulia s-a dus la postul de jandarmi, se adunase multă lume. A zărit, într-un par, căciula, albă cândva, și cele două puști. Pe urmă nu a mai văzut nimic. S-a întremat, oarecum, spre vară. Pășea încet; pământul se rotea mai repede, soarele dogorea ca niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
nu din virtute, ci tot din frică! Șobolani împuțiți! Vă pișați pe voi...” L-au înșfăcat imediat. Și tot atît de repede i-au dat drumul. Două împușcături, una după alta, au răsunat peste mulțime, înlemnind-o. Șeful postului de jandarmi, urcat pe o bornă, era pregătit să tragă iar. Înfundase pe mulți; apăra târgul; cei ce jefuiseră Banca nu aveau cum să-i scape, târgoveții erau siguri. „Lăsați-l!” a răcnit de pe piatră. „Nu e rostul vostru să faceți ordine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
-i scape, târgoveții erau siguri. „Lăsați-l!” a răcnit de pe piatră. „Nu e rostul vostru să faceți ordine! Sunt alții mai în măsură! Vedeți-vă de treburile voastre, să nu iasă cine știe ce tărășenie!” Alături de Șeful postului mai erau vreo șapte-opt jandarmi. Cine omoară azi un ceasornicar, mâine răstoarnă primarul! Poate datorită zvonului ce străbătea târgul de câteva zile ieșise trupa. Umbla vorba că maimarii țării ar dori și ei un orologiu-minune. Să-l aibă acolo, în Capitală, unde s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
să ia măsuri potrivite. Se mai vorbea că în târg sosise un senator, cam așa ceva, pentru a discuta personal cu Ceasornicarul, dar acesta, cornut cum era, nici nu vroise să audă. Refuzase să ajute țara; cum de-l păzeau, acum, jandarmii? Poate că Starostele postăvarilor și încă vreo câțiva, îndemnați de sus, stârniseră oamenii, urmând ca trupa să intervină în ultima clipă. Să vadă căpățânosul ce înseamnă autorități, grija față de oamenii importanți și așa mai departe. Nimic limpede; în silă, dezamăgiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
așa mai departe. Nimic limpede; în silă, dezamăgiți, cei adunați s-au îndreptat spre case. Nu le mai ardea de Ceasornicar. Nici de orologiu, de Starostele postăvarilor, de senator... Toate parcă erau făcute pe dos. Se mai băgaseră și cu jandarmii. Pendula n-avea decât să bată cât o vrea. Și Ceasornicarul s-o fută pe mă-sa! Un descreierat! Proști că se vârâseră... Târgul devenise loc de pelerinaj încă de pe vremea lăcustelor. Veneau curioși din cătune și din orașe, mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
pișat, câinii dădeau să rupă lanțul. La răspântii, pe furiș, se vindea cânepă adusă din India. Cine ronțăia o mână de boabe vedea lumea altfel. Și chiar era altfel: apăruseră cocote și hoți de buzunare, tot veneau cârduri de milogi. Jandarmii băteau în stânga și-n dreapta, arestul era plin. Zilnic erau goniți zeci de pelerini. Pentru siguranță, intrările în târg au fost puse sub observație; indezirabilii, mai toți, reveneau prin lanurile de porumb, prin fânețe, târâș sau la adăpostul nopții. Recidiviștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
din cine știe ce codru, poate mereu același, ori din văgăuni de munte, lupii albi au fost, mai mult de o jumătate de ceas, stăpâni peste așezare. Vânătorii, câțiva, surprinși, nu au izbutit mare lucru. Soldații garnizoanei au intervenit prea târziu, iar jandarmii deloc, sărbătoreau ziua plutonierului, era de Sfântul Lazăr. Doar vreo zece sălbăticiuni au fost doborâte; valul a trecut și dacă târgul nu ar fi numărat cu șase locuitori mai puțin, totul ar fi rămas ca o poveste de iarnă. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
rău, se mai schimbaseră lucrurile. Chiar ar fi vrut să râdă împreună cu el dacă și lui i-ar fi ars de așa ceva. Nu-i ardea fiindcă murise. Așa cum mor uneori bătrânii: de inimă. Mergând pe stradă, chiar în preajma postului de jandarmi. La nouă și treizeci și șapte; lovit, ornicul de buzunar atunci stătuse. Orologiul, în schimb, nu fusese atins de nimeni și de nimic la ora aceea! Așadar, se oprise singur! Se săturaseră cu toții de istoria asta! Cu ultima gogoriță, potlogarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
