1,051 matches
-
vorbește simplu, evită neologismele. Le folosește însă, stâlcite bineînțeles, când joacă rolul de sergent în garda națională a politicianului liberal, când discută despre izirciț sau ripostează cu severitate: Nu cunosc un așa rezon fără motiv. În ceea ce privește călăuza politică a lui Jupân Dumitrache, Nae Ipingescu, acesta îl domină pe Dumitrache prin cultura lui politică, fiindu-i totuși inferior. Ipingescu aprobă toate frazele lui Dumitrache cu câte un rezon și la cel dintâi apel - Săi, nene Nae! - se repede: Urgent. 2.7. Relatarea-monolog
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
o schiță făcută de Caragiale la Berlin, când după 20-25 de ani decide să urmărească mai departe, în devenirea lor, personajele din O noapte furtunoasă și O scrisoare pierdută. Piesa avea să se numească Titircă, Sotirescu & C ie. Titircă este Jupân Dumitrache, zis „Titircă Inimă-Rea“. Sotirescu este Chiriac; în vechea comedie îi lipsește numele de familie. Într-o altă listă de personaje, poate cea mai veche, Chiriac se numește Mălăiescu. Andrei este un prenume cu o rezonanță serioasă și gravă. Dimpotrivă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
oară la reprezentația comediei sau o citește prima dată nu are cum să știe că acest filfizon este una și aceeași persoană cu autorul editorialului din jurnalul „Vocea patriotului naționale“, articol pe care îl citește Ipingescu și îl comentează lui Jupân Dumitrache. Iată și faimosul text în jargonul latinist al vremii: „București 15-27 Răpciune. - Amicul și colaboratoarele nostru R. Vent..., un june scriitor democrat, a cărui asinuitate o cunoaște de mult publicul cititor, ne trimite următoarea prefațiune a unui nou op
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
zărind prin fereastră figura lui Venturiano, pornesc în urmărirea lui. Durata urmăririi e compensată de rapiditatea rezolvării punctului culminant în deznodământ, recunoașterea lui Rică și consimțământul la căsătoria cu Zița. Finalul aduce din nou în atenție ridicolul personajului principal, atunci când Jupân Dumitrache găsește cravata lui Chiriac pe patul Vetei. Unii critici din trecut, începând cu anonimul cronicar a cărui idei au fost publicate în „Binelui public“ la 24 ianuarie 1879, au susținut teza caducității tipurilor caragialiene, prin progresul moravurilor și al
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
fusese girat el însuși prin autoritatea Papei de la Roma. Leonida e liberal. În mintea inocentă a acestui personaj, care respectă cu sfințenie ceea ce se scrie în gazetă, ideile de libertate, revoluție și progres se învălmășesc într-un haos amețitor. Spre deosebire de Jupân Dumitrache sau de Chiriac, Leonida nu devine căpitan în garda națională și nu speră la vreo parvenire socială. El este veteranul bătăliilor politice de care își reamintește cu încântare. Leonida pontifică în fața unicului și total admirativului său auditoriu. Postura de
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
noi și ai noștri. El definește astfel partidul prin interesele foarte restrânse, subiective și personale ale castei din care face parte. Iordache Brânzovenescu, prietenul nedespărțit al lui Farfuridi, are în piesă un rol asemănător cu cel jucat de Ipingescu față de Jupân Dumitrache în O noapte furtunoasă. Este mereu pus în inferioritate de personalitatea amicului său, dar în același timp îl dublează pe acesta cu fidelitate, întocmai ca o umbră. Ne concentrăm acum atenția asupra lui Zaharia Trahanache, venerabilul șef al lumii
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Fi li peș ti din județul Pra ho va, sat care aparținea prin zestre soției sale. La această dată, popa Dumitraș co din Filipești ceda partea sa de moșie din sat pentru o da to rie ce o avea la jupân Chi riac de la Câm pi na. Pentru că de ținea mare parte din moșia satului, Costandin Bre zoianu in ter ve nea și răs cumpăra datoria popii Du mi traș co, lăsându-i totuși moșia, din milă pentru sărăciaacestuia. Preotul nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bubele lui Ghezei și să lovească cutremurul lui Can și să nu să aleagă de agoniseala caselor voastre ca praful și până nu veți mărturi si adevărul cum veți ști iertăciune nu veți lua“. La chemarea mitropolitului vin cinci vecini: jupân Chiriac, un chiașul Vișan, Mihai paharnicul, popa Platon și jupân Gheorghe. Ei nu și mai amintesc mare lucru: bătăii în uliță, Vasilache care s-a bătut cu nu se știe cine pentru amanta lui, Marica, scandal, Ilin ca Mucioaia implicată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să nu să aleagă de agoniseala caselor voastre ca praful și până nu veți mărturi si adevărul cum veți ști iertăciune nu veți lua“. La chemarea mitropolitului