1,719 matches
-
S-a îndreptat în special către literatura germană, tălmăcind o parte din piesa Don Carlos de Schiller („Albina Pindului”, 1869 și „Liceul român”, 1870), dar și câteva opinii ale acestuia despre teatru, două capodopere ale lui Goethe, sub titlurile Patimele junelui Werther (1875) și Afinitățile („Pressa”, 1879-1880), fragmente din Schopenhauer (Despre religiune, „Convorbiri literare”, 1898) și proză de Adolf Mützelburg (Stăpânul lumei, „Pressa”, 1870-1871). A mai tradus din Heinrich Zschokke (Blondinul din Namur. Pașa de la Buda, 1873), Edmond Hahn (Contesa falsă
VERMONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290495_a_291824]
-
IV, București, 1869; [Autor neidentificat], Misterele unui harem. Istorie criminală turcească, București, 1873; Edmond Hahn, Contesa falsă, pref. trad., București, 1873; Heinrich Zschokke, Blondinul din Namur. Pașa de la Buda, București, 1873; Friedrich Gerstäcker, Plutașul, pref. trad., București, 1874; Goethe, Patimele junelui Werther, pref. Gr. H. Grandea, București, 1875; Wilhelm Hauff, Othelo, București, 1875. Repere bibliografice: A. D. Xenopol, „Patimile junelui Werther”, traducere din limba germană, CL, 1875, 10; Ion Gherghel, Goethe în literatura română, București, 1931, 74; Ion Gherghel, Schiller în literatura
VERMONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290495_a_291824]
-
trad., București, 1873; Heinrich Zschokke, Blondinul din Namur. Pașa de la Buda, București, 1873; Friedrich Gerstäcker, Plutașul, pref. trad., București, 1874; Goethe, Patimele junelui Werther, pref. Gr. H. Grandea, București, 1875; Wilhelm Hauff, Othelo, București, 1875. Repere bibliografice: A. D. Xenopol, „Patimile junelui Werther”, traducere din limba germană, CL, 1875, 10; Ion Gherghel, Goethe în literatura română, București, 1931, 74; Ion Gherghel, Schiller în literatura română, București, 1935, 69, 74; Amelia Pavel, Radu Ionescu, Nicolae Vermont, București, 1958, 9, 38; Dicț. lit. 1900
VERMONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290495_a_291824]
-
coord.), Shielding the Poor: Social Protection in the Developing World, Brookings Institution, Washington, DC. Lustig, Nora, 2000, „Three-pillar framework of poverty alleviation”, în Antony Levine (coord.), Social Funds: Accomplishments and Aspirations, Proceedings of the Second International Conference on Social Funds, June 5-7, World Bank. Narayan, Deepa; Ebbe, Katrinka, 1997, Design of Social Funds: Participation, Demand Orientation and Local Organizational Capacity, The International Bank for Reconstruction and Development/The World Bank, Washington, DC. Owen, Daniel; Van Domelen, Julie, 1998, Getting an Earful
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vinuri ștefănescu, condamnat la moarte pentru speculă. Se făcuseră despre el și două comedii de propagandă, Secretul lui Bacchus și Secretul lui Nemesis, cu ștefan Mihăilescu-Brăila (în rolul negativ - memorabil!) și Emil Hossu (în rolul pozitiv, agent al dreptății și „june prim”). De multe ori, învățătorii, profesorii și maiștrii instructori din școlile generale ne trimiteau pe noi, elevii, să le ținem rând la coadă pentru diverse produse. Motiv de bucurie pentru mulți puștani - scăpau astfel de „ascultat” la ore, de extemporale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ele, eul pulverizat se complace în procesul dramatizării acestor reprezentări agonale: „Poate avea dreptate ăla care spunea/ ce jigodii sunt tinerii toți/ sălbatici inconștienți și lipsiți de milă/.../ poate-avea dreptate sau poate n-avea/ pentru că tu ești de fapt un june simpatic dar/ va veni o vreme când vei vrea să faci/ cu iubire ceva/ vei fi îmbelșugat ca o rodie/ sau te vei fărâmița și vei rămâne/ o din ce în ce mai bătrână jigodie” (Ca o rodie sau doar o jigodie). Mai puțin
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
