1,730 matches
-
jan/18/generation-jones-soon-have-its-man-washington Brian, Denis, Pulitzer: A Life, John Wiley & Sons, New York, 2001. Bush, George H. W., Acceptance speech at 1988 Republican National Convention (18 august 1988) http: //www. qotd.org/ search/ search.html? aid = 2468 & page=2 Campbell, Neil, Jude Davies, George McKay, Issues in Americanization and Culture, Edinburgh University Press, Edinburgh, 2004. CBC News, "U.S. VP debate most-watched in history", October 3, 2008 http: //www. cbc.ca /world /usvotes /story/ 2008/10/03/ us-debate-polls. html?ref=rss. Chapman, Roger
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Lind, Presidents from Reagan through Clinton, 1981 2001, Greenwood Press, Westport, Connecticut, 2002. Cusatis, John, Postwar Literature: 1945 1970, Infobase Publishing, New York, 2010. Darcy, Jane, "The Disneyfication of the European Fairy Tale", în Issues in Americanization and Culture, Neil Campbell, Jude Davies & George McKay (ed.), Edinburgh University Press, Edinburgh, 2004, pp. 81-196. Davenport, Lisa E., Jazz Diplomacy: Promoting America in the Cold War Era, University Press of Mississippi, Jackson, 2009. Davis, Allen F., "The Politics of American Studies", American Quarterly, vol
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
până în 2008 (cinci la alegerile locale din 1996, câte unul în Medgidia, Techirghiol, Ciocârlia, Cobadin și Valu lui Traian, doi în 2000, ambii în Cobadin, 4. În 2002, dintre cei 23 409 etnici tătari din Dobrogea, 23 230 locuiau în jude țul sudic dobrogean, doar 179 de tătari fiind recenzați în județul Tulcea. Comunitatea rușilor lipoveni din Dobrogea Rușii lipoveni sunt prezenți pe teritoriul României, în special în Dobrogea, „începând cu secolul al XVII-lea, după schisma bisericii ortodoxe ruse” (Popa
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
majoritatea țăranilor români ardeleni erau analfabeți, receptarea conținutului de idei difuzat prin intermediul gazetei editate de Cipariu XE "Cipariu" nu se putea face decât pe calea culturii orale, „de la gură la ureche”. Ea se baza pe lecturarea foilor de către dascăl, preot, judele sătesc sau unul dintre cei câțiva țărani știutori de carte din sat, În fața unui auditoriu sensibilizat și „politizat” de recentele frământări revoluționare. Prețul periodicului era accesibil la nivelul elitei sătești (ai cărei membri prenumerau, de altfel, și pentru alte gazete
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
capabil de înșelăciune și furt. Ani în șir, ei ascund faptul că au un surplus de pământ neînregistrat și astfel pot raporta recolte la hectar false, care le aduc beneficii nemuncite. Complicitatea merge și mai sus, până la secretarul de partid jude țean. Din punctul de vedere al propagandei, filmul afirmă ceva grav : comunismul permite ca segmente întregi ale societății să fie corupte, să escrocheze statul. Pe spectatorul acelor ani nu se putea să nu-l ducă gândul la raportările de cifre
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fi ieșit de sub pana iscusită și meșteșugită a folcloristului Simeon Florea Marian . Așadar, ne-am învrednicit de a scrie începutul satului și cum s-a urmat de a ajuns până astăzi acest sat de la vamă, unde mai întâi a fost jude Cârstea, după cum spun documentele de după Alexandru cel Bun. Că așa stau lucrurile și faptele : mai întâi a fost mănăstirea de la Vatra Moldoviței, ctitoria lui Alexandru cel Bun de la 1401, care a trebuit să fie înzestrată cu venituri din vămi, moșii
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
p. 13. footnote>. Cei care au dat un sens economic,social și cultural acestor locuri de la confluența Moldovei cu Moldovița-Argel au fost oamenii, numiți în documentele vechi “săteni” și mai târziu “vămeni” și individualizați după nume, cel mai vechi fiind judele Cârstea <footnote Vezi: cap II al prezentei lucrări. footnote>. Pentru întreaga zonă a Obcinelor, a munților, românii au fost elementul peren, fermentul dezvoltării țării și prefacerilor social-politice din zorii evului mediu și până în prezent. Că au fost năvăliri, războaie, pustiiri
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ceramice au caracteristicile secolului al XV-lea, când vatra satului s-a stabilit pe terasa a II-a a râului Moldova, în zona bisericii noi. footnote>. Satele vechi românești îndeplineau funcții social-economice, dar și cultural-spirituale. În fruntea satului era un jude sau cneaz, cu atribuții multiple, în principal administrative. De asemenea, cu rol de reglare a raporturilor dintre locuitorii satului, de păstrare a datinilor și obiceiurilor, era sfatul bătrânilor, numiți în documente „oamenii buni și bătrâni”. Această formă de organizare, bazată
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
