23,636 matches
-
ale art. 67 și ale art. 68 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Daniel Piturlea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni referitoare la o expropriere, aflată în stadiul procesual al recursului, în cursul judecării căruia s-a solicitat anularea acestuia pe motiv că cererea de recurs nu a fost semnată de o persoană ce are calitatea de reprezentant al recurentului. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate
DECIZIA nr. 163 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257494]
-
a reținut că limitarea mijloacelor de probă, pe baza cărora judecătorul de cameră preliminară poate soluționa plângerea formulată împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată, este justificată, având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează un examen al ordonanței procurorului, atacată sub aspectul legalității acesteia. Ca urmare, este firesc ca, în vederea soluționării plângerii, instanța să verifice, pe baza materialului și a
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
încalcă dreptul de acces liber la justiție, plângerea reglementată de dispozițiile art. 341 din Codul de procedură penală reprezentând, prin ea însăși, o garanție a realizării acestui drept. Curtea a reținut că stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul judecării plângerii împotriva ordonanței procurorului de neurmărire/ netrimitere în judecată este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale și nu încalcă accesul liber la justiție. Potrivit jurisprudenței Curții, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea [art. 341 alin. (6) lit. c) și art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală], fie, atunci când probele legal administrate sunt suficiente pentru judecarea cauzei, desființarea soluției și începerea judecății cu privire la faptele și persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mișcare acțiunea penală, trimițând dosarul spre repartizare aleatorie [art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
excludă probele nelegal administrate ori, după caz, să sancționeze, potrivit art. 280-282, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, în așa fel încât, în situația dispunerii începerii judecății, probele astfel excluse nu mai pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei, nu reprezintă altceva decât o reflectare a exigențelor dreptului la un proces echitabil. ... 24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
penală prevăd că încălcarea dispozițiilor legale prevăzute la art. 281 alin. (1) lit. e) și f) din Codul de procedură penală trebuie invocată numai până la încheierea procedurii de cameră preliminară, fără nicio distincție între situațiile în care la data judecării cauzei procedura nu a fost legal îndeplinită sau inculpatul nu a fost prezent sau reprezentat. Se susține că, într-un asemenea caz, dreptul procesual de a invoca nulitatea absolută devine unul iluzoriu, fiind obstrucționat până la suprimare printr-o reglementare
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
este neconstituțională. ... 11. Se arată că reglementarea invocării nulității relative „până la încheierea procedurii de cameră preliminară“, indiferent dacă soluționarea acesteia s-a făcut sau nu cu procedura legal îndeplinită și indiferent dacă motivul de nulitate relativă a intervenit la judecarea contestației, iar inculpatul nu a fost prezent sau reprezentat, aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și principiului legalității, precum și celor ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil. ... 12
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, cauza formând obiectul Dosarului nr. 817/45/2013* înregistrat la Curtea de Apel Iași. La data de 16 decembrie 2013, autorii excepțiilor au formulat o cerere de strămutare a judecării cauzei, cerere care a fost soluționată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Sentința penală nr. 398 din 25 aprilie 2014, prin care a fost admisă strămutarea cauzei la Curtea de Apel Suceava, cu menținerea actelor îndeplinite în cauză
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
asupra fondului cauzei, respectiv cea prin care se soluționează acțiunea penală, cu privire la care art. 74 alin. (5) din Codul de procedură penală prevede că: „Dacă instanța de la care a fost strămutată cauza a procedat între timp la judecarea cauzei, hotărârea pronunțată este desființată prin efectul admiterii cererii de strămutare. “ ... 30. În urma cercetării judecătorești efectuate în cauză, Curtea de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori a pronunțat Sentința penală nr. 18 din 24 martie 2017
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori a pronunțat Sentința penală nr. 18 din 24 martie 2017, hotărâre care a fost atacată cu apel de autorii excepțiilor la Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală. ... 31. În cursul judecării apelului, mai exact la termenul din data de 25 aprilie 2018, apelanții inculpați, printre care și Nicolai Bogdan Cihodaru și Ciprian Gheorghe Maftei, au ridicat excepțiile de neconstituționalitate din prezenta cauză, cu care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
procesual penală anterior menționată este incidentă în cazuri expres și limitativ prevăzute de lege, neconfundându-se cu dispoziția referitoare la citarea inculpatului. Or, cu privire la faza camerei preliminare, Codul de procedură penală nu prevede prezența obligatorie a inculpatului la judecarea cauzei. ... 45. Având în vedere aspectele anterior menționate, criticile formulate cu privire la dispozițiile art. 396 alin. (1) și ale art. 421 pct. 2 lit. b) teza finală din Codul de procedură penală nu au legătură cu soluționarea cauzei, întrucât
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
a aplicării pedepsei. Totodată, din încheierea de sesizare a rezultat că inculpatului i-au fost stabilite definitiv, în două cauze distincte, două pedepse cu închisoarea pentru comiterea a două infracțiuni intenționate, a căror aplicare a fost amânată. Întrucât, la data judecării celei de-a doua cauze, instanța nu a cunoscut existența primei hotărâri prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, remediul procesual aplicabil în cauză va fi cel reglementat de art. 582 alin. (1) și (3) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
remediul procesual aplicabil în cauză va fi cel reglementat de art. 582 alin. (1) și (3) din Codul de procedură penală, ceea ce înseamnă că soluția ce ar fi pronunțată în cauză ar fi rezolvarea pe fond a cauzei deduse judecării. În consecință, în raport cu aspectele expuse, doamna procuror a solicitat respingerea ca inadmisibilă a sesizării formulate de Tribunalul Cluj - Secția penală. Constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
