1,357 matches
-
simplu palimpsest. Valorile trecutului a fost șterse, nu însă fără urme. Modernitatea nu poate respira calm în relația cu propria memorie. Această prezență reziduală a tradiției a condus și la fenomene patologice. Între produsele acestei gestații, două sunt flagrante: fenomenul kitsch și utopia. Anticipat deja de exasperarea formalizării în moda barocului, kitsch-ul începe și se termină cu o pervertire a dorinței de reconstrucție a trecutului. Ca un diapazon fals, kitsch-ul pornește mereu pe picior greșit. Rezultat al unui decupaj
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Modernitatea nu poate respira calm în relația cu propria memorie. Această prezență reziduală a tradiției a condus și la fenomene patologice. Între produsele acestei gestații, două sunt flagrante: fenomenul kitsch și utopia. Anticipat deja de exasperarea formalizării în moda barocului, kitsch-ul începe și se termină cu o pervertire a dorinței de reconstrucție a trecutului. Ca un diapazon fals, kitsch-ul pornește mereu pe picior greșit. Rezultat al unui decupaj istoric forțat, kitsch-ul confirmă „în negativ” imposibilitatea rupturii totale a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fenomene patologice. Între produsele acestei gestații, două sunt flagrante: fenomenul kitsch și utopia. Anticipat deja de exasperarea formalizării în moda barocului, kitsch-ul începe și se termină cu o pervertire a dorinței de reconstrucție a trecutului. Ca un diapazon fals, kitsch-ul pornește mereu pe picior greșit. Rezultat al unui decupaj istoric forțat, kitsch-ul confirmă „în negativ” imposibilitatea rupturii totale a omului de memoria comunității sale. Kitsch-ul păstrează contactul cu tradiția tot atât cât gustul apei de izvor se
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Anticipat deja de exasperarea formalizării în moda barocului, kitsch-ul începe și se termină cu o pervertire a dorinței de reconstrucție a trecutului. Ca un diapazon fals, kitsch-ul pornește mereu pe picior greșit. Rezultat al unui decupaj istoric forțat, kitsch-ul confirmă „în negativ” imposibilitatea rupturii totale a omului de memoria comunității sale. Kitsch-ul păstrează contactul cu tradiția tot atât cât gustul apei de izvor se păstrează într-o sticlă de plastic industrial. Kitsch-ul seamănă cu un transplant
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu o pervertire a dorinței de reconstrucție a trecutului. Ca un diapazon fals, kitsch-ul pornește mereu pe picior greșit. Rezultat al unui decupaj istoric forțat, kitsch-ul confirmă „în negativ” imposibilitatea rupturii totale a omului de memoria comunității sale. Kitsch-ul păstrează contactul cu tradiția tot atât cât gustul apei de izvor se păstrează într-o sticlă de plastic industrial. Kitsch-ul seamănă cu un transplant de organe plătit cu prețul hemoragiei maxime. Tradiția nu mai este transmisă organic, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al unui decupaj istoric forțat, kitsch-ul confirmă „în negativ” imposibilitatea rupturii totale a omului de memoria comunității sale. Kitsch-ul păstrează contactul cu tradiția tot atât cât gustul apei de izvor se păstrează într-o sticlă de plastic industrial. Kitsch-ul seamănă cu un transplant de organe plătit cu prețul hemoragiei maxime. Tradiția nu mai este transmisă organic, ci transferată mecanic. Chiar dacă izvoarele n-au secat, pâraiele munților nu se mai adună în vaduri; apa nu mai curge de la sine
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu prețul hemoragiei maxime. Tradiția nu mai este transmisă organic, ci transferată mecanic. Chiar dacă izvoarele n-au secat, pâraiele munților nu se mai adună în vaduri; apa nu mai curge de la sine, ci este transportă în cisterne, „direct la destinație”. Kitsch-ul, care n-a ocolit deloc cultura religioasă, ține de un prost negoț cu originile. Parțial amnezie, parțial aroganță, kitsch-ul este un defect în arta interpretării. Istoria artei francmasonice rămâne cel mai bun exemplu în acest sens. Dacă kitsch
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nu se mai adună în vaduri; apa nu mai curge de la sine, ci este transportă în cisterne, „direct la destinație”. Kitsch-ul, care n-a ocolit deloc cultura religioasă, ține de un prost negoț cu originile. Parțial amnezie, parțial aroganță, kitsch-ul este un defect în arta interpretării. Istoria artei francmasonice rămâne cel mai bun exemplu în acest sens. Dacă kitsch-ul ilustrează incertitudinile relației cu trecutul, utopia se naște dintr-o profundă angoasă în fața viitorului imediat. Erudiții au văzut în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Kitsch-ul, care n-a ocolit deloc cultura religioasă, ține de un prost negoț cu originile. Parțial amnezie, parțial aroganță, kitsch-ul este un defect în arta interpretării. Istoria artei francmasonice rămâne cel mai bun exemplu în acest sens. Dacă kitsch-ul ilustrează incertitudinile relației cu trecutul, utopia se naște dintr-o profundă angoasă în fața viitorului imediat. Erudiții au văzut în utopie un simplu camuflaj ideologic al ereziilor gnostice din vechime. Prezentul apare ca un scenariu avortat al unui Trickster inuman