putut zice, într-un glas, tot târgul. Atelierul a fost deschis a doua zi: câțiva clienți vroiau ceasurile pe care le lăsaseră la reparat. Cheia a fost găsită în buzunarul meșterului; a descuiat un funcționar de la Primărie, asistat de un jandarm. În stradă, în afara mușteriilor, se tot aduna lume. În scurtă vreme, peste o sută de oameni; cereau să le fie arătate cărțile. Tomurile acelea uriașe, scrise într-o limbă necunoscută. Povestea li se părea mai încurcată decât încercau unii să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
zi înainte de moartea meșterului! Nu au fost găsite nici în cealaltă încăpere. Cei doi au răscolit peste tot: și în pod s-au uitat. „Nu sunt nicăieri!” le-a zis celor adunați Funcționarul. „Se vor face cercetări!” i-a asigurat Jandarmul. „Cărțile vor fi găsite!” „Și, de vor fi aflate, cine să le priceapă?” a revenit Funcționarul. „Va trebui, pentru asta, să chemăm pe cineva din Capitală. Sau să le trimitem acolo. E lucru încâlcit cu ele... Să mai...” Dar oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
de nestăvilit. Orologiul era acolo, nu-l șterpelise nimeni: să-i fie arătat! Pe scară s-a cocoțat întâi Funcționarul. Pentru că mai era loc, s-a repezit și un telegrafist. Nerăbdători, ajutându-se de o șurubelniță adusă din atelier de Jandarm, cei doi au desfăcut, în sfârșit, capacul! Nu știau ce să creadă... Mai văzuseră și ei cum arată un ceas pe dinăuntru - și ce era acela dacă nu un ornic mai mare -, însă așa ceva nu-și închipuiseră! Păienjenișul acela metalic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
îndoială! În tăcere, urcau doi câte doi pe scara din cărămidă și, după ce priveau buimaci dantelăria dinăuntrul ceasului, coborau duși pe gânduri, printre cei de-o seamă cu ei. Zeci de inși au văzut minunea până spre seară. Funcționarul și Jandarmul au făgăduit, la insistența mulțimii, că vor reveni a doua zi. Vroiau să mai urce scara sute de târgoveți. Mii. Și cei din localitățile învecinate, și valurile de pelerini de aiurea, ce tot veneau; toți vagabonzii. Târfele ce vor da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
afurisită. Nu era o dovadă. Până la urmă - pentru că refacerea orologiului nu mai era posibilă - hârțoagele nu au mai fost căutate. La câteva zile de la moartea Ceasornicarului, oamenii și-au dat seama că lipsesc și porumbeii! Câțiva inși, asistați de un jandarm, s-au cățărat în pod, însă nici urmă de hulub. Doar câteva perechi de ouă părăsite. Nu îi luase nimeni, totul fusese bine păzit. Poate erau în văzduh, zburau, uneori, ceasuri întregi; zeci de priviri, sute, au tot scrutat înaltul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Nu îi luase nimeni, totul fusese bine păzit. Poate erau în văzduh, zburau, uneori, ceasuri întregi; zeci de priviri, sute, au tot scrutat înaltul. Mai întreg târgul, spre prânz, era cu ochii pe cer. Când omul Primăriei și un alt jandarm scotociseră întâia oară podul, căutând hârțoagele, nu la porumbei le fusese gândul. Un copil de vreo nouă ani a zis că în dimineața în care a murit Ceasornicarul rotitorii se ridicaseră sus, sus, mai sus ca niciodată, și că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
de Ziua Națională au repercursiuni în cadrul Jandarmeriei. Astfel, șeful Jandarmeriei a fost atenționat, iar un șef serviciu, maiorul Claudiu Gogu, a fost demis. Aceste sancțiuni au fost date de Ministerul de Interne, după ce, în timpul paradei de 1 decembrie, mai mulți jandarmi au fost violenți cu participanții care îl huiduiau pe Traian Băsescu. „În urma aspectelor semnalate de către o parte a mass-media, în legătură cu modul de îndeplinire a misiunilor de asigurare a ordinii și liniștii publice, de către anumite efective ale Jandarmeriei, cu ocazia zilei
Jandarmeria, sancționată după parada de Ziua Națională by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80614_a_81939]
-
demarată o verificare internă, referitoare la modul de acțiune a personalului implicat”, arată un comunicat al Jandarmeriei. Comunicatul mai arată că, în urma verificării, au fost luate următoarele măsuri: „atenționarea domnului general de brigadă dr. Eugen Meran, directorul Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București și schimbarea din funcție a domnului maior Claudiu Gogu, șef serviciu în cadrul aceleiași structuri”.