1447, un alt document în care întărește dania „sfânt răposatului părintelui nostru, Alexandru voievod, începând cu vama ce duce în Țara Ungurească, care este mai jos de mănăstire, la gura Moldoviței, și satul care este la vamă, unde a fost jude Cârstea” cu precizarea ca hotarul să fie „pe unde au folosit din veac” <footnote Ibidem, p. 385. footnote>. Precizările făcute în documentul din 11 februarie 1447 sunt de cea mai mare importanță pentru cunoașterea realităților social-economice ale satului românesc medieval
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la vărsarea Moldoviței în Moldova, confirmând afirmația făcută anterior, că satul inițial era pe terasa inferioară a celor două râuri, a căror urme s-au șters ca urmare a revărsărilor. De cea mai mare importanță este precizarea „unde a fost jude Cârstea”, care confirmă documentar existența în satul Vama, asemenea altor sate din Moldova, a unei autorități, a unui jude cu atribuții administrative, fiscale și judecătorești. În alte documente medievale, care se referă la satul românesc se specifică „unde a fost
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
râuri, a căror urme s-au șters ca urmare a revărsărilor. De cea mai mare importanță este precizarea „unde a fost jude Cârstea”, care confirmă documentar existența în satul Vama, asemenea altor sate din Moldova, a unei autorități, a unui jude cu atribuții administrative, fiscale și judecătorești. În alte documente medievale, care se referă la satul românesc se specifică „unde a fost curtea lui...”, „unde a fost casa lui...”, care nu indică un alt punct geografic, ci o instituție, acolo unde
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a fost casa lui...”, care nu indică un alt punct geografic, ci o instituție, acolo unde a fost sediul autorității locale, care depindea de autoritatea centrală <footnote Alexandru Gonța, op.cit., p. 57 footnote>. Pentru satul Vama, precizarea „unde a fost jude Cârstea” indică unde a fost curtea, casa lui, a judelui local, altfel spus, satul Vama a fost un sat domnesc, în braniștea domnească,care a făcut obiect de danie către mănăstirea Moldovița în virtutea dreptului suveran de „dominium eminens” <footnote Ibidem
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
geografic, ci o instituție, acolo unde a fost sediul autorității locale, care depindea de autoritatea centrală <footnote Alexandru Gonța, op.cit., p. 57 footnote>. Pentru satul Vama, precizarea „unde a fost jude Cârstea” indică unde a fost curtea, casa lui, a judelui local, altfel spus, satul Vama a fost un sat domnesc, în braniștea domnească,care a făcut obiect de danie către mănăstirea Moldovița în virtutea dreptului suveran de „dominium eminens” <footnote Ibidem, p. 70. footnote>. Dacă Vama a fost un sat în
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dania făcută de Alexandru cel Bun, confirmată de urmașii acestuia, inclusiv de Ștefan cel Mare, la 15 noiembrie 1499, prin care hotarele satului sunt reconfirmate. Locuitorii, pe care nu-i cunoaștem după nume, decât mult mai târziu ( excepția o face judele Cârstea ), începând cu secolul al XVII-lea, au ajuns țărani dependenți de mănăstirea Moldovița, fiind supuși în toate mănăstirii, cu excepția cazurilor de omor și furt, și obligați să îndeplinească dările și prestațiile cerute de stăpânul feudal, mănăstirea Moldovița. Situația de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
altor forme de relief și de la numele stăpânitorului feudal <footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p.40-41. footnote>. Pentru perioada secolului al XIV-lea satele erau denumite în formele dezvoltate, așa cum Vama era denumită „satul care este la vamă unde a fost jude Cârstea”. În formula „vama de la Moldovița” este indicat numele apei, nu al satului, încât nu se poate susține că satul s-ar fi numit Moldovița, așa cum a fost înclinat să creadă Al. Bocăneț în lucrarea „Mănăstirea Moldovița” <footnote Alexandru Bocănețu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
susține că satul s-ar fi numit Moldovița, așa cum a fost înclinat să creadă Al. Bocăneț în lucrarea „Mănăstirea Moldovița” <footnote Alexandru Bocănețu, Mănăstirea Moldovița, Institutul de arte grafice, Ed. Glasul Bucovinei, Cernăuți, 1933, p. 30 footnote>. Dacă admitem pe judele Cârstea, amintit în documentul din 11 februarie 1447, ca întemeietor al satului, fie că era stăpânul feudal al locului, fie că era numai locuitor al satului, atunci satul ar fi trebuit să se cheme Cârstești, Cristești, dar nici un document medieval
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
