998 matches
-
Ultima conjunctură / 185 VII. Cariera universitară / 188 Ani de ucenicie / 188 Împliniri științifice / 1944 Prof.univ.emerit.dr.Barbu N.Neculai (Curriculum vitae) / 195 Orizonturi străine / 217 VIII. Împliniri familiale / 235 IX. Geografia ieșeană a secolului / 262 Redactor: Simona Modreanu Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com office@editurajunimea.ro PRINTED IN ROMANIA 1 conform documentatei cărți "Monografia Liceului Pedagogic-Bârlad" 1870-1970, a cunoștințelor profesori locali Mihai Mâță, dumitru Mâță și Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Toată lumea ar trebui să știe că “dulcele târg al Ieșilor” nu reprezintă doar orașul Junimii și al marilor scriitori Eminescu, Creangă, Maiorescu. Iașul este și un oraș al științelor exacte, un oraș în care frumusețile culturale se îmbină armonios cu rigurozitatea inginerească. În acest context nu pot decât să salut cei o sută de ani
MESAJ DE FELICITARE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by George Darie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_963]
-
publicat În revista Junimii o serie de Studii asupra stării noastre actuale (1871), iar mai târziu, În Steaua României, o alta de Studii economice, acestea din urmă strânse și Într-un volum (1879) premiat de Academia Română. Secretar, un timp, al Junimii, el Înființă acolo și o societate istorică, Împreună cu A. Lambrior, V. Tassu, G. Panu, I. G. Cernescu ș.a., În ideea de a sprijini cercetarea În domeniu și totodată difuziunea valorilor din trecut. El a pledat, de pildă, pentru măsuri de
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
succint, cu accent pe disputele în jurul relației antagonice centru-periferie, revistele reprezentative din zona de nord a Moldovei: Junimea Moldovei de Nord, Revista Moldovei, Tudor Pamfile. Revistă de limbă, literatură și artă literară, Șezătoarea. Revistă pentru literatură și tradițiuni populare, Unu, Junimea literară, Făt-Frumos, Freamătul literar, Iconar. Între lucrările mai recente fundamente pe ideea de localism creator se cuvine amintit volumul lui Gheorghe Manolache, Resurecția localismului creator: o experiență spirituală în Mitteleuropa provinciilor literare (2006), care reconstituie biografia acestui concept și a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
publicarea de periodice, cât și a monografiilor Șapte ani din viața unei școli normale și Botoșanii în 193222. Principala scenă de manifestare a energiilor creatoare locale, dar și de diseminare a culturii către mase, au reprezentat-o însă revistele literare. Junimea Moldovei de Nord (1919-1921) și continuatoarea sa, Revista Moldovei (1921-1927), deveniseră adevărate instituții culturale promotoare ale valorilor provinciei. O analiză aprofundată a acestora se va întreprinde într-un capitol ulterior. Alături de cele două reviste au apărut și alte periodice, cu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
profesorului Cornel Sorocean 48. Intelectualitatea locală se grupa în jurul publicațiilor Glasul Bucovinei, Junimea literară și Făt-Frumos, reviste la care nu colaborau doar publiciști din provincie, ci și din capitală. Impactul asupra publicului românesc se reflectă, de exemplu, din statistica cititorilor Junimii literare întocmite în 1925. Astfel, din 914 abonați din întreaga țară, 586, majoritatea profesioniști intelectuali, plătesc prețul întreg. Dintre aceștia, 204 cititori sunt din Cernăuți 49. Fără îndoială, Cernăuțiul a deținut rolul de capitală culturală în Bucovina, dar, "cu triumfurile
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cultural, pentru unii publiciști, mediul literar local reprezentând nu doar o scenă de afirmare, ci și o treaptă strategică pe drumul către depro-vincializare. Izolarea provincială a canalizat energiile creatoare în jurul unor reviste sau grupări locale. Pentru ținutul Botoșanilor, edificatoare sunt Junimea Moldovei de Nord și Revista Moldovei, coordonate de Constantin Iordăchescu și Tiberiu Crudu. Prima publicație apare în perioada 1919-1921 și se identifică cu eforturile intelectualității locale de a contribui la înfăptuirea idealului național prin creații cu rădăcini în cultura poporului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