accesibilă, deși într-o limbă latinizată. O altă tălmăcire este aceea a biografiei „fericitei Macrina”, după episcopul Grigorie al Nyssei (Sibiu, 1868). Din germană transpune, fără a o tipări, Încurcătura de August von Kotzebue, apoi, surprinzător în raport cu preocupările sale, Suferințele junelui Werter de Goethe (1842). Traduceri notabile, însoțite de prefețe, comentarii și note, sunt cele din Tacit, Suetoniu și Horațiu. O cultură națională, susține M., trebuie neapărat să aibă la bază clasicismul antic. Traduceri: Meditații religioase, I-II, Buzău, 1839-1840; Goethe
MUNTEANU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
de Goethe (1842). Traduceri notabile, însoțite de prefețe, comentarii și note, sunt cele din Tacit, Suetoniu și Horațiu. O cultură națională, susține M., trebuie neapărat să aibă la bază clasicismul antic. Traduceri: Meditații religioase, I-II, Buzău, 1839-1840; Goethe, Suferințele junelui Werter, București, 1842; Thomas a Kempis, Urmare lui Iisus Hristos, București, 1845; Tacit, Viața lui C.J. Agricola, Brașov, 1858, Germania sau Situațiunea, datinele și popoarele ei, Sibiu, 1864, Opurile lui..., postfață G. Barițiu, Sibiu, 1871; Suetoniu, Viața a XII imperatori
MUNTEANU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
Ele izbutesc să contureze profilul unei personalități științifice proeminente, care a contribuit în chip esențial la investigarea și cunoașterea în profunzime a culturii populare românești. SCRIERI: Învățătorii și folclorul, Cluj, 1928; Șcheii de la Cergău și folclorul lor, Cluj, 1928; Obiceiul junilor brașoveni, Cluj, 1930; Cercetări folclorice în Țara Oașului, Cluj, 1932; Contribuțiuni nouă la viața și opera doctorului Vasilie Popp (1789-1842), Cluj, 1936; Ovid Densusianu, folclorist, București, 1939; Xilogravurile țăranilor români din Ardeal, București, 1939; Din istoria tipografiei, editurii și librăriei
MUSLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
de obidă și ură, de sarcasm și profeție, lirismul poetului preia adesea tonul coșbucian din Noi vrem pământ (în Moment de revoltă) ori din Doina (în Sorțarii). Modelul eminescian se simte în linia poeziei satirice (Lor este un ecou al Junilor corupți). Reminiscențe evidente sunt La steaua, Unei proletare, Cusutoreasa. Influența lui Eminescu este receptată prin Vlahuță în compunerile care retorizează suferința (Durere de mamă, Bordei și mormânt). Culoarea sentimentală a poeziei sociale, umanitara înfrățire cu neamurile lovite și cu categoriile
NECULUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288396_a_289725]
-
dacă nu îi dăruiește, după cele câteva fete, și un fecior. Cuprinsă de disperare, jupâneasa Maria, îndemnată de slujnica Tudora, schimbă fetița pe care o naște cu pruncul atunci ivit pe lume al unei țigănci. Soi rău, puradelul devine un june destrăbălat, care o hărțuiește, cu gând păcătos, pe biata Crisanda, copila nedorită de tătâne-său. Vrând să-și salveze fiica, nefericita mamă îl otrăvește pe nemernic, trăind apoi o morbidă senzație de ușurare. Ca să o scape de furia logofătului, ajuns
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
cu o coloratură tezistă, e între instinctul de neam (porunca „sângelui”) și simțământul iubirii. Personajul supus tragicei dileme, Pan Vlasko, un tânăr nobil polonez, este înfrânt în luptă și adus la curtea vornicului Dragomir. Curând, se înfiripă o idilă între junele trufaș, care suportă greu umilința captivității, și Păunica, sora lui Mihuț, cel care îl învinsese pe leah într-o luptă directă. Între sentiment și resentiment, frământările lui par să se aline, numai că destinul hotărăște altfel. Într-o nouă confruntare
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
