908 matches
-
oricine știe ce înseamnă buna-cuviință ș.a.m.d. Tabloul, după părerea mea, este jalnic și, din păcate, nu sînt foarte convins că încercarea universităților românești de a crea secții speciale de jurnalistică și efortul Comisiei de evaluare și acreditare în jurnalistică și comunicare - comisie din care fac parte - va avea vreun efect pe termen scurt... Poate pe termen lung, da, dar pe termen scurt, nu..." De la eleganță la pupături ZIARUL FINANCIAR începe să publice romane în foileton. Mai în amănunt, romanul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
de Științe Economice - specializările strategia afacerilor în mediul european (25 de locuri), control și calitate în economie (25 de locuri), finanțele și contabilitatea unităților administrativ teritoriale (25 de locuri), auditul, expertiza și reorganizarea întreprinderilor (25 de locuri); la Facultatea de Jurnalistică - management și marketing în publicitate (25 de locuri), informatică și mass-media (25 de locuri); Facultatea de Drept - drept comunitar și integrare europeană (100 de locuri), studii penale (40 de locuri); Facultatea de Psihologie - metode și instrumente de evaluare actuale în
Agenda2005-33-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284079_a_285408]
-
a moravurilor private în spațiul civilizației moderne românești", exercitând "o funcție de civilizare, de îmblânzire a moravurilor, a pasiunilor". Trecând în domeniul "spațiului public", observăm cu surprindere că dihotomia public/ privat nu este sinonimă cu aceea dintre opera beletristică și cea jurnalistică. Deși eseistul nu ignoră "proza argumentativă", publicistica joacă un rol secundar în ansamblul monografiei, de vreme ce distincția amintită trece chiar prin miezul poeziei eminesciene. Astfel, dacă "imaginarul privat" este echivalat de Caius Dobrescu în principal cu beletristica de factură erotică, "imaginarul
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
programe complementare: Programul anual de monitorizare, cercetare și instruire a presei și justiției la nivel local și Centrul permanent de informare publică și consultanță juridică, ce vor funcționa pe bază de voluntariat, cu sprijinul studenților de la facultățile de drept și jurnalistică. Ambele programe vor funcționa ca structuri autonome în cadrul A.P.F.R. , primul fiind subordonat Centrului de Educație, Advocacy și Sprijin Economic pentru Femei, iar al doilea, Centrului pentru Cercetare Legislativă și Apărare a Drepturilor Omului. MONICA DIANA MITROI Westaco Express l
Agenda2005-53-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284562_a_285891]
-
Mijloace new media l Proiect petnru jurnaliști Fundația Concept derulează proiectul „Îmbunătățirea calității jurnalismului prin cooperarea ziariștilor din presa locală și centrală bazată pe utilizarea mijloacelor new media”, în parteneriat cu Asociația Editorilor de Presă On Line și Catedra de Jurnalistică din cadrul Facultății de Litere, Filosofie și Istorie de la Universitatea de Vest din Timișoara și finanțat de U.E. , prin Programul Societate Civilă. Publicația on line www. anchete. ro va avea o secțiune dedicată subiectelor de prima pagină, în care ziariștii profesioniști
Agenda2004-10-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282153_a_283482]
-
www. anchete. ro va avea o secțiune dedicată subiectelor de prima pagină, în care ziariștii profesioniști din presa locală vor avea spațiu de exprimare și de schimb de informații. O subredacție a acestei publicații va fi creată la Catedra de Jurnalistică de la U.V.T. A. M. G. Bijuteriile cu magnet l Atrag... și vindecă Dacă la sfârșitul anului trecut au intrat pe piața din București, în premieră în România, începând din această săptămână și timișorenii au posibilitatea de a achiziționa bijuterii germane
Agenda2004-10-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282153_a_283482]
-
seamă ' asta le știe' și, imediat își vin în fire: 'să trăiți, vă respect'." În final, un text-surpriză: Țîța Chiper, de data aceasta că intervievata de către Iaromira Popovici și Eugen Istodor. Andrei Pleșu propune în prefață cărții că Facultatea de Jurnalistică a Universității din București să aibă, cîndva, "o catedră care să poarte numele Țiței Chiper". Așteptăm să vedem cine va lua în seamă ideea.Post-scriptum Ca membră a juriului care acordă Marele Premiu ASPRO îmi declar stupoarea legată de textul
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
banca de date a acestuia. Memorialul de la Sighet este văzut anual de peste 30.000 de vizitatori, situându-se printre cele mai frecventate instituții din sistemul muzeistic național. Este locul unde își fac practica științifică numeroși studenți în Istorie, Politologie și Jurnalistică (în mod ciudat, mai mulți din străinătate și mai ales din Germania). De aici își iau temele de cercetare foarte mulți masteranzi și doctoranzi. Universitatea din Jena (Germania) a organizat la Weimar un seminar în care s-a prezentat relatarea
Tineri frumoși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9697_a_11022]
-
