4,323 matches
-
și contestația în anulare), care, prin natura lor, au condiții stricte de exercitare și sunt supuse unui formalism mai ridicat decât cel incident în cazul căilor ordinare de atac, întrucât, prin intermediul lor, se tinde la înlăturarea autorității de lucru judecat dobândite de o hotărâre definitivă și la afectarea gravă a principiului securității raporturilor juridice. ... 214. În același timp, potrivit art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, pentru a fi incident cazul de contestație în anulare, cauza de încetare
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
bună-credință. Acest beneficiu nu constituie, însă, un drept fundamental al debitorului, ci reprezintă un mijloc de constrângere la îndemâna creditorului în faza executării silite, dreptul protejat de lege fiind titlul executoriu al creditorului, care se bucură de autoritate de lucru judecat“. ... 19. În prezenta cauză, Curtea observă însă că autorul excepției vizează neconstituționalitatea frazei „dacă debitorul execută obligația prevăzută în titlul executoriu și dovedește existența unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării“, cuprinsă în alin. (5) al art. 906 din
DECIZIA nr. 395 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275444]
-
d) nu au suferit condamnări definitive cauzate de conduite profesionale îndreptate împotriva legii, decizie formulată de o autoritate de judecată ce are forță de res judicata; ... e) nu au fost subiectul unei judecăți de tip res judicata (autoritate de lucru judecat) pentru fraudă, corupție, implicarea în organizații criminale sau în alte activități ilegale, în detrimentul intereselor financiare ale Comunității Europene; ... f) nu fac obiectul unui ordin de recuperare neexecutat în urma unei decizii anterioare a Consiliului Concurenței, a instanței, a unui
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 13 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275325]
-
prin Sentința civilă nr. 1.057/2016 din 19 februarie 2016 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 401/A din 4 aprilie 2017 a Tribunalului Vâlcea. ... 10. Pârâții au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția autorității de lucru judecat. ... 11. Prin Sentința civilă nr. 3.646 din 3 iulie 2019, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a admis excepția autorității de lucru judecat cu privire la capătul de cerere având ca obiect contravaloarea lipsei de folosință a autoturismului aferente perioadei cuprinse între data
DECIZIA nr. 52 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275328]
-
împotriva sentinței atacate, pe care a anulat-o, și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe. ... 14. Prin Sentința civilă nr. 582/2021 din 4 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.465/288/2017*, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a respins excepția autorității de lucru judecat, a admis în parte acțiunea și a obligat, în solidar, pârâții la plata către reclamantă a sumei de 19.818,54 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a autoturismului pentru perioada cuprinsă între 18 aprilie 2015 și 26 mai 2017, precum și
DECIZIA nr. 52 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275328]
-
alin. (2) din Legea nr. 51/1995, respectiv exercitarea profesiei de avocat. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile legale criticate contravin principiului separației și echilibrului în stat, prin faptul că acestea încalcă autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătorești definitive. Sunt invocate, în acest sens, deciziile curții Constituționale nr. 1.055 din 9 octombrie 2008, nr. 6 din 11 noiembrie 1992, nr. 259 din 24 septembrie 2002 și nr. 73 din 4 iunie 1996. ... 8. Pentru aceleași
DECIZIA nr. 452 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276929]
-
a instanței de contencios constituțional, fiind obligatorii. Efectele Deciziei nr. 417 din 3 iulie 2019 asupra cauzelor soluționate în condiții care au generat recunoașterea conflictului juridic de natură constituțională exclud aplicarea acesteia în situațiile care au intrat în puterea lucrului judecat. ... 5. Având cuvântul în replică, avocatul prezent arată că instanța de contencios constituțional a pronunțat o decizie prin care a statuat că un text din Codul penal este neconstituțional în măsura în care se interpretează că „exclude de la beneficiul
DECIZIA nr. 739 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285180]
-
pedepsei, deci un motiv de contestație la executare în materie penală. ... 8. Arată că instanța de contencios constituțional a statuat că o decizie a sa publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu poate aduce atingere autorității de lucru judecat a hotărârilor judecătorești definitive sau irevocabile (după caz) și nu justifică exercitarea unei căi extraordinare de atac decât dacă partea interesată se mai află în interiorul termenului de exercitare a acesteia. Susține că există însă situații în care, chiar dacă
DECIZIA nr. 739 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285180]
