1,484 matches
-
ea. NOTE Vezi K.R. Popper, „Immanuel Kant: Der Philosoph der Aufklärung”. Este vorba de textul publicat în 1957 ca introducere la traducerea germană a lucrării Societatea deschisă și dușmanii ei. Acest text a fost preluat sub titlul „Critica și cosmologia kantiană” la capitolul 7 al cărții lui Popper Conjecturi și infirmări. Creșterea cunoașterii științifice, traducere de C. Stoenescu, D. Stoianovici, Fl. Lobont, Editura Trei, București, 2001. I. Kant, Critica rațiunii pure, trad. N. Bagdasar, El. Moisuc, ediția a III-a, îngrijită
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Ion Papuc, Editura Crater, București, 1999, p. XXXII. Ibidem, p. XXXIV. Vezi I. Kant, Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit. p. 249. Nu i se poate, desigur, imputa credinciosului de rând că nu a luat cunoștință de imperativul categoric kantian. Mai greu am putea crede că lui nu i-au ajuns la urechi cuvintele predicii de pe munte a lui Isus: „Tot ceea ce vreți să vă facă vouă oamenii trebuie să le faceți voi lor”. PUBLICAȚII ALE AUTORULUI DESPRE KANT - „Analytisch
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cultura românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998. - „Allgemeine Naturgesetze: Kant versus Newton?”, în Noesis vol. XXII, 1997, pp. 115-122. - Traducere și comunicare culturală. Cărări înguste și dileme ale traducerii filosofice, conferințele Academiei Române, Editura Academiei, București, 1997, pp. 5-13. - „Ideea kantiană a luminării”, în M. Flonta (coord.), H.-K. Keul, Filosofia practică a lui Kant, Editura Polirom, Iași, 2000, pp. 243-268. FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Kant in lumea lui.doc PAGE 211
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
educației civice, democratice, al toleranței, pe fondul respectării normativității sociale; - să întărim valorile familiale, în special cele legate de triada tată-mamă-copil, fiecare având un statut bine definit în și pentru educație; - să revenim la acea autoritate părintească fondată pe spiritul kantian: „autoritatea părintească este o necesitate constantă în cadrul căreia trebuie arătat copilului că se exercită asupra lui o constrângere care-l conduce la folosirea propriei libertăți”. Bibliografie Băban, A. (coord.), 2003, Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sugerează ori chiar numește căile prin care se realizează aceasta. Acolo unde Frobenius sau Spengler căutaseră un numitor stilistic comun în determinantul spațial, autorul român elimină orice factor fizic, interiorizează totul și imaginează niște „coordonate abisale”, care ar dubla categoriile kantiene și ar alcătui o „matrice” inconștientă. Ea își pune pecetea pe caracterele spiritului, silindu-le să urmeze, fără s-o știe, o cale anume. Dictează, cu alte cuvinte, o reprezentare particulară spațială și temporală și imprimă facultăților creatoare un „accent
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Vrem să Întărim elementele de apărare a instituțiilor și cetățenilor acestei țări Împotriva atacurilor teroriste sau vrem să riscăm mai departe pe această cale și să ne menținem cu obstinație atașați unei viziuni privind drepturile civile puristă și rigoristă, aproape kantiană? Mircea Mihăieș: Există chiar un grup-țintă În România acestui moment, și nu e Întâmplător că o reacție a Comisiei Europene s-a referit tocmai la el. Este vorba de ziariști. Au apărut probe În presă că ziariștii sunt ascultați pe
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
calcul moral când a intrat În această poveste -, dacă vreau să mă pot privi În oglindă mâine dimineață fără să fiu jenat de mine și de comportamentul meu, trebuie să accept aceste lucruri fără să cad În păcatul unei purități kantiene devenite iacobinism moral. Personal, probabil că nu aș fi acceptat să fiu membru al Consiliului și aș fi stat deoparte, pentru că, așa cum am scris În Fantasmele salvării, cred alături de Michnik În nepotrivirea accesului liber la aceste dosare și a publicării
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
instituțiilor liberal-democratice. Cu alte cuvinte, această viziune propune o altă grilă de lectură a istoriei: progresul este posibil, umanitatea poate transcende condiția (realistă) a politicii de putere și a echilibrului geostrategic prin crearea unor forme de guvernare liberal-democratice. Conform logicii kantiene, Încercarea de perpetuare a echilibrului puterilor În sistemul internațional nu reprezintă, așa cum ar suține realiștii, singura modalitate rezonabilă de acțiune Într-un mediu anarhic. În dezbaterile contemporane, una dintre principalele preocupări ale liberalismului În relațiile internaționale este de a Înțelege
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