considerabil impactul grupării în câmpul literar, iar astăzi, avangardiștii de la Unu sunt plasați în cadrul curentelor interbelice din centrul vieții literare, reprezentând un model de deprovin-cializare de succes. Zona Cernăuți-Suceava s-a manifestat pe plan creator prin revista de îndelungă tradiție, Junimea literară. Editată încă din 1904 de Ion Nistor și George Tofan, publicația se înscria pe linia sămănătorismului și promova cultura românească și trezirea conștiinței naționale în fața "duhului negru-galben" ce "stăpânia pretutindeni, cultivând sistematic ura și disprețul față de tot ce venia
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nefiind generat neapărat de apăsătorul complex al provinciei. De altfel, Nistor a respins întotdeauna ideea de regionalism bucovinean, pledând pentru unificare a provinciei pe toate planurile și considerând că punerea în valoarea a elementelor locale nu denotă tendințe regionaliste. Paginile Junimii literare interbelice au cuprins creații în versuri și proză, critică literară, cronici, însoțite de ilustrații. Preocupări științifice pe linia localismului sunt redate în studii dedicate creatorilor iluștri ai zonei: Eminescu, Ciprian Porumbescu, Enescu, dar și explorării istorice a acestui colț
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în rândul celor acceptați spre publicare, în contextul în care revista urma să apară lunar datorită solicitărilor cititorilor 37. Încă din primul număr apărut în 1935, semnatarii creațiilor încep să se restrângă. Oricât de discutabil ar fi conținutul acestei reviste, Junimea literară a constituit totuși un nucleu cultural în jurul căruia a gravitat tânăra generație intelectuală bucovineană. Impactul asupra publicului a fost considerabil, dovadă stând și apariția tot mai frecventă a revistei ce a tipărit nu doar creații literare, ci și o
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
culturale din zonă sau a presei culturale locale sau centrale. În 1926, pe meleaguri sucevene, Leca Morariu și Bucur Orendovici vor pune bazele unei reviste de literatură și folclor - Făt-Frumos - la care vor colabora și scriitori bucovineni ce semnau în Junimea literară sau Glasul Bucovinei. Mișcarea literară regională îngloba astfel și celălalt centru cultural al Bucovinei, iar revista se autointitula "cea mai LIBERĂ și cea mai desinteresată tribună din republica literelor române". De această dată însă, programul revistei promova în special
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
au devenit ulterior sonore în mediul bucureștean, localismul creator dovedindu-se o veritabilă strategie de promovare culturală. Uneori însă, provincia păstrează distanța și își manifestă valoarea în mod orgolios. Astfel, aprecieri ale revistelor din capitală au stârnit reacții la redacția Junimii literare. Un articol din Ideea Europeană (1924, nr. 1) remarca pe un ton ironic: "Între revistele noastre bune trebue pusă negreșit și Junimea literară dela Cernăuți. În ochii noștri ea are această mare însușire că fiind regională, înțelege să rămâie
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de cultură model"55. O serie de aprecieri pozitive la adresa unor reviste regionale va face și Eugen Jebeleanu, remar-când seriozitatea și caracterul inovator pe care unele publicații le imprimă mișcării literare românești. În panoplia de reviste, Jebeleanu acordă atenție deosebită Junimii literare și "juventuții care sburdă în paginile publicației", reținând numele tinerilor autori pe care îi așteaptă "la un descălecat, în Capitală"56. Revistele provinciei nord-moldovenești, dar și cele bucovinene, beneficiază de cronici elogioase din partea lui Nicolae Iorga - un susținător fervent