dovedește un etnolog aplicat. Studiază Jocurile de petrecere (1888) și observă că unele dintre ele, mai ales cele de copii, își au originea în vechi practici magice ale grupurilor de vârstă matură. Mai amplu concepute, lucrările referitoare la „juni” - Sărbătoarea junilor la Paști (1889) și Junii la Crăciun (1890) - reprezintă contribuții de seamă la cunoașterea acestui străvechi obicei românesc. Intenția lui P. de a realiza un studiu monografic asupra tuturor practicilor rituale la naștere, nuntă și înmormântare nu s-a materializat
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
Jocurile de petrecere (1888) și observă că unele dintre ele, mai ales cele de copii, își au originea în vechi practici magice ale grupurilor de vârstă matură. Mai amplu concepute, lucrările referitoare la „juni” - Sărbătoarea junilor la Paști (1889) și Junii la Crăciun (1890) - reprezintă contribuții de seamă la cunoașterea acestui străvechi obicei românesc. Intenția lui P. de a realiza un studiu monografic asupra tuturor practicilor rituale la naștere, nuntă și înmormântare nu s-a materializat decât în parte, lucrarea alcătuită
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
inedite. N. părăsise poezia în favoarea teatrului, dar, nemulțumit probabil de performanțele obținute, revine la poezie și practic redebutează în 1968 cu Întoarcerea în anotimp. În această carte, care ar fi trebuit să fie de maturitate, poetul se manifestă ca un june romantic, cu accente de baladist (poate sub aripa lui Radu Stanca sau a lui Ștefan Aug. Doinaș). Era, cum remarcă Nicolae Balotă, „un sentimental cu pudori”, acoperindu-se cu cuvinte („verbe-afecte”, precizează același critic). El ajunge să învăluie totul, mai
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
1928; Albume cu modele de cusături și țesături naționale românești, București, 1930; Jocuri românești necunoscute, București, 1930; Alte jocuri românești necunoscute, București, 1931; Folclor român coregrafic, cu desene de Ary Murnu, București, 1932; Folclor și caracterizări etnografice. În Șcheii Brașovului. Junii și costumul de sărbătoare al femeilor române, București, 1932; Jocurile noastre naționale, București, 1933; Les Danses populaires roumaines, București, 1933; Portul național românesc, I-II, București, 1933-1934; Bibliografia poeziei noastre populare. Folclor român versificat cuprins în volume și broșuri. 1830-1935
NICULESCU-VARONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
patimi, Hamlet - figură tutelară - lasă în urmă-i o dâră fosforescentă. Un personaj care hamletizează este, în Veac de iarnă, Radu, capriciosul moștenitor al tronului, cu juvenilitatea-i teribilă și cu umoarea primejduitor instabilă. Poza nu lipsește din alura acestui june cu alură gânditoare (și el citește dintr-o cărțulie plină de „vorbe” cu temei, și el monologhează despre cele văzute și cele nevăzute), sentențios în glăsuiri, lansând replici de efect, când mai abrupte, de un eliptism ce se vrea epatant
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
militantism steril. Cea de-a doua, care „și-a făcut studiile imediat după război” și s-a format „în beatitudinea marei biruinți, în plenitudinea burselor și a posturilor vacante”, este definită, fără menajamente, ca fiind „generația drumului invers” sau generația „junelui suficient”. Cea din urmă, care își începea studiile universitare în preajma anului 1927, este considerată - nu fără subiectivism - „cea mai înzestrată și mai bine pregătită, crescută într-o atmosferă mai elevată, prilejuită de schimbarea epocală de perspectivă”; nu mai este o
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
al publicației „Studii și cercetări de etnologie” (din 1978). În 1993 obține titlul de doctor în etnologie cu teza Ceata de feciori la români. Colaborează la „Revista de etnografie și folclor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde” ș.a. De la lucrarea Butea junilor (1976) la Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori (1999), M. manifestă un interes constant pentru un obicei de iarnă întâlnit la „junii” din Transilvania. Aportul său constă în observarea nemijlocită a fenomenului și în îmbogățirea bibliografiei cu o sumă
