8,051 matches
-
pe gânduri. Era vorba despre un bătrân care pescuise un peștișor fermecat. Ca să-i dea drumul înapoi în apă, peștele i-a promis omului că-i îndeplinește o dorință. Moșneagul tânjise toată viața după un copil. Citind povestea, puteam să jur că asta îi va fi dorința. Spre marea mea surprindere, el a vrut doar să moară împreună cu nevasta lui, să nu se despartă niciodată de ea. Dacă aș pescui un peștișor fermecat, i-aș cere același lucru. Ai priceput ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și fericire. Nu merita un astfel de tratament. Încerca, în fel și chip, să schimbe atitudinea soțului ei față de unicul suflet care le oferea ajutor dar îndărătnicul nu se lăsa deloc. Când fata termină cursurile Sanda dădu bir cu fugiții, jurând că atâta timp cât Radu se afla acolo ea nu le va mai trece pragul casei. Intimitatea și liniștea se întoarseră asupra familiei Noia cu o nesperată binecuvântare. Luana, cu fetița lângă ea, citea ori picta, Radu se grăbea să vină acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ochi, acea sclipire fermecătoare plină de viață, de altă dată, și-o lovi. Ea nu se așteptase la așa ceva. Primi vorbele lui în plin și se prăbuși. Începu să plângă în hohote, îngânând printre sughițuri: N-am vrut, Ștefan, îți jur! Te rog să mă ierți! Eram supărată pe tine, pe viață, pe tot. Băusem câteva pahare, a fost o rătăcire din care m-am trezit prea târziu. Eu... Ștefan o opri. Nu vreau să știu. Dar ea dorea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ce responsabilități au oamenii din agenție. Ea îi cuceri cu vocea caldă, chipul drăgălaș și seninătatea privirii. Căuta să fie întotdeauna amabilă și bine intenționată, evita, cu delicatețe, discuțiile despre problemele personale încercând, obsedată de amintirea celei al cărei nume jurase să nu-l mai rostească vreodată, să evite orice controversă, orice conflict. Era conștientă că, dincolo de hainele impecabile și pregătirea intelectuală, lucra cu oameni ca toți oamenii dar dacă aceștia încercau sentimente de invidie, aveau aspirații mai mult sau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
amândoi să fugă, ca atunci, în acea zi îndepărtată, n-au făcut-o. Domnul psiholog, în ciuda caracterului mai stăpânit, nu contenea să se mire: Nu-mi vine să cred că a avut o astfel de idee. Aș fi putut să jur că aici e "mâna" unei femei. A lăsat-o în fața blocului la cinci dimineața. Zăpăciți de vin și de căldura trupurilor, s-au sărutat cu o pasiune dezlănțuită. Le-a fost infinit de greu să se despartă. Luana a fugit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
una de parteneriat, ca într-o căsnicie. Să nu o facem furtunoasă pentru că avem toate șansele să ajungem la divorț. Tragem amândoi la aceeași căruță și trebuie s-o facem în aceeași direcție. Cristian Bariu rămăsese interzis. Luana putea să jure că, după mișcarea imperceptibilă a fălcilor, își făcuse cruce cu limba. Dar figura ținuse. Voicu nu folosea metode neortodoxe cu toți. Ele difereau de la client la client. Doamna Noia nu era singura căreia îi displăcea acest personaj. La micile întâlniri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
construită. Pământ nu era pentru ei, adesea nici orez. Erau de trei ani În Perdo, dar nu se găsea nimic de lucru. — Dar tu? l-a Întrebat Neng. Tu de unde ești? Adam a dat din umeri. S-a uitat În jur sperând să vadă iar papa galii, dar nu se mai zăreau. — Îmi pare rău, i-a spus ea. S-a Întins și i-a pus o mână pe umăr. Am uitat că ești orfan. Din pricina cicatricei părea să zâmbească doar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pe bicicletă. Să nu asculți nimic din ce spune ea! — Vreau să fac pipi, a zis Adam. — O prințesă mofturoasă! Ai tu idee ce-nvârte taică-său? E unul dintre directorii de la Hati Mas, compania de comerț internațional. Pot să jur că nici măcar n-ai auzit de așa ceva. Of, biet țărănuș naiv! E compania care furnizează șuruburi și alte articole de fierărie necesare la realizarea unor mari obiective guvernamentale, cum ar fi stadionul Senayan ori Monumentul Național. Asigură și așa-zise