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
elogioase din publicațiile provinciei, consacrate vieții sau operei istoricului. Iorga acordă prezentări succinte, în capitolul destinat publicațiilor periodice, principalelor reviste nord-moldo-venești. Astfel, dacă revista botoșăneană Junimea Moldovei de Nord este plasată cu încredere în categoria "revistelor de drum sigur"57, Junimea literară apare ca "revistă de înfrățire", prezentată pe secțiuni, cu menționarea autorilor - ridicați, ce-i drept, uneori prea sus pe piedestal 58. O serie de aprecieri se adresează și revistei Făt-Frumos, publicată "într-o atmosferă nervoasă" întreținută de Leca Morariu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
atmosferă nervoasă" întreținută de Leca Morariu, autor pe care Iorga îl acuză totuși de "acre atacuri nemeritate", inclusiv la adresa sa. Explicația dintr-o notă de subsol, conform căreia L. Morariu, în ciuda promisiunilor făcute, a deviat de la sămănătorism creațiile din paginile Junimii literare, vine să confirme principalul criteriu iorghist de acordare de credit publicațiilor periodice. Făt-Frumos are însă meritul de a publica articole despre intelectuali contemporani trecuți în lumea celor drepți, precum Vasile Bogrea, sau note prețioase despre Eminescu ori Creangă 59
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de peste hotare (1938), Marile puteri și criza cehoslovacă (1938). 11. Artur C. Enășescu (1889-1942), poet, publicist, absolvent al Liceului Laurian și al Facultății de Litere de la București, cu studii la Paris, colaborează la revistele literare din capitală, dar și la Junimea Moldovei de Nord. În 1918 conduce, împreună cu Ion Sân-Giorgiu, săptămânalul botoșănean Îndrumarea. În 1926 publică singurul volum de poezii, Pe gânduri. 12. Neculai C. Enescu (1894-1971), profesor, publică în anii '30 o serie de lucrări de pedagogie privind tendințele intelectuale
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la Universitatea Populară Nicolae Iorga. Este autor de manuale și traduceri. 18. Constantin Iordăchescu (1880-?), cadru didactic, scriitor și publicist, se numără printre primii redactori ai revistelor botoșănene Junimea Moldovei de Nord, Revista Școlii, Revista Moldovei, Adevărul literar și artistic, Junimea literară, Gândirea unde publică articole legate de situația învățământului românesc. Este autor al lucrărilor: Bon de talpă. Satiră de moravuri din România mică, Sinteza cunoștințelor de bacalaureat, 1929. 19. Calinic Istrate (1892-1941), învățător dorohoian, publicist, cu preocupări muzeografice și arheologice
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Liceului Laurian, cu doctorat în Litere și Filozofie la Leipzig, preocupat de literatura germană și influența sa asupra literaturii române, autor al unui proiect monumental - monografia Goethe, este și redactor al periodicului botoșănean Îndrumarea. Colaborează în presa vremii, inclusiv la Junimea Moldovei de Nord. Din 1922 devine conferențiar la Universitatea București. 34. Virgil Tempeanu (1888-1984), germanist, poet, traducător, pedagog, publicist, autor de manuale școlare. Profesor la Liceul Nicu Gane din Fălticeni, membru corespondent al Academiei Germane din München, înființează la Fălticeni
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în arte frumoase la București, este creator de busturi ale unor personalități bucovinene, precum Simion Florea Marian. Ioan Bilețchi (1881-1962), publicist, traducător, licențiat în litere la Cernăuți, profesor la Liceul din Suceava și la cel din Câmpulung Moldovenesc, colaborează la Junimea literară, Glasul Bucovinei, Orpheus cu articole de toponimie și onomastică, pedagogie, recenzii, traduceri. Publică volumele Elemente creștine în patronimia românească, Nume de popoare și elemente slave în patronimia românească.11. 12. Emilian Boca (1889-1966), învățător, inspector școlar, elaborează, în 1935