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
portului popular, datinilor și obiceiurilor, literaturii populare. Folcloristica sibiană (1999) configurează imaginea preocupărilor de culegere și studiere a creației populare în zona Sibiu de la începuturi (1677) până în prezent. SCRIERI: Creatori populari sibieni (în colaborare cu P. Dumbrăveanu), Sibiu, 1975; Butea junilor, Sibiu, 1976; Portul popular din județul Sibiu (în colaborare cu Horst Klusch), Sibiu, 1978; Eternități sibiene, Sibiu, 1998; Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Folcloristica sibiană, Sibiu, 1999. Ediții: I. Macrea, De-aș mai fi odată june
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
junilor, Sibiu, 1976; Portul popular din județul Sibiu (în colaborare cu Horst Klusch), Sibiu, 1978; Eternități sibiene, Sibiu, 1998; Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Folcloristica sibiană, Sibiu, 1999. Ediții: I. Macrea, De-aș mai fi odată june, pref. edit., Sibiu, 1995; S. Fl. Marian, Legende despre flori, insecte și păsări, pref. edit., Sibiu, 1996; Septimiu Albini, Scrieri, pref. edit., Sibiu, 1998. Culegeri: Cântecele noastre. Folclor poetic hunedorean, Deva, 1969 (în colaborare). Repere bibliografice: C. Catrina, „Creatori populari
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
Legende despre flori, insecte și păsări, pref. edit., Sibiu, 1996; Septimiu Albini, Scrieri, pref. edit., Sibiu, 1998. Culegeri: Cântecele noastre. Folclor poetic hunedorean, Deva, 1969 (în colaborare). Repere bibliografice: C. Catrina, „Creatori populari sibieni”, RMZ, 1976, 5; Laura Sârbu, „Butea junilor”, „Tribuna Sibiului”, 1976, 29 octombrie; Titu Popescu, Un fructuos bilanț editorial, RMB, 1978, 9 februarie; A.G.[Anca Goția], „Butea junilor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde”, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 86-87; Ioan Mariș, „Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
Folclor poetic hunedorean, Deva, 1969 (în colaborare). Repere bibliografice: C. Catrina, „Creatori populari sibieni”, RMZ, 1976, 5; Laura Sârbu, „Butea junilor”, „Tribuna Sibiului”, 1976, 29 octombrie; Titu Popescu, Un fructuos bilanț editorial, RMB, 1978, 9 februarie; A.G.[Anca Goția], „Butea junilor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde”, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 86-87; Ioan Mariș, „Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori”, „Tribuna culturală”, 1999, 7 mai; Ana Grama, Etnologia sibiană în contextul cercetării academice naționale, „Rondul”, 1999, 7 mai. I.D.
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
de către stăpînul haremului, comportamentul acestui domn prijeluiește un spectacol foarte hazliu: uriașul se furișează din nou, pe nesimțite, printre doamne și se lăfăie un timp în mijlocul lor, întocmai ca piosul Solomon printre cele o mie de ibovnice ale sale, deși junele Lothario încă se mai perpelește prin apropiere. Dacă întrezăresc și alte balene, vînătorii îi lasă de obicei în pace pe acești Mari Turci, care-și cheltuiesc prea mult energia ca să mai aibă destulă grăsime. Cît despre odraslele pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Lumini și umbre), Mihai Codreanu (Nemurirea, Poveste veche), Ada Umbră (Voi plopi înalți..., Noapte de vară, Strofe mici din vremuri mari ș.a.), Pavel Al. Macedonski (Singurătate), dar și reproduceri din Eminescu (Cu mâne zilele-ți adaugi...), Coșbuc (Pe deal, Cântecul junelui), Al. Macedonski (Pădurea), I. Al. Brătescu-Voinești (schița Rătăcire) ș.a. Sunt reluate în A. și articole de Ion Lupaș, G. Bogdan-Duică, Ion Breazu și chiar articole de avangardă, precum Arta modernă și publicul: cubismul și expresionismul de Tasso Marchini. Revista își
ASTRA MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]