vin cinci vecini: jupân Chiriac, un chiașul Vișan, Mihai paharnicul, popa Platon și jupân Gheorghe. Ei nu și mai amintesc mare lucru: bătăii în uliță, Vasilache care s-a bătut cu nu se știe cine pentru amanta lui, Marica, scandal, Ilin ca Mucioaia implicată cu totul în această afacere împreună cu ginere-său. Doar Mihai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Mitropolie și mahalaua Brezoianu, unde locuia Marica, nefiind prea mare. Așa că în dimineața judecății preacucernicul preot chir Emanuel și-a ridicat poalele sutanei și a alergat pe ulițele mahalalelor s-o anunțe pe dumneaei că trebuie „să stea față cu jupân Costan din Brezoianu“. Marica îl refuză pe preacucernic sub pretext că „i-au venit caii și va să plece la țară“. Cum n-o crede, mitropolitul insistă și, diaconul Neofit pleacă din nou către casa numitei cucoane. De data asta
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de lei, fără a-i ști pe autori, din păcate pentru el și din fericire pentru săteni, am spune noi. Băiatul de prăvălie de 19 ani, Calman Leibovici, după cunoscutul preambul al distrugerilor și „stricăciunilor” provocate de răsculați în maghernița jupânului, i-a încondeiat pe următorii capi ai răutăților: „Ion Florea, Constantin Cocuz, Grigore Butnaru, Gh. Onofrei, D. Caleap, Gh. A. Pintiliescu, Iancu Duduc, Vasile Al. Buhlea, Neculai Grigoruță Melenciuc și V.N. Andone” pe care, scria el, „...i’am văzut eu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de curând în rândurile partidului Frontul Plugarilor al cărui șef era Petru Groza, premierul numit de ruși de la acea dată. Nu trebuie uitat, totuși, și „destoinicul” ministru al agriculturii ce era nimeni altul decât Romulus Zăroni, fost argat pe moșia jupânului care împreună cu bețivul părinte Burduja, ministrul cultelor, forma un cuplu de mare succes...comic! După ce încerca să-i umple capul doctorului veterinar Ion Stadnicov cu tot felul de fleacuri politicianiste, directorul Predescu îi atrăgea atenția acestuia asupra „confidențialității” informațiilor de parcă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
se aprovizionase de la țară cu vinișor „de butuc”, tescovină sau prună. Mă hotărăsc să-i fac o vizită proaspătului adjunct al lui Marian Enache, profesorul Paul Munteanu, care-și avea biroul pe undeva, la etajul I al CJ. La ușa jupânului, un „cerber” vigilent îmbrăcat în uniforma „gărzilor patriotice”, dar fără stema RSR pe mâneca stângă. Ăsta era cetățeanul (neturmentat!) Mihai Târnoveanu care a servit ca „body guard” al lui Munteanu până la finele lunii ianuarie, 1990. Văzându-mă cu aparatul foto
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nu numai posibile ci și necesare, împreună cu un act de extindere a referințelor și resistematizare a semnificațiilor. Desigur, cele mai cunoscute personaje create de Caragiale se găsesc în comediile sale fapt pentru care se cuvine să li se acorde prioritate. Jupân Dumitrache Titircă Inimă-rea desfășoară o caracterizare concisă prin arhaismul jupan (stăpîn), acomodat la spiritual unei noi epoci (jupîn), prin prezența unui sufix (-ache) de proveniență grecească specializat în derivate cu sens diminutival, numele de familie sinonim cu substantivul titirez ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cele mai cunoscute personaje create de Caragiale se găsesc în comediile sale fapt pentru care se cuvine să li se acorde prioritate. Jupân Dumitrache Titircă Inimă-rea desfășoară o caracterizare concisă prin arhaismul jupan (stăpîn), acomodat la spiritual unei noi epoci (jupîn), prin prezența unui sufix (-ache) de proveniență grecească specializat în derivate cu sens diminutival, numele de familie sinonim cu substantivul titirez ceea ce ar sugera activismul cetățenesc, determinativul final ce indică faptul că într-o perioadă anterioară acțiunii a fost strîns
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
români și străini și criticul de la Viața românească: "Așa cum îl simțim din opera lui și cum îl știm pe Caragiale din viața lui particulară, putem admite (ba suntem chiar siguri) că el ar fi petrecut ceasuri plăcute în tovărășia lui Jupân Dumitrache, la un pahar de vin, ori la o sindrofie, cu el, cu Zița și Veta..."; aserțiunea își păstrează valabilitatea, chiar dacă aprecierile autorului față de propriile personaje sunt contradictorii: "Uite-i ce drăguți sunt!" versus "Îi urăsc, mă!" În imaginarea celebrului
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
