758 matches
-
caracterului ei politic, este contrabalansată de scepticismul unor interpreți care, pornind de la prejudecata că un scriitor nu se poate manifesta pe deplin în mai multe domenii, apreciază că Eminescu rămâne poet, celelalte activități ale sale fiind inferioare. În acest sens, junimistul G. Panu afirmă că "Eminescu a fost înainte de toate literat și nu articolele politice, cu caracterul lor efemer, au făcut și fac glorie lui Eminescu, posteritatea nici nu va voi să le cunoască"172. Operând ierarhizări între creația literară și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aceștia de căutare"184. Părăsind registrul expresiei verbale în favoarea conținuturilor publicisticii eminesciene, Eugen Lovinescu insistă pe naționalismul gazetarului "amestec de criticism junimist și de misticism național", într-o viziune contrastivă cu școala junimistă: "Problema neamului nostru, care nu trezise în junimiști decât un interes mai mult rațional, găsise în Eminescu o rezonanță mult mai adâncă; spărgând cadrele teoriei creșterii organice, sensibilitatea poetului însuflețise timpurile revolute: în conștiința lui, prezentul se legase de un trecut simțit ca o realitate; evoluționismul junimist se
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
este favorizată de schimbările care au loc pe scena politicii românești: în martie 1888, Partidul Liberal pleacă de la conducerea țării, fiind înlocuit de un guvern junimist, condus de T. Rosetti, din care mai fac parte T. Maiorescu și P.P. Carp. Junimiștii preiau România liberă, astfel încât, începând cu 5 ianuarie, publicația își deschide paginile producțiilor literare junimiste, reproduse din Convorbiri literare, și susține politica guvernului condus de T. Rosetti. Eminescu începe colaborarea la România liberă cu articolele "Iconarii d-lui Beldiman" și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ia ființă la 3 februarie 1880, din grupări conservatoare existente anterior și care dăduseră guvernul Lascăr Catargiu între 1871-1876. Fiind cu predilecție un partid al marilor proprietari de pământ, dar și al intelectualilor (în rândurile sale desfășurându-și activitatea și junimiștii), Partidul Conservator îi are în frunte pe: Emanuil Costache-Epureanu (1880), Lascăr Catargiu (1880-1899), George Gr. Cantacuzino (1899-1907), Petre P. Carp (1907-1913), Titu Maiorescu (1913-1914), Alexandru Marghiloman (1914-1925), Nicolae Filipescu (1915- 1916). Conservatorii se află la guvernare între 1888-1895, 1899-1901, 1904-1907
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fost Junimea?"331. Autorul articolului susține că nu afinitatea sau adeziunea la ideologia vreunei grupări politice l-a condus pe Eminescu spre jurnalistică, fapt confirmat de altfel și de polemica pe care gazetarul o poartă în paginile de ziar cu junimiștii și chiar cu liderii partidului conservator, care susțineau financiar editarea Timpului. Nu-l putem acuza pe Eminescu de părtinire, critica lui nefiind îngrădită de afinități politice și nici de rațiuni financiare. Afirmația este întărită de Ioan Slavici, unul dintre puținii
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
redactor-șef pe I.A. Cantacuzino, în februarie 1878. Libertatea de gândire și de exprimare a lui Eminescu îi va aduce mari neplăceri: jurnalistul intră în conflict cu Al. Lahovari, un influent lider conservator, ajungând să formuleze critici dure la adresa junimiștilor. Începând cu ianuarie 1882, Gr.C. Păucescu preia conducerea ziarului, iar în data de 16 februarie 1883, Eminescu demisionează din funcția de redactor-șef. Vorbind despre activitatea desfășurată de Eminescu la Timpul, Nicolae Iorga afirma: "Mihail Eminescu își luă rolul de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
valori esențiale într-o formă sau alta își păstrează însă mereu actualitatea. Să nu uităm nici refuzul ispitei occidentalizante, deci Europa, și nici idealul dezrobirii românești de scoria tiparelor străine. La acest capitol, Nae Ionescu ne apare ca un super junimist, adversar ireductibil al formelor fără fond. El visa să scoată țara de pe făgașul pe care i l croise, de aproape un secol, liberalismul, readucând România în matca dezvoltării ei firești. Deci, din nou, regresiune și utopism conservator, pur reacționar. Cum
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
singură, care trebuie să ne facă a căuta să ducem în țeară ceva mai mult decât formele din afară ale civilizației (s.n.). Nu va susține și Maiorescu necesitatea umplerii cu fond adecvat, corespunzător, a acestor forme din afară? Dar înainte de junimiști, ele nemulțumeau într-un grad înalt și pe Kogălniceanu, care le respinge categoric în romanul său Tainele inimei, publicat în 1850: Am luat luxul, corupția și formele exterioare a Europei. Când, în 1851, limba greacă este scoasă din învățământ, argumentul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
va susține ulterior și Titu Maiorescu, nu tocmai original în toate inițiativele și ideile sale. Că se pot produce și alte dovezi, la fel de concludente, nici nu este de mirare. În 1859, C. Negruzzi observă în cel mai pur spirit pre junimist: Un popor simplu, patriarhal, ce se ocupă mai mult cu lucrarea pământului, nu avea nevoie de acest belșug de legi, apanagiu a națiunilor civilizate, de acest nămol de forme care adese înghite fondul (s.n.). N. Iorga a descoperit și publicat