ca fiind în consens și cu cele susținute de reprezentantul parchetului, în sensul că anularea amânării aplicării pedepsei are drept scop remedierea situației juridice a inculpatului care trebuie repus în situația în care s-ar fi aflat dacă, la momentul judecării sale în Dosarul penal nr. 6.076/211/2020 al Judecătoriei Cluj-Napoca, s-ar fi cunoscut existența infracțiunii ce a făcut obiectul Dosarului nr. 4.850/320/2017 al Judecătoriei Târgu Mureș, respectiv că cea de-a doua infracțiune a fost comisă în termenul de supraveghere
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
cu caracter obligatoriu, că, în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în termenul de supraveghere al amânării aplicării unei pedepse, atât pronunțarea soluției de condamnare pentru noua infracțiune, cât și revocarea amânării aplicării pedepsei anterioare sunt obligatorii. Întrucât, la data judecării celei de-a doua cauze, instanța nu a cunoscut existența primei hotărâri prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, s-a susținut că remediul procesual aplicabil în cauză va fi cel reglementat de art. 582 alin. (1) și (3
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
competentă de a reglementa procedura de judecată, căile de atac și condițiile exercitării lor, iar accesul la justiție nu semnifică și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar, pe de altă parte, procedura asupra cercetării și judecării cererilor de recuzare și abținere este una incidentală, al cărei obiect este unul distinct de obiectul propriu-zis al procesului penal la care se referă și de aceea nu are caracter jurisdicțional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar. ... 11. Potrivit
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
evita tergiversarea inutilă a soluționării fondului cauzei. [...] În speță, încheierea de ședință privind respingerea cererii de recuzare a unui membru al completului de judecată aparține categoriei de încheieri date în cursul judecății, prin care instanța de judecată soluționează chestiuni prealabile judecării fondului cauzei“ și că „în ceea ce privește încheierile, ca specie de hotărâri judecătorești pronunțate în cursul procesului, dar prin care nu se soluționează fondul cauzei, acestea nu pot fi atacate, de regulă, decât odată cu hotărârile judecătorești care soluționează
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
dispoziții constituționale invocate, referitoare la dreptul la apărare, în condițiile în care încheierea prin care instanța se pronunță cu privire la cererea de recuzare nu soluționează însuși procesul, nu antamează fondul cauzei. Curtea a reținut că procedura asupra cercetării și judecării cererii de recuzare este o procedură incidentală, al cărei obiect este cu totul distinct de obiectul propriu al procesului penal la care se referă, iar această procedură nu are caracter jurisdicțional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar (în acest
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
instanță“, alin. (2) al aceluiași articol stabilind că „Abținerea sau recuzarea judecătorului care face parte din completul de judecată se soluționează de un alt complet de judecată“. Totodată, Curtea a constatat că, împotriva hotărârii ce urmează a se pronunța după judecarea cauzei penale, părțile au deschise căile de atac prevăzute de lege, respectiv declararea apelului, în condițiile prevăzute de art. 408-425 din Codul de procedură penală, ipoteză în care instanța de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de petenții Marin Duță și Societatea Agricolă Inotești într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de strămutare a judecării cauzei. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia afirmă că textul de lege criticat încalcă mai multe dispoziții de ordin constituțional. ... 6. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale
DECIZIA nr. 217 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257629]
-
comisiei rogatorii nu se întocmesc. (4) Cel care asistă sau reprezintă partea, traducătorul sau interpretul poate participa la ședința de judecată desfășurată prin mijloacele prevăzute la alin. (1) , chiar fără a fi prezent fizic lângă parte. Articolul 3 (1) Pentru judecarea proceselor, instanțele judecătorești, ținând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi. (2) Lista proceselor întocmită pentru fiecare ședință de judecată va cuprinde, de regulă, și intervalele orare orientative
LEGE nr. 220 din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257627]
-
fi înștiințate telefonic, prin e-mail sau prin alte asemenea mijloace ce asigură transmiterea înștiințării și confirmarea primirii acesteia despre pronunțarea hotărârilor judecătorești prin modalitățile prevăzute de lege. Dispozițiile privind comunicarea hotărârilor judecătorești, potrivit legii, rămân aplicabile. Articolul 5 Amânarea judecării cauzelor poate fi dispusă la cerere, în situația în care partea interesată se află în izolare, în carantină sau este spitalizată, potrivit legii, în contextul pandemiei de COVID-19. Când instanța respinge cererea de amânare a judecății în considerarea necesității de
LEGE nr. 220 din 15 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257627]
-
și fiscal. ... 4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției a depus la dosare o cerere prin care solicită conexarea acestora la Dosarul nr. 216D/2019 și, totodată, solicită judecarea cauzei în lipsă. ... 5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea parțială de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr.
DECIZIA nr. 218 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257630]
-
324 din 21 aprilie 2020, și nr. 204 din 3 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 18 iulie 2018, că este justificată, având în vedere natura juridică a acestei plângeri, care nu vizează judecarea propriu-zisă a cauzei penale, ci constituie un mijloc procedural prin care se realizează un examen al ordonanței procurorului, atacată sub aspectul legalității acesteia. Ca urmare, este firesc ca, în vederea soluționării plângerii, instanța să verifice, pe baza materialului și a
DECIZIA nr. 124 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257662]
-
acces liber la justiție, plângerea reglementată de dispozițiile art. 341 din Codul de procedură penală reprezentând, prin ea însăși, o garanție a realizării acestui drept. ... 18. De asemenea, Curtea a reținut că stabilirea unor reguli speciale de procedură în cazul judecării plângerii împotriva ordonanței procurorului de neurmărire/netrimitere în judecată este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale și nu încalcă accesul liber la justiție, statuând, în acest sens, că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de
DECIZIA nr. 124 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257662]