-
dacă există o hotărâre judecătorească penală definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate cu executare, totuși executarea acesteia nu este legală, iar starea de detenție a condamnatului este/devine ilegală. ... 9. Există o distincție evidentă între autoritatea de lucru judecat a hotărârii penale definitive și caracterul respectivei hotărâri de a fi susceptibilă de executare. Astfel, chiar dacă, în principiu, o hotărâre judecătorească penală de condamnare la închisoare cu executare trebuie să fie executată, există astfel de situații în care executarea
DECIZIA nr. 739 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285180]
-
de condamnare la închisoare cu executare trebuie să fie executată, există astfel de situații în care executarea ei este/devine ilegală, deci starea de detenție a condamnatului este/devine ilegală, fără ca acest lucru să semnifice vreo încălcare a autorității de lucru judecat. ... 10. Apreciază că prin Decizia nr. 15 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 29 noiembrie
DECIZIA nr. 739 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285180]
-
Arată că principiul securității raporturilor juridice prezintă o asemenea importanță, încât numai motive substanțiale și imperioase ar justifica repunerea în discuție a unor chestiuni care au primit o rezolvare definitivă printr-o hotărâre ce se bucură de autoritate de lucru judecat. În consecință, deciziile instanței de contencios constituțional prin care aceasta se pronunță asupra neconstituționalității unor dispoziții legale ce vizează chestiuni referitoare la soluționarea cauzei, iar nu faza de executare a hotărârii, nu pot produce efecte decât pentru viitor. ... 14. Arată
DECIZIA nr. 739 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285180]
-
în executare a hotărârilor penale definitive sau în cursul executării pedepsei cu scopul de a se asigura conformitatea cu legea penală a executării hotărârilor judecătorești, fără a se putea schimba sau modifica soluția care se bucură de autoritate de lucru judecat. Astfel, pe calea contestației la executare nu pot fi invocate aspecte anterioare momentului rămânerii definitive a hotărârii; nu se poate modifica o astfel de hotărâre, prin pronunțarea unei alte soluții, întrucât s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat și
DECIZIA nr. 739 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285180]
-
lucru judecat. Astfel, pe calea contestației la executare nu pot fi invocate aspecte anterioare momentului rămânerii definitive a hotărârii; nu se poate modifica o astfel de hotărâre, prin pronunțarea unei alte soluții, întrucât s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat și stabilității raporturilor juridice. Cu rang de principiu, hotărârile penale definitive sunt susceptibile de modificări și schimbări în cursul executării numai ca urmare a descoperirii unor împrejurări care, dacă erau cunoscute în momentul pronunțării hotărârii, ar fi condus la luarea
DECIZIA nr. 739 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285180]
-
apel, cât și prin hotărârile pronunțate în cadrul căilor extraordinare de atac. De asemenea, intervenirea unei legi penale noi mai favorabile, contrar susținerilor autorului excepției, pune în discuție legalitatea și temeinicia hotărârii definitive de condamnare și implicit autoritatea de lucru judecat a acesteia. Rațiunea constă în faptul că individualizarea pedepsei sub aspectul cuantumului reprezintă aspecte de fond care se subsumează principiului nulla poena sine lege, astfel încât pedeapsa ce trebuie executată trebuie să respecte exigențele de legalitate impuse de principiul supremației
DECIZIA nr. 739 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285180]
-
care se subsumează principiului nulla poena sine lege, astfel încât pedeapsa ce trebuie executată trebuie să respecte exigențele de legalitate impuse de principiul supremației dreptului și statului de drept. De altfel, acesta este singurul caz în care autoritatea de lucru judecat poate fi afectată, deosebindu-se de situația invocată de autorul excepției, care pune în discuție autoritatea de lucru judecat prin invocarea unei decizii a Curții Constituționale pronunțate în soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională, deși aceasta are efecte specifice
DECIZIA nr. 739 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285180]
-
în funcție de specificul activității judecătorilor, astfel încât să stimuleze dezvoltarea profesională a acestora și să le diferențieze performanțele profesionale. (2) Procesul de evaluare trebuie să respecte principiile independenței judecătorilor și supunerii lor numai legii, precum și autoritatea de lucru judecat. Capitolul II Criteriile și indicatorii de evaluare a performanțelor profesionale individuale Secţiunea 1 Criteriile și indicatori de evaluare a performanțelor profesionale individuale pentru judecătorii care ocupă funcții de execuție A. Eficiența activității Articolul 4 (1) Eficiența activității desfășurate de judecători
