62,876 matches
-
cules atunci. Îmi spuneai în șoaptă: „Ascult plânsul de prunci”. Tânjeam pentru-n sărut. Vântul prins-a geme. Duioasă, mi-ai cerut Flori de crizanteme. Ți-am oferit trei flori, Un dar de-al toamnei sol. Eram doi bieți actori, Jucam și noi un rol... E iarăși toamnă. Dorul vrea să-mi cheme Acea frumoasă doamnă, Olm de crizanteme. O să avem azi timp, N-avem a ne teme; Uitați în anotimp, Două crizanteme. Referință Bibliografică: Două crizanteme / George Safir : Confluențe Literare
DOUĂ CRIZANTEME de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Doua_crizanteme_george_safir_1347306343.html [Corola-blog/BlogPost/343731_a_345060]
-
de șoc încât a albit. Era așa de frumoasă și inteligența, cu o așa atracție magnetică încât titlul de Mumtaz Mahal i-a fost dat ca fiind considerată drept principala regina a Palatului. Și legendă începe: ... într-o zi, în timp ce jucau șah în cort la Burhampur și era însărcinată, liniștea a fost întreruptă de un strigăt de copil care i-a speriat. Cand au auzit strigatul a doua oară au realizat că vine din trupul reginei. Consultând doctorii aceștia au interpretat
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441692685.html [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
provinciile Allahabad, Punjab și Multan, Shuja care era guvernator al Bengalului, Aurangzeb vice rege în Deccan și Murad care guverna în Malwa și Gujarat. Cei 3 frați s-au înțeles să-l detroneze pe Dara, dar până la urmă Aurangzeb va juca duplicitar, alungandu-i pe ceilalți, fie prin suprimare, fie prin inchidera lor că de altfel și a tatălui, Shah Jahan timp de 8 ani până la mortea acestuia, în fortul construit de el însuși. Shah Jahan era de statura medie, cu
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441692685.html [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
căutare de noi orizonturi! G. mă întreabă la telefon dacă am auzit de Leonardo. „Sigur, i-am răspuns, cine n-a auzit!? „Nu de da Vinci, creatorul renascentist italian, zice. „Altul nu știu, oh, ba da, fotbalistu'ăla brazilian care joacă pe undeva în Europa...” Nu, adaugă el, alt Leonardo, tot italian și tot mare creator, îl cheamă Leonardo ...de Medici!”. Am capotat și „mi-am retras „ambasadele”... Mi-a adus cartea. O antologie de lirică latină medievală. Îi sunt rezervate
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_iii_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
de-ajuns cât mă prefac în carte, să-mi scrii pe pagini goale răni de gand. îmi torni furtuni, cu slove apăsate, mă descompui pe alb, rând după rând. nici nu mai știu să fiu, ce-am fost odată, te joci mereu, cu întregirea mea. mă tot citești, adaugi o erată, te miri, mă mir și eu, cum sunt a ta... pui semne frunze, aripi răsturnate, ascuți creioane-n fluturi de cristal și mă deschizi din nou, la jumatate, cu vuiet
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
de-ajuns cât mă prefac în carte,să-mi scrii pe pagini goale răni de gând.îmi torni furtuni, cu slove apăsate,mă descompui pe alb, rând după rând.nici nu mai știu să fiu, ce-am fost odată,te joci mereu, cu întregirea mea.mă tot citești, adaugi o erată,te miri, mă mir și eu, cum sunt a ta...pui semne frunze, aripi răsturnate,ascuți creioane-n fluturi de cristalși mă deschizi din nou, la jumatate,cu vuiet lung
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
mea îi... Rândunica Harnică ca și furnica. În cioc duce lutișorul Să lipească cuibușorul; Rândunache, tatăl meu Pân” la nori, zboară, mereu Căci eu sunt un mâncăcios Dar, deloc nu-s mofturos! Primesc des firimituri Biscuiți și prăjituri Și mă joc cu frățiorii Uneori, cu verișorii; Vara, zău, când mor de cald Într-o băltuță, mă scald. Ciiip-Ciriiip... sunt Rândunel Vă invit... la Alunel! Referință Bibliografică: Rândunel / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2330, Anul VII, 18 mai 2017
RÂNDUNEL de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1495140662.html [Corola-blog/BlogPost/375815_a_377144]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Patrimoniu > CĂLUȘUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Călușul, dans terapeutic stravechi Călușul este un dans magic jucat în exclusivitate de bărbați, dans care există dintotdeauna la geto-daci, străbătând secolele, ajuns până în zilele noastre. Jucat pe întreg teritoriul locuit de români, inclusiv în Macedonia, Călușul este relevant pentru ceremonialul magic-terapeutic de alungare a duhului bolii. Azi, el se
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 906 din 24 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Călușul, dans terapeutic stravechi Călușul este un dans magic jucat în exclusivitate de bărbați, dans care există dintotdeauna la geto-daci, străbătând secolele, ajuns până în zilele noastre. Jucat pe întreg teritoriul locuit de români, inclusiv în Macedonia, Călușul este relevant pentru ceremonialul magic-terapeutic de alungare a duhului bolii. Azi, el se joacă în două variante: - călușul de dans - călușul de (după) obicei, adică tradițional. Pentru noi prezintă interes