footnote Nicolae Grămadă, op. cit., p. 66. footnote>. Vechile sate, apărute anterior întemeierii statului Moldova, sunt trecute în documentele de dinaintea secolelor al XIV-lea - al XV-lea „cu nume fixate, cunoscute”, altele fără nume fixate, indicate după ape și după foștii juzi sau stăpâni sau după juzii de la data emiterii documentului. „Ultimele sate sunt noi, unele din obștea în curs de formare” <footnote Ibidem. footnote>. Dacă judecăm după actele emise de cancelaria domnească a lui Alexandru cel Bun care, așa cum am arătat
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
66. footnote>. Vechile sate, apărute anterior întemeierii statului Moldova, sunt trecute în documentele de dinaintea secolelor al XIV-lea - al XV-lea „cu nume fixate, cunoscute”, altele fără nume fixate, indicate după ape și după foștii juzi sau stăpâni sau după juzii de la data emiterii documentului. „Ultimele sate sunt noi, unele din obștea în curs de formare” <footnote Ibidem. footnote>. Dacă judecăm după actele emise de cancelaria domnească a lui Alexandru cel Bun care, așa cum am arătat anterior, ar rezulta că „satul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
footnote Ibidem. footnote>. Dacă judecăm după actele emise de cancelaria domnească a lui Alexandru cel Bun care, așa cum am arătat anterior, ar rezulta că „satul care este la vamă” și apoi, cu precizarea făcută de Ștefan Voievod „unde a fost jude Cârstea”, ar fi un sat nou, adică întemeiat chiar în secolul al XV-lea, ceea ce nu corespunde cu realitatea istorică din Ocolul Câmpulungului, recunoscută de istorici, alături de Țara Vrancei, Codrii Chigheciului, de alte țări și codrii, ca având existență anterioară
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
hramul Bunavestire a preasfintei născătoare de Dumnezeu, dania sfânt răposatului nostru părinte, Alexandru voievod, începând cu vama ce duce în Țara Ungurească, care este mai jos de mănăstire, la gura Moldoviței, și satul care este la Vamă, unde a fost jude Cârstea, și pe Prut, un iezer, anume Gemenele, și cu toate gârlele sale, și, la Chigheci, o prisacă, anume prisaca lui Brumar, și cu poiana. Și de asemenea, le-am dat de la noi vama, jumătate din vadul călugăresc și cu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
mele.” D.R.H., A., Moldova, vol. XIX (1626-1628), p. 94, Academia R.S.R., București, 1969, Institutul de Istorie „N. Iorga” 7. Miron Barnovschi voievod întărește mănăstirii Moldovița țiganii robi care să nu fie tulburați de dregătorii domniei Motivație: Din cauza slugilor hătmănești și juzii de țigani care umblă să le ia ciubote și gloabe și în fiecare an duc pe țiganii lor la scaunul domniei și deci pentru aceasta au fugit și s-au risipit țiganii lor în alte țări și au rămas mănăstirea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și cu copii și Dumitru cu femeia lui și cu copii și Constantin și Garcea cu femeia lui și cu copii și Neculai cu femeia lui și cu copii, ca să nu aibă de acum înainte nici o treabă slugile hătmănești sau juzii de țigani să tulbure pe acești țigani a sfintei mănăstiri, nici dare să nu se ia de la ei, nici gloabe, nici ciubote, nici un venit hătmănesc, numai să lucreze călugării de la această sfântă mănăstire cu acești țigani și să-i pedepsească
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pragmasemantic a unui enunț neutral, realizat prin conectare copulativă: (4) Din camerele de 4 stele nu lipsesc aerul condiționat, safe-ul, minibarul sau televizorul color ("Realitatea TV", 04.VIII.2007) (5) La stralucitoarea gală au participat și Corneliu Porumboiu, Radu Jude, Radu Gabrea, Radu Mihăileanu, Victor Rebengiuc, Mihaela Rădulescu, Daniela Nane sau criticul Raz Weissberg, de la "Variety" (EZ, 05.III.2008). Putem compara (3) cu (6), cele două texte având o încărcătură semantică similară (reprezintă, de altfel, amândouă, răspunsuri la aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
cu predilecție, din modestie și din precauțiune, cele ce are de spus, fie că întrebuințează expresiuni cu conținut cât mai larg, fie că adaugă în vorbire particule care slăbesc preciziunea frazei [s.n.]. Deși țăranul are bunăoară intenția să meargă la jude, întrebat fiind unde merge, el va răspunde sau "până la jude", ca și când s-ar opri în prag, sau "la al-de judele", ca și când nu l-ar căuta chiar pe judele, ci pe cei ce locuiesc cu el" (DA, I, 104). Astfel, alde
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
de spus, fie că întrebuințează expresiuni cu conținut cât mai larg, fie că adaugă în vorbire particule care slăbesc preciziunea frazei [s.n.]. Deși țăranul are bunăoară intenția să meargă la jude, întrebat fiind unde merge, el va răspunde sau "până la jude", ca și când s-ar opri în prag, sau "la al-de judele", ca și când nu l-ar căuta chiar pe judele, ci pe cei ce locuiesc cu el" (DA, I, 104). Astfel, alde este pus în aceeași categorie cu formele de atenuare specifice
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]