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
publică articole științifice în reviste de specialitate. 23. Traian Chelariu (1906-1966), poet, prozator, membru al mișcării literare bucovinene Iconar, filozof, critic literar, dramaturg. Licențiat și doctor al Universității din Cernăuți, cu burse de studii la Paris și Roma, colaborează la Junimea literară și este prim-redactor la Glasul Bucovinei. Din opera sa publicată în interbelic reținem volumele de versuri: Exod (1933), Aur vechi (1936), Cântece de leagăn (1936) și cele de eseuri: Zaruri (1936), Pietre la care mă-nchinai (1937). 24
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Milici (1880-1971), publicist, culegător de folclor, adună un bogat fond documentar despre satul Soloneț, depus la Muzeul Simion Florea Marian. Colaborează la revistele de literatură și folclor. 52. Dimitrie Mitric-Burja (1869-1952), învățător în localități bucovinene, publicist, colaborează cu articole la Junimea literară, Școala. 53. Constantin Morariu (1854-1927), preot, poet, publicist, traducător. Colaborează cu studii la revistele din țară și este autor al lucrărilor Versuri originale și traduceri, 1924, Procesul Arboroasei. Pagini inedite. 54. Leca Morariu (1888-1963), filolog, lingvist, istoric, critic literar
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
geografie folclorică și etnografică, opere al unor filologi români și străini. 61. Ștefan Pavelescu (1898-1985), publicist, profesor și director al Liceului Ștefan cel Mare din Suceava, licențiat în litere la Cernăuți, pune în scenă 36 de acte dramatice, colaborează la Junimea literară, Suceava, Revista de pedagogie. Este autor al volumelor Istoricul Reuniunii muzical-dramatice Ciprian Porumbescu, Viața lui Ciprian Porumbescu. 62. Eugen Pohonțu (1897-1992), ofițer, absolvent al Liceului Laurian din Botoșani și al Școlii de ofițeri în rezervă de la Dorohoi, cu studii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
al Școlii de ofițeri în rezervă de la Dorohoi, cu studii de istoria artei, estetică, psihologie, la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, profesor la Liceul militar din Cernăuți și la Școala Voievodului, publică studii de istorie literară și critică de artă în Junimea literară. Este autor al lucrărilor L'activité patriote d'Hélène Vacaresco - contribution au folklore roumain en France, Alexandru Macedonski. Viață, atitudini, adversități. Influențele franceze și concepțiile despre artă. Valoarea și modernismul operei. Macedonski și generațiile
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
națională. A redactat Bibliografia economică română (1926-1928) și revista Familia noastră. 80. Anca Țurcan (1896-1976), poetă, publicistă, institutoare la Rădăuți, debutează la Voluntarul Bucovinean, în 1935, și colaborează cu poezii și articole pe teme de pedagogie la Freamătul literar și Junimea literară. 81. Dionisie Udișteanu (1900-1984), arhimandrit, profesor la Suceava, publică studii de istorie locală. 82. Iulian Vesper (1908-1986), poet, prozator, traducător, absolvent al Liceului "Hurmuzachi" din Rădăuți, licențiat în Litere la București, debutează la revista Muguri editată de liceenii din
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
opera sa făcând parte volumele: Constelații (1935), Poeme de nord (1937), Primăvara în Țara Fagilor (1938), Viața lui Mihai Viteazu (1938). 83. Ion Vicoveanu (1879-1973), învățător, membru al Societății muzicale sucevene Armonia, publică articole despre viața muzicală a Bucovinei în Junimea literară, Făt-Frumos, Zori noi, Muzica ș.a. 84. George Voevidca (1893-1962), poet, publicist, dramaturg, cu studii liceale la Siret, Suceava și Cernăuți, licențiat în Litere și Filozofie la Cernăuți, membru corespondent al Academiei Române din 1937. Este profesor de limbă română la
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]