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Nici când am adormit n-am dormit cu adevărat. Am Închis ochii, Însă continuam să văd cum se rotește tavanul. La trezire m-am simțit mai rău decât niciodată, parcă fusesem otrăvit și tot trupul Îmi putrezise până la os. Am jurat să nu mai beau niciodată și n-am mai băut. Păstrez sticla asta ca să nu uit. Privea sticla de parcă ei i se adresase, iar acum aștepta să-i răspundă. La urma urmelor, a adăugat el Într-un târziu, nu-i
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cuvintele cele mai potrivite. A recitit rândurile care fuseseră hașurate: Cândva, cu mult timp În urmă, am luat o hotărâre. Când aveai șase ani, am intenționat Înainte de moarte Acum zece ani, când aveai șase ani Când aveai șase ani am jurat hotărât jurat Cu mulți ani În urmă m-am hotărât am jurat că În ziua când vei Împlini șaisprezece ani Îți voi spune Îți voi revela Doar două rânduri supraviețuiseră din jungla Încercuită de ștersăturile asemenea sârmei ghimpate: Dragului meu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mai potrivite. A recitit rândurile care fuseseră hașurate: Cândva, cu mult timp În urmă, am luat o hotărâre. Când aveai șase ani, am intenționat Înainte de moarte Acum zece ani, când aveai șase ani Când aveai șase ani am jurat hotărât jurat Cu mulți ani În urmă m-am hotărât am jurat că În ziua când vei Împlini șaisprezece ani Îți voi spune Îți voi revela Doar două rânduri supraviețuiseră din jungla Încercuită de ștersăturile asemenea sârmei ghimpate: Dragului meu Adam și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mult timp În urmă, am luat o hotărâre. Când aveai șase ani, am intenționat Înainte de moarte Acum zece ani, când aveai șase ani Când aveai șase ani am jurat hotărât jurat Cu mulți ani În urmă m-am hotărât am jurat că În ziua când vei Împlini șaisprezece ani Îți voi spune Îți voi revela Doar două rânduri supraviețuiseră din jungla Încercuită de ștersăturile asemenea sârmei ghimpate: Dragului meu Adam și Întotdeauna am dorit să am un fiu ca tine. Celelalte
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mă ia doar pe mine? Fără mine se prăpădește. A dormit așa de bine În noaptea aia, abia dacă s-a mișcat și a respirat profund și liniștit, iar când l-am privit arăta atât de senin, Încât puteam să jur că zâmbește. Nu voiam să rămână singur. Vorbi sem atât de mult despre tot ce-aveam să facem Împreună, să urcăm pe munte, să Înotăm În mare. Înțelegi, marea era foarte aproape de locul unde ne aflam noi, dar n-o
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Mami a venit, m-a luat de mână și mi-a spus: Aș vrea să vorbesc cu tine, să schimbăm câteva vorbe, vrei? Eu i-am zis: Venim amândoi, nu-i așa? Ea a dat din cap că da, Îți jur, așa a fost, iar eu am fost din nou fericit. Avea ochelarii de soare la ochi și mi-a spus: Vino repede! Fuga, grăbește-te, și a plecat cu pași mari. Am crezut că vrea să-mi arate ceva În
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
reușea să le însuflețească și le camufla sub un alt set de imagini. Imaginile ei în mișcare, poziții rigide, controlate de un om care știe că este filmat și faptul nu-i este la îndemînă. Poate tîrziu, în noapte, cînd jur împrejur lumina se stinge, Fana iese de sub control și se îngheboșează sub plapumă, își cuprinde în brațe genunchii și mușchii feței se relaxează și atîrnă moi către pernă, poate bărbatul ei alături doarme, ori rememorează absent ultimele evenimente ale zilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și câteva rețete de prăjituri și când începea să bată albușul, amețită de complimentele Ninei, obrajii plini, sânii, carnea de pe ea, toate tremurau din pricina efortului. Nina scotea exclamații de-a dreptul incitante: Vai, Marga, ce frumos a ieșit bezeaua, splendid, juri că-i zăpadă, zăpadă, albă, strălucitoare așa cum este iarnă când cerul nu este înnorat și soarele își arată strălucirea. E de-a dreptul fastuos, exclama și privea cu extaz în castron, ce păcat că nu vine și Nik aici! Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
reușea să le însuflețească și le camufla sub un alt set de imagini. Imaginile ei în mișcare, poziții rigide, controlate de un om care știe că este filmat și faptul nu-i este la îndemână. Poate târziu, în noapte, când jur împrejur lumina se stinge, Fana iese de sub control și se îngheboșează sub plapumă, își cuprinde în brațe genunchii și mușchii feței se relaxează și atârnă moi către pernă, poate bărbatul ei alături doarme, ori rememorează absent ultimele evenimente ale zilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