REGULAMENT din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284560]
-
nu explică clar, durabil din punct de vedere științific, competențele ce vor fi măsurate. 5. Principiul consolidării independenței și răspunderii judecătorului: Procesul de evaluare trebuie să respecte principiile independenței judecătorilor și supunerii lor numai legii, precum și autoritatea de lucru judecat. 6. Principiul dezvoltării profesionale prin evaluare: Aplicarea acestui principiu presupune desfășurarea procesului de evaluare astfel încât să contribuie la identificarea nevoilor de pregătire și dezvoltare profesională pentru judecătorul evaluat. ... 1.2. CADRUL DE REFERINȚĂ PENTRU EVALUAREA BAZATĂ PE COMPETENȚE: PROFILUL JUDECĂTORULUI
REGULAMENT din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284560]
-
manageriale sau cele privind revocarea dintr-o funcție de conducere. ... ... Capitolul II UNELE ASPECTE PRIVIND PROCESUL DE EVALUARE 2.1. Considerații generale: Procesul de evaluare trebuie să respecte principiile independenței judecătorilor și supunerii lor numai legii, precum și autoritatea de lucru judecat. Procesul de evaluare trebuie să fie liber de orice considerații politice, ideologice sau centrate pe probleme exterioare scopurilor prevăzute în Regulament și în prezentul ghid. Evaluatorii au obligația realizării unei evaluări unitare potrivit prevederilor din Regulament și din prezentul ghid
REGULAMENT din 13 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284560]
-
decide ele însele dacă sau în ce măsură fluctuația valutară poate fi calificată drept impreviziune. Întrucât legea a reglementat, printr-o definiție legală, o prezumție absolută de impreviziune, instanța judecătorească trebuie să o aplice în consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal
DECIZIA nr. 750 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287888]
-
civilă, care au următorul cuprins: „(1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: [... ] 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri;“. ... 20. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept, securitatea raporturilor juridice și calitatea legii, ale art. 11 privind dreptul internațional și
DECIZIA nr. 23 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288214]
-
I, nr. 196 din 8 martie 2023, Curtea a reținut, referitor la imposibilitatea de a utiliza calea de atac a revizuirii în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă atunci când nerespectarea autorității de lucru judecat este determinată de contrarietatea considerentelor pe care se bazează hotărârile definitive potrivnice, că art. 461 alin. (1) din Codul de procedură civilă clarifică obiectul asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă
DECIZIA nr. 23 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288214]
-
procedură civilă, se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât și considerentele pe care acesta se sprijină, după cum prevede art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă, revizuirea întemeiată pe motivul nesocotirii autorității de lucru judecat nu poate viza decât soluția pronunțată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este, conform art. 513 alin. (4) din Codul de procedură civilă, anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăți existente între considerentele decisive ale
DECIZIA nr. 23 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288214]
-
cauză precedentă. Prin urmare, în condiții de diligență procesuală, se poate preveni apariția unor considerente decizorii contradictorii, astfel încât să nu se mai pună problema unei eventuale revizuiri întemeiate pe un asemenea motiv. Se valorifică astfel efectul pozitiv al lucrului judecat, consacrat de art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă. ... 25. Sub aspectul susținerii referitoare la admisibilitatea
DECIZIA nr. 23 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288214]
-
poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă. ... 25. Sub aspectul susținerii referitoare la admisibilitatea revizuirii hotărârii în situația în care în cauză a fost deja ridicată excepția autorității de lucru judecat, iar instanța s-a pronunțat asupra acesteia, dar a respins-o, Curtea a apreciat că aceasta nu se poate constitui într-o critică de neconstituționalitate, ci reprezintă o problemă de aplicare a legii în cauză. ... 26. Întrucât nu au intervenit elemente
DECIZIA nr. 23 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288214]
-
ce emană de la organe cu activitate jurisdicțională în fața cărora au avut loc dezbateri contradictorii, părțile având posibilitatea, cu acel prilej, să invoce apărările de fond necesare. O soluție contrară sub acest aspect ar nesocoti principiul autorității de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil. Curtea a reținut că adoptarea acestei măsuri nu face, în realitate, decât să dea expresie preocupării legiuitorului de a preveni abuzul de drept constând în invocarea acelorași apărări în două căi de atac diferite, în scopul
DECIZIA nr. 125 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289295]