Jandarmeria, sancționată după parada de Ziua Națională by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80614_a_81939]
-
declarat duminică pentru Agerpres surse judiciare. Aceleași surse au precizat că cei trei magistrați sunt suspectați că luau mită pentru obținerea unor soluții favorabile în dosare cu retrocedări. Perchezițiile la domiciliile magistraților au fost încuviințate de CSM. Procurorii DNA, împreună cu jandarmi și polițiști, au descins, duminică dimineață, la 14 adrese din municipiile Suceava și Rădăuți, dar și în alte locații din județ, sedii ale unor instituții judiciare, societăți comerciale și domicilii ale unor persoane, înt-un dosar de corupție judiciară. Printre suspecții
Trei magistrați suspectați de mită în dosare cu retrocedări, aduși la DNA by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80726_a_82051]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Peter Imre încearcă cu orice preț să recupereze cei 80.000 de euro de la fostul partener de afaceri, Dinu Patriciu. Imre a venit, vineri, la poarta lui Patriciu, însoțit de executorul judecătoresc și de jandarmi, informează România TV. Imre vrea ca fostul său partener de afaceri să-i dea 80.000 de euro, datorie pentru care cei doi s-au judecat deja. Dinu Patriciu a pierdut însă procesul cu Imre, iar decizia este definitivă. Datoria
Peter Imre, la poarta lui Patriciu cu jandarmi și executorul judecătoresc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78587_a_79912]
-
a pierdut însă procesul cu Imre, iar decizia este definitivă. Datoria ar data din vremea când cei doi colaborau în cadrul Adevărul Holding. Vineri, Imre a venit la casa lui Dinu Patriciu din Siliștea Snagovului, însoțit de executorul judecătoresc și de jandarmi, conform procedurii în asemenea cazuri. Până acum au fost mai multe tentative ale executorului judecătoresc de a-l forța pe Patriciu să efectueze plata, însă acesta a atacat în instanță decizia de executare silită. Executorul a primit acceptul lui Patriciu
Peter Imre, la poarta lui Patriciu cu jandarmi și executorul judecătoresc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78587_a_79912]
-
locotenenți pe care Scipione îi degradase în dimineața răzmeriței au fost trimiși sub pază la București, după ce unul dintre ei a încercat să se sinucidă, în despărțitura pentru ofițeri a arestului. În oraș era liniște. Judecătorul, însoțit de Pomenea, doi jandarmi și de un avocat din oficiu, i-a percheziționat două zile casa lui Stelian. Au găsit o listă scrisă de mînă în care pe primul loc era numele judecătorului, urmau Pomenea, șeful gării, cîrciumarul Fănică, angrosistul Haikis și Mardare blănarul
Poștașul din sertar by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7861_a_9186]
-
a dibuit cîteva lăzi cu gloanțe de pistol de mai multe calibre și o mitralieră defectă. Nevasta lui Stelian, 40 de ani, încă frumoasă, dar obosită și speriată se ținea după ei și îi ruga să nu-i distrugă casa. Jandarmii îi spintecaseră cu baioneta pernele, plăpumile și saltelele și, la ordinul lui Pomenea, îi goliseră șifonierele, îi aruncaseră pe jos cărțile din bibliotecă după ce le scuturaseră ținîndu-le de coperte, ca de aripi. Nu-i iertaseră nici dulapul cu pahare și
Poștașul din sertar by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7861_a_9186]