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
în exclusivitate de bărbați, dans care există dintotdeauna la geto-daci, străbătând secolele, ajuns până în zilele noastre. Jucat pe întreg teritoriul locuit de români, inclusiv în Macedonia, Călușul este relevant pentru ceremonialul magic-terapeutic de alungare a duhului bolii. Azi, el se joacă în două variante: - călușul de dans - călușul de (după) obicei, adică tradițional. Pentru noi prezintă interes cel de-al doilea, care din punct de vedere etno-medical este sursă și tezaur, adevărat depozit bioenergetic, are putere tămăduitoare. Prima referință cu privire la Căluș
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
depună un jurământ pe care îl păzesc cu sfințenie. Iată câteva mărturisiri ale unui vătaf ( șef al călușarilor) din Crăciunei, judetul Olt: G M (60 de ani): ceata călușarilor se constituie cu câteva luni înaintea datei când urmează să fie jucat ( dată variabilă în funcție de data Sfintelor Sărbători de Paști, cu șase săptămâni mai târziu, la Moșii de vară). Numărul călușarilor trebuie să fie fără soț. În ajun de Rusalii (Moși) mergem la hotare ( intre sate)și depunem jurământul. Printre altele, ei
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
de vară). Numărul călușarilor trebuie să fie fără soț. În ajun de Rusalii (Moși) mergem la hotare ( intre sate)și depunem jurământul. Printre altele, ei jură să nu se despartă cel puțin nouă ani, dar în general cine începe să joace călușul nu se mai desparte de el toată viața. Vătaful rămâne până la adânci bătâneți, el neputând părăsi ceata ca ceilalți. În seara când se depune jurământul, călușarii ridică și “steagul” călușului, constituit dintr-o prăjină înaltă de 3-4 metri, în
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
comunicau dorințele oamenilor, iar el nu mai rostea nici un cuvânt, rămânând “mut” (ca să păstreze secretul ). Mutul poartă o traistă în care se găsesc plante cu efect magic și terapeutic, ca și la steag (pelin, usturoi, frunze de nuc). Călușul se joacă în curțile gospodarilor mai cu stare, sau la cei care au un bolnav. La Crăciunei (J Olt) bolnavul este dus la hotare, pe locul unde s-a depus jurământul. La Dăbuleni (J Dolj) Tătărăști de Sus (J Teleorman) bolnavul este
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
îi cănta o melodie pe ritm lent.Călușarii sar apoi peste bolnav atingându-l cu călcâiul. Unii, sprijinindu-se pe un picior, cu celălalt fac cercuri concentrice deasupra bolnavului apoi îl ating cu călcâiul. La sfârșit, bolnavul se ridică și joacă hora alături de călușari, aceasta (hora) învărtindu-se de trei ori. Dacă bolnavul nu se simte incă bine, ritualul se repetă și a doua zi. În unele localități, la capul bolnavului se aduce o oală cu tămâie fumegândă. În timpul ultimelor acorduri muzicale
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
fumegândă. În timpul ultimelor acorduri muzicale, se sparge oala, simbolizând fuga, destrămarea duhului bolii, după care bolnavul se ridică pe melodia Floricica. Uneori când exista în familie un copil mai slăbuț, fără poftă de mâncare,mama îl încredințează unui călușar care joacă hora cu el în brațe, iar copilul se “îndreaptă”. În ultima zi a Călușului are loc ”Războiul călușului”. De data aceasta călușarii nu mai sunt îmbrăcați în frumoasele lor costume ci se travestesc, încât nimeni nu îi recunoaște, realizând un
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
ceea ce i s-a întâmplat cu unii investitori români din București și nu numai. Cei care au profitat de această dăruire. Nu au știut să-l păstreze, nu au știut să-l aprecieze. Au regretat, dar cu epuizarea nu te joci. De cele mai multe ori duce în direcții nedorite...Un fapt este clar, calicia unor patroni nu-i ajută. Este ca-n fotbal... Dacă nu ști să apreciezi pe cei valoroși, pleacă. Echipei îi scad valoarea,iar tu, patron, rămâi cu o
COMPLEXUL DE LÂNGĂ FÂNTÂNA LUI MIHAI VITEAZUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1459929720.html [Corola-blog/BlogPost/381598_a_382927]
-
spre ea e un ghețar, așteptându-te să ai a face cu o personalitate granitică, înaltă, ca un castel sobru, în fața căreia omul simplu primește disproporționat dreptul și curajul de a murmura. Nici gând de așa ceva! Actrița Maia Morgenstern nu joacă o poetică a sublimității feminine, a bunătății și frumuseții morale, în rolrile sale, așa este ea! Un om frumos, un om blând, bun, generos, fin, elegant... Dacă ar juca zâne, nu ar trebui să recurgă la efortul clădirii unui portret
MAIA MORGENSTERN. DISCUŢII AGREABILE (INTERVIU) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424518963.html [Corola-blog/BlogPost/377842_a_379171]