ro. Camelia Blada Debut de an l La Palatul Copiilor Arad Palatul Copiilor Arad își deschide porțile, la 1 octombrie, la ora 10. Copiii și elevii de 5-18 ani vor putea frecventa cercurile de cultură și civilizație engleză și franceză, jurnalistică și creație literară, teatru, pian, vioară, chitară, taraf, canto, ansamblu folcloric, desen, artă decorativă, ceramică, aeromodelism, karting - mecanică auto, informatică, artă fotografică, gimnastică - aerobic, dans sportiv, karate, judo, orientare turistică, tenis de masă. Se plătește doar o taxă de înscriere
Agenda2005-38-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284209_a_285538]
-
în vedere, probabil, Cernăuții și Bucovina în general, în contrast cu alte provincii habsburgice, deja măcinate de luptele naționale - încă mai sînt". Oricum, constelația mărcilor destinate a desemna alteritatea românilor (a țăranilor români) se dovedește, în seria de texte aflate la intersecția jurnalisticii cu ficțiunea, - texte despre care Franzos va repeta cu încăpățînare că ar reflecta cu maximă fidelitate "adevărul",- tot mai stabilă, chiar și acolo unde este strecurată în "narațiune". Ea ajunge să încremenească într-un sistem fix, topologic, de relații între
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
Să fim sănătoși, să ne păstrăm credința și să facem cât mai mult bine în jurul nostru. Cu aceste trei elemente, privesc înainte cu speranță". Radu Tudor este născut pe 24 iulie 1970, în Constanța. Pe lângă studiile jurnalistice - Școala Superioară de Jurnalistică și Facultatea de Jurnalism București, Radu Tudor are o pregătire solidă și în domeniul informațiilor și al securității naționale, fiind absolvent al Colegiul Național de Apărare - 1995 și al Colegiului de Siguranță Națională - 2001. De asemenea, jurnalistul postului Antena 3
Radu Tudor, destăinuiri într-o zi specială: Am câteva datorii... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/46216_a_47541]
-
sentimentul puterii”. Mijloacele ascensiunii carieriste a bardului de la Bîrca erau prin urmare extraliterare, ducînd treptat la proiecții antiliterare. Situîndu-se într-un ceas retrograd al limbajului poetic, acesta s-a dedat, s-ar zice că de dragul normei „realist-socialiste” a „accesibilității”, la jurnalistica versificată, la acea discursivitate a întemeietorilor poeziei românești (pură moralmente la originile ei istorice!). Și nu s-a sfiit a pune accentul pe afectivitatea gregară, pe capcanele stilului agitatoric al primilor ani de comunism, asociate cu „setul infailibil de trucuri
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
acest rol ești scriitor critic, adică un spirit critic împotriva situației existente. Acesta este fenomenul care s-a numit în vremea aceea ,,disidență". În Est, scriitorul devine responsabil cu toate. De exemplu? Într-o dictatură nu există istorie, nu există jurnalistică, și atunci se scriu romane. Astfel apar scriitori care într-o societate deschisă nu ar fi niciodată scriitori, ci istorici sau publiciști. Dar aceste profesiuni sunt imposibil de realizat într-o dictatură, iar literatura are acest plus, că în ea
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
dramaturgului), aceste pagini s-au concretizat într-o carte, inclusă în colecția de "Proza română contemporană" a Editurii RAO din București. Alertețea frazei îndelung exersate să se așeze pe hîrtie (autorul, născut în 1898, a cunoscut și participat la efervescenta jurnalistică a perioadei interbelice), cît și arta de a capta atenția cititorului prin mici trucuri simpatice, cum ar fi afectuoasele adresări directe ori atenționările tensionate asupra unor... momente ale subiectului, derivate firești ale vocației unui om de teatru obișnuit să acapareze
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
Atanasie Marian Marienescu, retipărește o lucrare reprezentativă pentru cealaltă direcție a scrisului său, în prelungirea Școlii Ardelene, aceea de luminător al maselor: Învățătorul și poporul, Sibiu, 1858, la care mai adaugă Detorințele noastre, Viena, 1867, precum și articolele Femeia economului român, Jurnalistica română și abuzurile ei și Foile literare dincoace de Carpați, reproduse după vechi publicații ardelene, ("Calendarul bunului econom", pe anul 1878, "Foișoara Telegrafului român" nr. 6 din 1876 și "Telegraful român" nr. 103 din 1910). Prima lucrare, Învățătorul și poporul
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
și faptele rele ale tinerimii, îi poleiază mintea și facultățile ei, ca să nu se ucidă spiritul, ci ca să se desfășure în puterile sale..." Generația pașoptistă a beneficiat față de Școala Ardeleană de o nouă modalitate de îndrumare și luminare a poporului: jurnalistica. Atanasie Marian Marienescu este conștient de acest rol al presei literare. De aceea, în articolul Foile literare române dincoace de Carpați recomandă editarea și a altor periodice cu o tematică mai diversă și mai larg cuprinzătoare. În articolul Jurnalistica română
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