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
infamiilor ciocoiești ale lui Titu Maiorescu” și trecut „În conștiința clasei muncitoare” În lumina criticii lui Gherea, scrie În numărul festiv al revistei Contemporanul, I. VITNER 2, cel care-l preda, la universitatea bucureșteană, pe autorul Luceafărului, dar și pe junimiști și, se-nțelege și pe poeții și criticii socialiști: „S-a dat În jurul operei lui Eminescu o adevărată luptă de clasă. Apariția studiului lui Gherea este un răspuns drastic dat de un exponent autorizat al clasei muncitoare, infamiilor ciocoiești debitate
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
este o monografie care valorifică o investigație complexă (editorială, critică, istorico-literară). M. examinează echilibrat și pertinent viața și opera „secretarului perpetuu” al Junimii. Cunoscător până la detaliu al operei și personalității „conului Jacques”, îl evocă sub semnul „vocației comunicării”, pe care junimistul a avut-o în mod eminent. Cel mai tânăr dintre fondatorii Junimii este restituit printr-o imagine a rolului pe care l-a jucat în epocă. Monografia - exemplară prin documentarea exhaustivă, finețea analizelor, plasticitatea evocării, precizia evaluării și a contextualizării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
care spiritul critic apare în Moldova ......................................................... 27 IV. Amestec de curente contradictorii: G. Asachi .................................... 45 V. Evoluția spiritului critic. - Locul "Junimii" în această evoluție ............................................................................................. 57 VI. Evoluția spiritului critic. - Deosebirile dintre vechea școală critică moldovenească și "Junimea" ....................................... 67 VII. Primul junimist: Costache Negruzii .................................................. 87 VIII. Un junimist patruzecioptist: Vasile Alecsandri ................................ 102 IX. Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Eminescu ......................................................................................... 130 X. Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Socialiștii ......................................................................................... 161 XI. Spiritul critic în Muntenia. - Sinteza de criticism și patruzecioptism: A. Odobescu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
27 IV. Amestec de curente contradictorii: G. Asachi .................................... 45 V. Evoluția spiritului critic. - Locul "Junimii" în această evoluție ............................................................................................. 57 VI. Evoluția spiritului critic. - Deosebirile dintre vechea școală critică moldovenească și "Junimea" ....................................... 67 VII. Primul junimist: Costache Negruzii .................................................. 87 VIII. Un junimist patruzecioptist: Vasile Alecsandri ................................ 102 IX. Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Eminescu ......................................................................................... 130 X. Evoluția spiritului critic. - Critica socială extremă: Socialiștii ......................................................................................... 161 XI. Spiritul critic în Muntenia. - Sinteza de criticism și patruzecioptism: A. Odobescu ..................................................... 173 XII. Spiritul critic în Muntenia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
articol, vorbise ca Russo. Dar Asachi face propuneri care îl fac și un predecesor al lui Arune Pumnul. Tot în acest articol din 1847 (ca și 1 Ibidem, 59. 2 Ibidem, 1847, 3. 3 Vezi mai departe în capitolul Primul junimist, cum clasifică Negruzzi curentele lingvistice ca și Asachi. în unul din 1842, 16), el recomandă, pe lângă alte izvoare de formare a cuvintelor necesare limbii, și compunerea de cuvinte noi din rădăcini românești, pe baza principiului analogiei, ridicîndu-se, ca și Pumnul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu neputință ca "Junimea", care a făcut procesul literaturii și culturii române, care a vorbit, cu tonul cunoștinței de cauză, de vechea direcție, să nu fi cunoscut literatura și direcția "veche". Stăruința cu care Alecsandri vorbea în scrisorile sale către junimiști de România literară trebuie să-i fi făcut să citească acea revistă, dacă nu vor fi citit-o chiar când ea apărea, căci întemeietorii "Junimii" erau adolescenți cultivați când apărea România literară, iar această revistă, la care colaborau scriitorii români
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