desființa, așa cum anunța M. Foucault. Viața devine o problemă căreia omul nu-i mai poate Înțelege rostul și, În consecință, ea nu mai are nici un preț pentru el, după cum nici omul nu mai are nici o valoare. În acest sens, Îndemnul kantian de a vedea În om „un scop și niciodată un mijloc” este complet răsturnat, omul devenind pentru ceilalți un mijloc de realizare a intereselor. Problema omului, extrem de complexă, aduce În discuție două aspecte tematice principale. O temă generală, universală, prezentă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
că rolul cel mai important revine supraeului moral, acel „primum movens imobile” al persoanei umane, cel care mă Îndeamnă „a face” sau cel care mă oprește „să nu fac”. Aceasta este lecția morală a daimonionului socratic și a datoriei morale kantiene. Din cele prezentate mai sus rezultă că actul uman (actus humanusă este tot ceea ce face omul din punct de vedere voluntar sau involuntar, conștient sau inconștient, intenționat sau neintenționat. Din punct de vedere moral, orice persoană este responsabilă de actele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sale politice. Poate că Herculano a înțeles că istoria Portugaliei, ca orișice istorie a unei națiuni vii și creatoare, este altceva decât conflictul între abstracții; că viața și măreția națiunilor își au rădăcinile altundeva decât în "Contractul Social" și morala kantiană. Este, în orice caz, un exemplu bogat în înțelesuri ascunse retragerea acestui mare istoric și om politic la o fermă unde își va petrece restul vieții îndeletnicindu-se cu lucruri vii și roditoare, silindu-se să regăsească și să se
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ne stă Înainte, prezentul, obiectivul. Ființa eternă Își face apariția lumească În acest fel. Singura cale de scăpare din captivitate În forme, afară din Îngrădirea În Închisoarea proiecțiilor, singurul contact cu eternul, e prin libertate. Sammler considera că e destul de kantian ca să marșeze la asta. Și vedea un om ca Walter Bruch arătându-și inima În cadrul formelor. Despre asta venise la Sammler. Despre asta era toată bufoneria, căci el tot timpul făcea bufonerii. Shula-Slawa spunea cum fusese luată În copite În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
să ofere o un sprijin pentru găsirea unei concepții universale despre frumos, valabil pentru orice ființă umană. Și despre urât, în același timp. Nu înseamnă că orice trăire estetică devine conștient o trăire mistică. Nici nu înseamnă că negăm concepția kantiană a plăcerii fără scop. Căutarea realului, a originii, a absolutului nu este un scop evident al ființei umane, cel puțin nu este un scop așa cum am putea înțelege toate celelalte scopuri care ar putea produce plăcere și pe care Kant
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
în cultura și în viața de astăzi, va reuși să depășească cu succes această probă, ieșind achitată din procesul intentat, sau, dimpotrivă, va fi condamnată să rămână în continuare sub supraveghere, așa cum s-a întâmplat cu rațiunea citată de către tribunalul kantian al Criticii rațiunii pure. Cineva ar putea să spună că filosofia nu poate fi judecată, întrucât nu este sluga nimănui, și deci, că este liberă și suverană. Însă, dincolo de chestiunile de principiu, există o situație de fapt, o contestare căreia
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
limitele cunoașterii; cu privire la alegerile morale inspirate de acea cunoaștere; cu privire la lărgirea sau restrângerea ariei speranțelor noastre, aceasta și ca o consecință a cunoștințelor dobândite. Ajungem astfel să descoperim că sub orice întrebare se află implicită referința la cele trei întrebări kantiene, pe care le-am menționat deja. Prin urmare, interogația filosofică este condiția oricărei alte forme de interogație; este, totodată, propria sa interogație. Putem spune, întorcându-ne la imaginea inițială, că «fisura» este «in interiore homine»; atunci când, de la funcționalismul operațional solicitat
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
analitică pozitivă ce reclamă o omogenitate a termenilor? Apoi, cum pot fi acestea cunoscute, înțelese, funcționale într-un context general și totodată atât de precis încât să fie valabile pentru fiecare persoană? Își fac din nou apariția cele trei întrebări kantiene, pe care le-am amintit deja, cu privire la ceea ce putem cunoaște, la ceea ce trebuie să facem, la ceea ce ne este îngăduit să sperăm. Ca să putem răspunde pozitiv la aceste întrebări, în actualele circumstanțe de gândire și de viață, trebuie să înfruntăm
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ce nu poate fi evitată, după cum s-a observat deja. Tocmai pe conceptul de obiectivitate discursul se deschide spre noi considerații. Primul aspect al obiectivității este desigur cel științific, stabilit de rigoarea propriei metode. Această obiectivitate, care este de sorginte kantiană, consideră ca fiind obiectiv doar ceea ce se supune unor determinate condiții formale. Totuși, obiectivitatea este mai articulată de aspectul ei științific decât de cel formal. Putem să ajungem la cele două aspecte plecând și de la niveluri diferite: primul îl precede
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