poporului: jurnalistica. Atanasie Marian Marienescu este conștient de acest rol al presei literare. De aceea, în articolul Foile literare române dincoace de Carpați recomandă editarea și a altor periodice cu o tematică mai diversă și mai larg cuprinzătoare. În articolul Jurnalistica română și abuzurile ei, vorbește, ca și Eminescu despre profesiunea de gazetar, subliniind câteva din calitățile necesare ziariștilor, "oameni cu simț de onestitate, apărători ai virtuților poporului român și nu oameni care să facă ca viața noastră politică și publică
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
vocea, pentru multe alte voci, care aveau să-i fie profesiune de credință, ce se măsoară în ani de experiență și prestigiu... A scris 20 de volume de poezie și proză, între care unul pentru studenții ei de la Facultatea de Jurnalistică, „Istoria clipei la microfon”. La Viena a vizitat celebrul cartier Nussdorf, unde au impresionat-o casele vechi de un pitoresc aparte, inspirându-i cele 7 povestiri, „De 7 ori viața”. Volumul de poezii „Băutorii de nepăsări” a fost lansat tot
Agenda2005-44-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284374_a_285703]
-
de ani. Studiile tematice franceze cu subiecte de istorie românească sînt incontestabil mai numeroase, însă calitatea lor e deseori afectată de oportunisme ideologice și de mode sau pseudomode intelectuale. Ceea ce, mai ales în chestiunile de actualitate, le apropie riscant de jurnalistica militantă și inevitabil partizană, dacă nu chiar le transferă cu totul în acest expansionist domeniu dubios. Or, cea dintâi constatare pe care o impune această nouă Istorie a României este soliditatea ei științifică. E o lucrare temeinică, sobră și așezată
O istorie a României apărută la Paris by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8110_a_9435]
-
denumirea - Radio Campus, frecvența (FM, pe 100 MHz) fiind și ea cunoscută. Nu au lipsit însă nici dificultățile care, de regulă, apar la punerea în practică a unei atare inițiative. „Din anumite motive - preciza Daniel Ciurel, lector în cadrul Facultății de Jurnalistică a Universității Tibiscus din Timișoara și totodată cel care s-a ocupat de proiectul primului post de radio studențesc - nu putem porni Radio Campus pe cont propriu”. Soluții ar exista, cum ar fi tipuri de colaborare, ele fiind prezentate de
Agenda2006-08-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284775_a_286104]
-
Gabriel Dimisianu Câteva însemnări, dacă mi se îngăduie, despre un personaj complex al lumii noastre de până mai ieri, Mihail Fărcășanu, manifestat în literatură, în jurnalistică, în politica propriu-zisă. Și alții au făcut-o, dar nu în condițiile de care el a avut parte, condiții de anormalitate, în numeroase situații, astfel cum le-a creat istoria noastră în anii de după al Doilea Război Mondial. Am avut
Idealism și realism by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2961_a_4286]
-
a decis, joi, amendarea postului Antenă 3 cu suma de 10.000 de lei, după o sedinta lungă în care subiectul central a fost Mircea Badea. Lăură Georgescu a fost extrem de dură la adresa lui Mircea Badea: “Este un mercenar al breslei jurnalisticii. Întotdeauna atacă. Îi lăsăm să se atace între ei (jurnaliștii) și ne facem că nu înțelegem?”, a spus ea. Mirela Bomboe, reprezentant al trustului Intact, a spus că emisiunea este un pamflet și că discursul cuprinde elemente de ficțiune. “Emisiunea
Mircea Badea, amendă de 10.000 de lei. Laura Georgescu: E un mercenar. Badea: Poate ar trebui să încep să ameninț by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/79655_a_80980]
-
4, iar suprafața de joc este zgura. Meciurile eliminatorii vor avea loc în zilele de 28, 29, 30 și 31 mai, iar finalele și premierea câștigătorilor sunt programate în 1 iunie, de la ora 14, într-un cadru festiv. VALI CORDUNEANU Jurnalistică pentru romi l Un curs de zece săptămâni Centrul de Jurnalism Independent a lansat cea de-a IV-a ediție a Programului de pregătire jurnalistică pentru tinerii romi, ne-a declarat dra Georgiana Ilie, coordonatorul de program. Proiectul este destinat
Agenda2004-21-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/282452_a_283781]
-
universitare. Și-apoi, „Forumul” își făcuse un titlu de glorie din aria largă de colaboratori, din diversitatea domeniilor abordate și din faptul că trimitea corespondenți proprii la cele mai importante evenimente ale vremii, mai ales la cele culturale. Cercul de jurnalistică de la Casa Studenților, subredacția revistei naționale „Viața studențească” și „Forumul studențesc”, alături de studioul de radio pentru tineri au fost școala care a dat un număr impresionant de gazetari presei timișorene și naționale. De pildă, numai în redacția „Agenda” se regăsesc
Agenda2003-19-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281004_a_282333]
-
în care, dacă nu am jucat un rol, cel puțin am figurat cu toții ca "lume, soldați, popor" ai societății civile) se datorează în principal trudei a două scriitoare care au optat să lase de o parte proza de ficțiune pentru jurnalistica la zi (sau "la săptămînă"): Gabriela Adameșteanu și Rodica Palade. Numai cine nu știe cum se face un săptămînal de strictă actualitate, sub regimul de urgență al termenelor, poate ignora meritul lor în conceperea, coordonarea și redactarea fiecărui număr, preocupare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]