neștiința limbii române, pronunțau: "mozicule", "nu stiu", "zos"...2 A. Russo ne spune că clasa înaltă din Iași ducea o viață turcească, orientală, ura ce e românesc și era ignorantă...3 Chiar C. Negruzzi, care a fost un conservator, primul junimist, cum vom vedea, și deci nu un antiboier "revoluționar", ne spune că sub fanarioți boierii vorbeau grecește, n-aveau demnitate și erau unealtă străinilor...4 Iar G. Sion ne arată cum, după 1800, boierii își vindeau țara agenților ruși5. Și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pentru schimbare, a intereselor celorlalte clase apăsate. La Alecsandri mai surprindem o cauză de nemulțumire, deci încă o cauză a atitudinii sale. Alecsandri, cum vom vedea aiurea, a fost un patruzecioptist junimistizant. (Am spus că C. Negruzzi a fost un junimist, primul, mai bine, a fost un "junimist" care a luat parte la mișcarea de la 1848.) Într-o scrisoare din 184...1 zice corespondentul său: "Crescuți amândoi în Franța din copilăria noastră, ne-am despărțit de un an, lung cât un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
La Alecsandri mai surprindem o cauză de nemulțumire, deci încă o cauză a atitudinii sale. Alecsandri, cum vom vedea aiurea, a fost un patruzecioptist junimistizant. (Am spus că C. Negruzzi a fost un junimist, primul, mai bine, a fost un "junimist" care a luat parte la mișcarea de la 1848.) Într-o scrisoare din 184...1 zice corespondentul său: "Crescuți amândoi în Franța din copilăria noastră, ne-am despărțit de un an, lung cât un secol; tu ai mai rămas 1 Opere
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
386. Aforisme.) În "Convorbiri", zice Alecsandri (Scrisori, p. 64), e numai "critică și iar critică, și tot critică". Vezi și dl Panu ("Săptămîna", anul 1901, 6, și anul 1903, 49). VII Primul junimist: Costache Negruzii Costache Negruzzi a fost primul junimist. Mă voi încerca să dovedesc acest lucru. Junimismul a avut pretenția, cum am arătat aiurea 1 , că asistă, ca conștiință, la fenomenele politice, sociale și culturale și că le definește din punct de vedere obiectiv, al adevărului pur. Am arătat
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a avut pretenția, cum am arătat aiurea 1 , că asistă, ca conștiință, la fenomenele politice, sociale și culturale și că le definește din punct de vedere obiectiv, al adevărului pur. Am arătat atunci că pretenția de conștiin-ță-oglindă este nefundată fiindcă junimiștii au reprezentat și ei un ideal, au fost luptători, au fost un fenomen, că atitudinea lor a fost dictată de subiectivitatea lor, că n-au fost, cu un cuvânt, conștiințe-oglinde. Am arătat că în chestii de ideal, cum sunt chestiile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
condiționată de scopul pe care-l urmărește, mintea sa este "advocatus diaboli". Și am arătat că, dacă în ideologia patruzecioptistă vorbește instinctul revoluționar, dorința de renovare, în ideologia junimistă vorbește instinctul reacționar, tendința de rezistență la inovațiuni. Și, în adevăr, junimistul este mai mult o stare sufletească vagă, un sentiment, decât o teorie bine definită. "Junimiștii" nu sunt toți acei care au făcut patre din societatea literară din Iași sau din partidul politic cu acest nume; și, dimpotrivă, mulți care n-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
că, dacă în ideologia patruzecioptistă vorbește instinctul revoluționar, dorința de renovare, în ideologia junimistă vorbește instinctul reacționar, tendința de rezistență la inovațiuni. Și, în adevăr, junimistul este mai mult o stare sufletească vagă, un sentiment, decât o teorie bine definită. "Junimiștii" nu sunt toți acei care au făcut patre din societatea literară din Iași sau din partidul politic cu acest nume; și, dimpotrivă, mulți care n-au făcut parte din gruparea literară sau cea politică sunt în realitate "junimiști". Junimismul este
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
bine definită. "Junimiștii" nu sunt toți acei care au făcut patre din societatea literară din Iași sau din partidul politic cu acest nume; și, dimpotrivă, mulți care n-au făcut parte din gruparea literară sau cea politică sunt în realitate "junimiști". Junimismul este, mai înainte de toate, recomandarea de a ne feri de importarea civilizației sau, mai degrabă, recomandarea unei precauțiuni exagerate când e vorba de 1 Note și impresii, Foiletoanele lui Caragiale. a importa această civilizație. Este nerecunoașterea utilității de a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu caracter curat european, după asemănarea celor din Apus și mai ales după asemănarea Franței, care a zguduit din temelie toate așezările politice și sociale din Europa - atitudine hrănită la primii corifei ai junimismului și de cultura lor germană ("germanismul" junimist). Dar junimiștii n-au fost cu totul împotriva introducerii formelor noi de viață în țara noastră. Ce să ne introducă, cum, în ce măsură - aceste lucruri n-au fost lămurite de junimiști niciodată. Dl Maiorescu a vorbit, în general, împotriva formelor goale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
curat european, după asemănarea celor din Apus și mai ales după asemănarea Franței, care a zguduit din temelie toate așezările politice și sociale din Europa - atitudine hrănită la primii corifei ai junimismului și de cultura lor germană ("germanismul" junimist). Dar junimiștii n-au fost cu totul împotriva introducerii formelor noi de viață în țara noastră. Ce să ne introducă, cum, în ce măsură - aceste lucruri n-au fost lămurite de junimiști niciodată. Dl Maiorescu a vorbit, în general, împotriva formelor goale, a formei
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]