biologia, iar acum trebuie să-l facă în raport cu științele umane, nu pentru a separa cele două domenii, filosoficul de științific, ci pentru a recunoaște o nouă linie de frontieră între ele. Frontiera despre care vorbim trimite oarecum la acel Grenzbegriff kantian, noumenul care înseamnă limită conceptuală, adică o linie bine demarcată și dincolo de care se poate arunca doar privirea; e vorba așadar de un orizont și nu de o cortină. Chiar și descoperirea metodei fenomenologice și folosirea ei la diferite domenii
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
relațiilor publice, Flaviu Călin Rus, 104 pag. • Memoria autobiografică, Ticu Constantin, 388 pag. • Pedagogie postmodernă, Emil Stan, 162 pag. • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert, 228 pag. • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu, 280 pag. • Politica și presa, Gheorghe Schwartz, 304 pag. • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica, 186 pag. • Relații publice și publicitate, Flaviu Călin Rus, 236 pag. • Româna de bază vol. 1(manual de învățare a limbii române pt. studenții străini), Mircea Fotea și Ana Dorobăț, 264 pag. • Româna de bază vol. 2, Mircea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
fi prelucrat în întregime, să-mi asum, la anii mei, riscul unei astfel de sarcini? O docență liberă, deci privată, având în vedere prelegeri asupra unui domeniu strict determinat al filozofiei, cum ar fi de pildă abordarea specială a filozofiei kantiene sau schopenhaueriene, așa cum se găsesc ele în scrierile respective, aș fi îndrăznit să primesc, căci [în astfel de cazuri] nu se poate depăși decât cu puțin textul, iar [prelegerea] depinde mai mult de redarea fidelă și clară a celor știute
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
poeziei românești a evului nostru”...”poezia lui Radu Gyr va exista veșnic și fără cronicile mele”. Mărturisim aceeași convingere, cu observația răspândirii orale și în prezent a poeziei poetului martir. În același penitenciar cu poetul Gyr a stat și filosoful kantian, Ion Petrovici, pe care îl evocă Ovidiu Papadima, fructificând mărturisirile altora despre fostul Ministru al educației în timpul războiului. Toată lumea deținuților politici știa de condamnarea la 10 ani muncă silnică a marelui filosof. Și-l imaginează în temnița de la Aiud, unde
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
dar Își comenta mereu propriile acțiuni pe baza unui criteriu etic transcendent, poetizat uneori prin diferite proverbe dakota sau cree, alteori mai discret, printr-o referire la „legea preriei”. Peste ani, Michel continua să-l considere tipul ideal al eroului kantian, acționând totdeauna „ca și cum ar fi fost, prin maximele sale, un membru legiuitor În regatul universal al scopurilor”. Unele episoade, ca Brățara de piele, cu personajul tulburător al bătrânei căpetenii cheyenne care cerceta stelele, depășeau astfel cadrul cam strâmt al povestirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
sat”, instanțele narative sunt plasate într-un vag existențial. I. Kant afirma că „spațiul, alături de timp, este o categorie apriorică, adică ceva ce nu poate fi cunoscut pe baza experienței, este situat în afara oricărei experiențe sau intuiții externe”. În accepțiune kantiană, spațiul este o realitate empirică având o identitate transcedentală: „el nu este nimic de îndată ce se elimină condiția posibilității oricărei experiențe” (I. Kant, 1787, citat J. Benedek, 2000, p. 6). Tot I. Kant precizează că „nimic din ceea ce este intuit în
Implicaţii ale categoriilor temporale şi spaţiale în basmul „Dănilă Prepeleac” de Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ştefan Fînariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_952]
-
a doua etapă, s-a cristalizat o altă schemă atitudinală. Ceea ce era taxat ca fiind populism de inspirație mai degrabă comunistă începe să devină o dimensiune strategică obligatorie. Accelerarea reformei nu poate fi realizată printr-o morală intransigentă de tip kantian, ci pe baza unei morale pragmatice care acordă o anumită atenție suportabilității sociale. O expresie explicită a acestei orientări o găsim în noua ideologie a instituțiilor internaționale, pentru a sprijini programul de reformă accelerată al guvernării instaurate în 1997. Contrar
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
1854) contestă, ab initio, criteriile carteziene de validare a unor propoziții matematice. În speță, criteriul evidenței care perpetuase, între altele, ideea adevărului natural al postulatului paralelelor din geometria euclidiană, nu mai este acceptat de la sine. Chiar dacă nu invalidează formalismul transcendental kantian 2, geometriile neeuclidiene chestionează statutul ontologic al axiomelor matematicii, anticipând - și prin discursul convenționalist al lui H. Poincaré (1854-1912) - teza despre adevărul limitat de sistemele de referință. De numele lui Georg Cantor (1845-1918) se leagă o revoluție conceptuală fără precedent
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]