-
de a murmura. Nici gând de așa ceva! Actrița Maia Morgenstern nu joacă o poetică a sublimității feminine, a bunătății și frumuseții morale, în rolrile sale, așa este ea! Un om frumos, un om blând, bun, generos, fin, elegant... Dacă ar juca zâne, nu ar trebui să recurgă la efortul clădirii unui portret ideal, așa este! Are drumuri de exprimare în conversație de la inimă la inimă. Vorbirea ei e ca sunetul violoncelului, cald, lin, suav. Îi poți spune, o poți întreba, o
MAIA MORGENSTERN. DISCUŢII AGREABILE (INTERVIU) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424518963.html [Corola-blog/BlogPost/377842_a_379171]
-
timpul pe care ți-l acorzi, ca un privilegiu, studiului, perfecționării, implicării, dăruirii cu care te aproprii de un personaj sau altul, de un rol sau altul, de un proiect sau altul. Filmele și piesele de teatru în care ați jucat vor avea viață nesfârșită. Sunt absorbite în ele viața, aspirațiile, trudele dumneavoastră, în formă, în spirit, valoare și orizont. Aveți un repertoriu vast, ce sporește an cu an. Întreaga dumneavoastră carieră artistică nu pare să oglindească o irosire a niciunei
MAIA MORGENSTERN. DISCUŢII AGREABILE (INTERVIU) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1424518963.html [Corola-blog/BlogPost/377842_a_379171]
-
Cultură, spectacole, evenimente Grand Cinema Digiplex anunță un nou spectacol, piesa de teatru Maitreyi care se va juca pe 27 martie, de la ora 19:00. Prețul unui bilet este de 50 de ron. Este pentru prima dată când românul lui Mircea Eliade, “Maitreyi” și cartea scrisă că un contra argument de către Maitreyi Devi, “Dragostea nu moare” se întâlnesc
Maitreyi la Grand Cinema Digiplex by http://www.zilesinopti.ro/articole/1899/maitreyi-la-grand-cinema-digiplex [Corola-blog/BlogPost/97107_a_98399]
-
ei au fost numiți „monștri umani” sau „genii ale răului”. A existat și există în deciziile politice așa numita morală a compromisului și chiar una a lașității, cu efecte pe termen scurt sau pe termen lung. Iată de ce moralitatea a jucat și joacă în continuare un rol important în deciziile politice. Unii consideră că politica astăzi nu mai are nevoie de morală, dacă interesele par să convină momentan. Este adevărat că suntem uneori puși să alegem între a face un compromis
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Politica_si_compromisul_vavila_popovici_1366757826.html [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]
-
fost numiți „monștri umani” sau „genii ale răului”. A existat și există în deciziile politice așa numita morală a compromisului și chiar una a lașității, cu efecte pe termen scurt sau pe termen lung. Iată de ce moralitatea a jucat și joacă în continuare un rol important în deciziile politice. Unii consideră că politica astăzi nu mai are nevoie de morală, dacă interesele par să convină momentan. Este adevărat că suntem uneori puși să alegem între a face un compromis sau a
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Politica_si_compromisul_vavila_popovici_1366757826.html [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]
-
unii poate: Dar A FĂCUT! Pe de altă parte deși nu avem o cifră exactă, ne putem închipui cu toții, cam cât de mare poate fi mulțimea de actori care s-au întrecut în a-i memora scrierile frumoase, a-i juca rolurile pasionante, sau a-i recita poeziile splendide, multe − tot așa ...„kilometrice”. Un bun prieten de-al meu mă mai „mustră”, ...așa câteodată, că eu nu mă „sinchisesc” să învăț nici măcar o poezie de-a mea pe dinafară, darămite de-
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Si_cam_ce_lasam_in_urma_oare_.html [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
Nici-o stea, nici-o statuie de sare, Înfipte-n trecut, în curânduri. Alergam, aur, printre platanii suri, Ceas deșteptător pentru fluture și cuc, Iarba ne mângâie, plopii mahmuri Și Dumnezeu e bun ca un eunuc. Privire departe, cer larg, deschis, Ne jucăm cu focul, cu inima mea; Somnul e mort, visul e deschis Către viață, moarte, aer, catifea. Plouă la sud, fulgeră norii, Peste noi țipă cocorii de spaimă - Numai un puț numără călătorii Și rugăciuni adânci singur îngaimă. Publicată în „DRUM
VOIAJ de ION PENA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/ion_pena_1440517417.html [Corola-blog/BlogPost/370164_a_371493]
-
Articolele Autorului De ce nu vii? De ce mai mult Citim cărți scrise de poeții morți? Mâna mea continuă încăpățânata să scrie Pe nori, pe lună, pe țărâna, pe Dumnezeu, știe că nu mă opresc Îmi așterne rezervă celesta de hartie Mă joc cu moartea Poate o pierd Că pe o jucărie din copilărie. Mă joc de-a cititorul Intru în librărie, caut pe raft O carte cu numele meu, vânzătorul Îmi spune să am răbdare, poetul e încă în viața Sa trec
O CARTE CU NUMELE MEU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1444646537.html [Corola-blog/BlogPost/373165_a_374494]