28,495 matches
-
Deși, așa cum rezultă din prezentarea jurisprudenței la nivel național, problema de drept a primit o dezlegare neunitară din partea instanțelor, practica nu este consolidată pentru a se aprecia că a fost preîntâmpinat riscul apariției și perpetuării unor divergențe de jurisprudență, astfel încât nu există o „practică judiciară consacrată“, așa cum s-a reținut în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (Decizia nr. 9 din 21 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 4
DECIZIA nr. 29 din 16 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259448]
-
o dezlegare neunitară din partea instanțelor, practica nu este consolidată pentru a se aprecia că a fost preîntâmpinat riscul apariției și perpetuării unor divergențe de jurisprudență, astfel încât nu există o „practică judiciară consacrată“, așa cum s-a reținut în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (Decizia nr. 9 din 21 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 4 aprilie 2022, paragrafele 90 și 91). ... 35. Subsumat celei de-a cincea condiții de admisibilitate
DECIZIA nr. 29 din 16 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259448]
-
unei cauțiuni numai pentru operatorii economici, iar nu și pentru autoritatea contractantă, și în cuantumul prevăzut de lege conduce la imposibilitatea soluționării fondului cauzei, ceea ce este contrar art. 16, art. 21 și art. 52 din Constituție. Astfel, atât în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cât și în cea a Curții Constituționale este recunoscută statelor posibilitatea limitării accesului la o instanță prin impunerea anumitor restricții financiare, cu îndeplinirea, cumulativă, a următoarelor condiții: (i) restricțiile urmăresc un scop legitim; (ii) există
DECIZIA nr. 276 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259549]
-
mici. Pe de altă parte, discriminarea derivă din dispozițiile art. 61^1 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, autoritățile contractante având acces la o instanță fără nicio limitare din punct de vedere financiar. ... 8. În contextul criticilor de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale cu privire la principiile fundamentale pretins a fi încălcate și la condițiile instituirii cauțiunii. ... 9. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de
DECIZIA nr. 276 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259549]
-
împrejurare, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum și motivarea excepției de neconstituționalitate, contextul în care a fost invocată excepția, jurisprudența în materie a Curții Constituționale și cea prin care se statuează că trebuie să se țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 276 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259549]
-
încălcare a principiului egalității în fața legii prin prisma faptului că numai o parte a litigiului, respectiv operatorii economici, iar nu și autoritățile contractante, are obligativitatea depunerii cauțiunii în discuție, Curtea constată că această critică este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența sa în materie (Decizia nr. 269 din 22 aprilie 2021, precitată, paragraful 44). Astfel, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite și, prin urmare, acesta nu
DECIZIA nr. 276 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259549]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 30 mai 2012, sau Decizia nr. 582 din 4 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 379 din 8 iunie 2010). ... 21. De asemenea, atât în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57), cât și în cea a Curții Constituționale (Decizia nr. 51 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 276 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259549]
-
instituirea unei cauțiuni prin legislația ce reglementează remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, respectiv cuantumul acesteia, Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că acest cuantum este rezonabil, legiuitorul impunând și un prag maxim până la care poate fi fixată cauțiunea, iar opțiunea acestuia este pe deplin justificată. Contractele de achiziții publice presupun, de cele mai multe ori, efectuarea de
DECIZIA nr. 276 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259549]
-
observă că aceste norme constituționale stabilesc limitele și condițiile exercitării dreptului recunoscut persoanei vătămate de o autoritate publică în dreptul său ori întrun interes legitim de a se adresa justiției sau autorităților administrative, care se stabilesc prin lege organică. Atât jurisprudența Curții Constituționale, cât și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului au admis posibilitatea unor limitări aduse prin lege exercitării accesului liber la justiție (Decizia Curții Constituționale nr. 188 din 27 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 276 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259549]
-
că insolvența nu a fost cauzată de faptele enumerate în ipoteza normei, respectiv de ținerea unei contabilități fictive, de dispariția documentelor contabile ori de neținerea contabilității în conformitate cu legea. ... 57. Interpretarea și aplicarea legii în sensul primei orientări de jurisprudență nu lipsesc pârâții de orice apărare. Aceștia se pot apăra indicând lipsa de fundament faptic al prezumției, în sensul că practicianul în insolvență nu a notificat debitorul pentru a-i pune la dispoziție documentele contabile sau că refuzul de a
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
Legea nr. 85/2014, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și culpa persoanelor a căror răspundere se solicită a fi antrenată. ... 86. În raport cu limitele învestirii determinate de problema de drept care a primit rezolvări diferite în jurisprudență, analiza condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii patrimoniale va fi restrânsă la fapta prevăzută de art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014. ... 87. În ceea ce privește fapta ilicită, potrivit dispozițiilor legale care o reglementează, aceasta poate fi
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
fost reglementată nici în cuprinsul art. 137 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 64/1995 și nici în cel al art. 138 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2006. Sub imperiul reglementării anterioare, literatura de specialitate^1 consemnează existența unei jurisprudențe neunitare ivite în legătură cu soluționarea cererilor de antrenare a răspunderii patrimoniale pentru fapta prevăzută de art. 138 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2006. În acest sens s-a relevat că a existat o orientare jurisprudențială care susținea