d-l director general și pe care nu o voi releva-o fiind prea delicată." Totuși, din perspectiva lui Slavici, Caragiale "a fost un bun fiu, bun soț și bun părinte" iar Călinescu observa că "familia scriitorului este plină de jupâni Dumitrache mândri de calitatea lor de cetățeni onorabili și plini de orgoliul de familiști." Este dincolo de orice îndoială că și-a ajutat cu sume importante de bani mama și sora dar față de propriile progenituri a manifestat atitudini care frizează absurdul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și lacrimă ușoară, sensibil la onoarea de familist și la suferința femeii (ce se prevalează, spre a-și atinge scopul, de persecuția îndurată de la bărbat în căsnicia anterioară). Lovinescu ridiculizează un pic pe fericitul "ales", căruia îi împrumută vorbele lui Jupân Dumitrache ("Silvia e atât de simțitoare! Când ai ști cum o mișcă; câte lacrimi n-a vărsat în brațele mele!"), pentru ca în final, o dată cu aflarea adevărului (amicul îi dezvăluie că femeia trăise în același timp, cu amândoi, în minciună), perspectiva
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
că Lipan-Gheorghiță al ei murise. Primise, se vede treaba, răspunsurile de trebuință la întrebările puse celui dispărut, așa că dialogurile de taină puteau să înceteze. În mod paradoxal, se simțea mai liniștită, dar și mai absentă față de lumea din jur. Gazdei, jupînul David, îi plăti cuviincios pentru găzduire, ba încă și ceva pe deasupra. Începuse și ea să fie mai darnică decît de obicei, însă în chip „de pomenire”. „În dimineața de duminică încălecă trudită și cu ochii cerniți. Ascultă privind în altă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
că, în linii generale, procesul fabulativ a funcționat la fel și în privința păstorului mioritic. La un alt registru al portretizării, protagonistul este destinat să șocheze dacă judecăm lucrurile numai în schemă mioritică. Să ne amintim de o anume relatare a jupînului David despre „cel cu căciula brumărie”. Cînd Lipan poposea la Călugăreni și prindea „coraj”, ceea ce se întîmpla des, găsea momentul să se răfuiască cu Diavolul, sub pretext că ar fi aruncat piatra în Bistrița (Piatra Teiului) și că ar fi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nu-i plăcea moda turcească a cafelelor băute în taină, totuși cel puțin de două ori pe săptămână venea la cafenea ca să simtă ce gândește târgul. Stolnicul Constantin Cantacuzino nu intrase niciodată acolo, de aceea când un fecior îi suflă jupânului cine se îndreaptă spre cafenea, Hamie își lăsă mușteriul în mijlocul vorbei și se îndreptă spre ușă săși primească oaspeții. Primul intră marele logofăt, apoi marele spătar Mihai, Ianache Hartofilax și după ei, aruncând priviri furișe, marele stolnic. În urma lor, în dreptul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-și obișnuiască ochii cu întunecimea încăperii, căci afară lumina soarelui de toamnă era parcă amplificată nesfârșit de aurul frunzelor grădinilor. — Unde vor să se așeze înălțimile voastre, acolo o să se facă într-o clipă loc; binevoiți să vă alegeți... Vorbește jupânul cam tare... Cui dă de veste că am venit eu? Brâncoveanu privea spre cei câțiva negustori străini care-și beau tacticos cafelele din ceșcuțele fără toartă. Ridică el glasul ca să facă atent pe cineva de prin încăperile despărțite doar cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ridică el glasul ca să facă atent pe cineva de prin încăperile despărțite doar cu perdele de brocard greu, ei bine, hai să l ajut, deși nu am puterea măriei sale - și marele logofăt își drese glasul zgomotos, apoi aproape țipând porunci: — Jupâne, am dori cafelele să ni le aduci chiar dumneata în una din încăperile de jos, că domnia sa sfetnicul nostru - or, spunând aceasta, arătă spre Ianache - nu prea poate urca treptele. Mergând cu spatele și aplecându-se gâfâind la fiecare pas
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mare din același material. Cei patru boieri trecură fără să se spele pe mâini și se așezară comod pe sofale, doar descheindu-și fireturile caftanelor. Cafele și ciubuce? mai făcu o plecăciune Hamie. Doar cafele, porunci Brâncoveanu, și rogu-te, jupâne, să ne ții tovărășie, ca să aflu și eu ce mai este prin târg, ce vorbă umblă, că iată sunt câteva săptămâni de când nu ne-am văzut. Plecându-se încă o dată, aproape gemând, fostul ienicer se pierdu printre brocarduri. Stolnicul zâmbi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cum îndeplinea feciorul ritualul cafelei și, de îndată ce acesta termină, îl expedie dintr-o mișcare a ochilor. Mihai ar fi vrut să afle mai multe despre lupta dintre venețieni și turci când, șoptit, interveni Brâncoveanu: — Ce mai este nou în târg, jupâne? se adresă el lui Hamie. Ce să fie, se spune că i au prins dorobanții pe cei ce-au prădat astă vară la mânăstire la Sfântul Gheorghe. Constantin, marele stolnic, ridică plictisit capul și-l privi atent pe Hamie. Acesta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]