toate trecute, ofilite, lipsite de orice pericol, parcă venind de foarte departe... Duminică seara pornea către gară, o însoțea tatăl. Mereu numai el, după multe târguieli trebuia să accepte bagajul, borcane de dulceață, de zacuscă, compot, prăjituri de casă, se jura că ea nu le poate duce, încerca să mai scape de câteva borcane, dar amândoi părinții se împotriveau, se mențineau pe poziție. Lasă, ia-le, dimineața mai ai și tu ce întinde pe pâine, nu vezi cât ești de slăbuță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pe nimeni cu forța și în general nu mai lăsa țigăncile să-ți ghicească. Ploua cu șuvoaie groase din botul trenului, se scurgeau diagonal și etanș, repede-lipit, cerul bleu-maro-pergament devreme, foarte devreme, eu eram atât de prezentă, că tot din jur semnifica, mă pierdusem pe mine pe drum în gară, în cafele aranjate în jur, și apă, și bagaje, mă transformasem în tren, cu tot cu câmpul ud, cu vaci, cu cal în lat, culmea, am râs tare când am văzut că irigau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
putea provoca deraierea trenului, mai ales la schimbarea macazelor. În plasa de bagaje, În cufăr de lemn, o jumătate de porc afumat aștepta În liniște sfârșitul călătoriei. Odată ajunși la Odorheiu Secuiesc, domnul Húsvágó a pus-o pe Erzebet să jure, În fața rudelor, cu mâna pe geamantan că, dacă va muri vreodată, Îl va Înmormânta În pijama și cu papuci de casă. Au râs cu toții și s-au Îmbrățișat pe rând. Pe peron, mai Întâi, apoi În sala de așteptare acoperită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
după o ședere de două zile la Salinae. Venise să-și vadă nepoata și să Încaseze ultima chirie pentru livada cu meri. Nu se putea despărți de tot de livadă. O câștigase domnul Übelhart la o partidă de pocher, după ce jurase că se duce la Salinae doar ca să-și vadă de sănătate. Reumatismul său rebel la orice tratament se domolea ca prin minune În apele calde de la Salinae. Pe timpul șederii la băi, domnul Übelhart era un obișnuit al micilor reuniuni pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mare. Juca rar și, În cel mai bun caz, nimerea unul pe care scria „mai trage o dată”. Avansat nu fusese. Nu luase prima anuală, nici nu trecuse În altă categorie de salarizare. Zorela tot Îl mai Înșela cu Brândușă, deși jurase de atâtea ori că totul s-a terminat. El nu fusese niciodată fericit fără motiv. Avea o listă Întreagă de motive de fericire, Începând cu sănătatea, bunul cel mai de preț, și terminând cu lamele „Wilkinson” care Îi mângâiau obrazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
lui de fiecare dată o cupă mare, prin grija doamnei Amalia, căci domnișoara Marta abia făcea față asalturilor curtezanilor Întocmai ca la balurile din casa Lendvay. Noroc cu războiul care i-a rărit atât de mult Încât ar fi putut jura că Marta va rămâne nemăritată. În amintirea acelor vremi, sticla de șampanie era nelipsita În casa lor la marile evenimente ale familiei și ale națiunii. Era șampanie Zarea: Minunata noastră șampanie Zarea cu minunatul ei nume, spre care era ațintită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Era vremea ceaiurilor de liceeni, vremea reuniunilor de liceeni, superb-îndrăgostiți, necondiționat-îndrăgostiți. Ochii lărgiți de mirajul vieții de student și nodul dintre glotă și epiglotă, la gîndul despărțirii de prietena cea mai bună, pusă pe științe politehnice tocmai la București. Jurăminte: juram c-o să știm mereu unii de alții, c-o să ne scriem mereu. Poze: ne pozam unii pe alții cu banalele, ieftinele aparate sovietice "Smena" și schimbam banale și ieftine instantanee. Iordan avea să pună pe note versurile lui Emil Brumaru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Uniunii Scriitorilor, din martie '49, Dej le trasa deja sarcini. Să scrie: "contra servilismului cosmopolit"; "contra culturii capitaliste intrate în putrefacție"; "contra imitării slugarnice a diverselor curente burgheze"; "contra izolării scriitorului de popor". Sadoveanu și-a pocnit pălmile. S-a jurat că va aplica linia, c-o să-i dea în vileag pe imperialiștii care-i "tumănesc" de cap pe unii. De ce, bădie Mihai? oftează Șichy. "De e rău sau de e bine/ Tu te-ntreabă și socoate". Dacă scriai (sau pretindeai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]