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
aceste fapte. ... 109. Interpretarea logică și teleologică a prevederilor art. 169 alin. (1) lit. d) teza a doua din Legea nr. 85/2014, în concordanță cu scopul pentru care a fost edictată norma legală, acela de a elimina controversele reflectate în jurisprudența dezvoltată sub imperiul reglementării anterioare, impune concluzia că prezumția instituită de lege exonerează subiectul activ al acțiunii în antrenarea răspunderii de sarcina probei privind existența faptei ilicite, ca element material al acestei forme de răspundere civilă. De asemenea, concluzia este
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
infracțiuni, această diferență constituind un criteriu obiectiv ce justifică reglementarea de către legiuitor în privința acestora a unui regim juridic distinct sub aspectul posibilității de a beneficia de compensații financiare potrivit art. 21 din Legea nr. 211/2004. ... 22. Or, conform jurisprudenței Curții Constituționale, egalitatea în fața legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică
DECIZIA nr. 312 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259620]
-
Astfel, soluționarea pe fond a prezentei cauze depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită. ... 38. Tribunalul a reținut că este îndeplinită și condiția noutății, dat fiind faptul că asupra acestei probleme de drept nu s-a identificat jurisprudență care să prezinte caracterul unei practici judiciare conturate și constante, astfel încât mecanismul cu funcție de prevenție al hotărârii prealabile să fie înlăturat. ... 39. De asemenea, s-a menționat că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
îndeplinită și cerința noutății chestiunii de drept, aceasta nefăcând obiectul niciunei dezlegări de drept și al niciunui recurs în interesul legii. Mai mult, s-a arătat că nici instanțele naționale nu au pronunțat hotărâri judecătorești de natură a contura o jurisprudență unitară și constantă în privința acestei probleme de drept. ... 46. Prin punctul de vedere formulat s-a arătat că, în jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut că, deși nu
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
Mai mult, s-a arătat că nici instanțele naționale nu au pronunțat hotărâri judecătorești de natură a contura o jurisprudență unitară și constantă în privința acestei probleme de drept. ... 46. Prin punctul de vedere formulat s-a arătat că, în jurisprudența sa, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut că, deși nu este menționată ca o condiție de admisibilitate expressis verbis, este necesar ca sesizarea să aibă ca obiect o problemă de drept
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 74. Există o bogată jurisprudență referitoare la prevederile din Legea nr. 77/2016, precum și asupra legii în ansamblul său, care au constituit obiect al controlului de constituționalitate. ... 75. Cu referire la criticile de neconstituționalitate care privesc legea în ansamblul său, Curtea Constituțională, prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
chestiunii de drept invocate, aceasta neformând nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 87. În ceea ce privește întrunirea condiției de admisibilitate ce vizează identificarea unei probleme de drept care ar putea face obiect al sesizării, jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în legătură cu această cerință a statuat că, în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, trebuie să fie identificată o problemă de
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, care să reclame necesitatea intervenției Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 91. Această exigență legală, subsumată condiției privind ivirea unei chestiuni de drept, a fost în mod constant subliniată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
constante. ... 38. Deoarece majoritatea soluțiilor pronunțate nu fac referire la necesitatea respectării plafonului maximal al stabilirii indemnizației de încadrare reglementat pentru anul 2022, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru a preîntâmpina ivirea unei jurisprudențe neunitare la nivelul curților de apel, care soluționează astfel de litigii în ultimă instanță, instanța de trimitere a apreciat necesară interpretarea unitară a chestiunii de drept în discuție printr-o dezlegare obligatorie, prin intermediul mecanismului procedural al sesizării Înaltei Curți
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
aplică și în cazul majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, s-ar încălca și Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016. Au fost invocate paragrafele 24, 25 și 28 din decizie. ... 50. De asemenea, s-ar încălca jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la executarea hotărârilor judecătorești, ca o componentă a dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția). ... 51. În practica instanței europene s-
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
aplică și în cazul majorărilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești. ... 80. Scopul Legii-cadru nr. 153/2017 a fost acela de a elimina inechitățile ivite în sistemul de salarizare, inclusiv ca urmare a pronunțării unor hotărâri judecătorești definitive, având în vedere și jurisprudența neunitară în materie. ... 81. Astfel, dispozițiile legale sunt integrate în normele ce reglementează dispoziții tranzitorii și prevăd explicit acordarea, începând cu 1 ianuarie 2018, a salariilor de bază/indemnizațiilor stabilite potrivit legii pentru anul 2022 și în cazul în care salariile
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
lege sau stabilite prin acte ale ordonatorului principal de credite. S-a argumentat că o interpretare contrară ar însemna ca o hotărâre judecătorească să rămână fără efect, iar debitorul să fie exonerat de obligația de a o executa, cu încălcarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în aplicarea art. 6 din Convenție. ... 84. Au fost invocate și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție din Decizia nr. 7 din 11 februarie 2019, aplicate mutatis mutandis și în ceea ce privește art.
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]
-
cum acesta este enunțat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“, și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. ... 21. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului, în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat. Constituția prevede în
DECIZIA nr. 34 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259326]