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a Partidului pus în locul Bisericii, Liderul Suprem - sacerdot și profet, deopotrivă - a înlocuit figura Mesiei, iar organele de securitate și control au jucat rolul îngerilor păzitori. Utopia secolului XX a pavat drumul către infern. Chiar și în formele lor atenuate, kitsch-ul și utopia rămân o fatalitate pentru modernii lipsiți de rădăcini organice în trecutul tradiției și de garanția transcendentă a unui viitor. În cazul totalitarismelor, utopia hrănește kitsch-ul și exprimă mereu o anumită panică claustrofobică. Nu întâmplător, criza de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
XX a pavat drumul către infern. Chiar și în formele lor atenuate, kitsch-ul și utopia rămân o fatalitate pentru modernii lipsiți de rădăcini organice în trecutul tradiției și de garanția transcendentă a unui viitor. În cazul totalitarismelor, utopia hrănește kitsch-ul și exprimă mereu o anumită panică claustrofobică. Nu întâmplător, criza de timp („cincinalul”) și spațiu („sistematizarea orașelor”) devine una din bolile cronice pentru dictaturile moderne. Viteza de schimbare a aparențelor vieții sociale întărește încrederea nu atât în creativitatea minții
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Viteza de schimbare a aparențelor vieții sociale întărește încrederea nu atât în creativitatea minții omului liber, cât în puterea mașinilor de a constrânge în condiții de maximă precaritate. Necesitatea prejudecățilortc " Necesitatea prejudecăților" Utopia anulării oricărei ancore a tradiției și revitalizarea kitsch-ului modern s-au coalizat în geneza limbajului neomarxist, „corect din punct de vedere politic”. Ele văd în aderarea la tradiție o periculoasă supunere față de logica „prejudecăților”. Tradiția este, între altele, fondul de vitalitate lingvistică ce întărește logica discriminării minorității
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
păstor 108 Capitolul II Eseuri critice Predania uitată 113 Momentul oportun 113 Critica din interior 115 Nunc pro tunc 116 Constituția hermeneutică a tradiției 118 Etica revoluționară 118 Tradiția gestantă 119 Tradiția amputată 120 Tradiția ca disertație 122 Utopie și kitsch 123 Necesitatea prejudecăților 125 Ergo 127 Cunoașterea de împrumut și oroarea de vid 128 Cunoașterea poetică 128 Vârsta etică 130 Multiplul 132 Seducția ambiguității 133 „Un singur lucru trebuiește” 134 Topologia centrului și avatarurile scriiturii 136 Scriitura: între formă și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Necesitatea reexaminării conceptelor estetice tradiționale (techne, ars, mimesis), în vederea stabilirii „locului și rolului artei în societate”, conduce demersul interogativ, pe urmele lui Freud, Marcuse, Fromm sau Adorno, spre cele mai importante probleme ale relației dintre artă și societatea industrială: problema kitsch-ului, politizarea mesajului estetic, raportul dintre normal și patologic în artă, rolul pieței în impunerea valorii estetice. Problematica socialului în artă, definitorie pentru sfera de interes a autorului, este rezolvată, în sensul ideologiei marxiste, prin afirmarea rolului primordial al „angajării
ACHIŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285152_a_286481]
-
roumaine et son contexte européen, „Euresis” (CREL), 1994, 1-2 (număr special); Ovid. S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București, 1994, 161-166; L’Avant-garde roumaine, îngr. Petre Răileanu, „Le Rameau d’or”, 1995, 2; Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995; Gabriela Duda, Câteva „cuvinte pădurețe” despre avangarda literară, RITL, 1996, 1-4; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
pentru a ajunge, treptat, la ipoteza de uz curent a poeticității, ca formă aparte de mânuire a limbajului. Dintre volumele anterioare exilului, acestea două își trădează continuitatea speculativă cu variantele sintezei dedicate, dincolo de Atlantic, modernității: Faces of Modernity: Avant-Garde, Decadence, Kitsch (1977) și Five Faces of Modernity: Modernism, Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Postmodernism (1987, tradusă în japoneză, în spaniolă și, în 1995, în română). Nu numai cărțile din țară pregătesc lucrarea de referință despre modernitate, ci și o serie întreagă de studii
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
poeticității, ca formă aparte de mânuire a limbajului. Dintre volumele anterioare exilului, acestea două își trădează continuitatea speculativă cu variantele sintezei dedicate, dincolo de Atlantic, modernității: Faces of Modernity: Avant-Garde, Decadence, Kitsch (1977) și Five Faces of Modernity: Modernism, Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Postmodernism (1987, tradusă în japoneză, în spaniolă și, în 1995, în română). Nu numai cărțile din țară pregătesc lucrarea de referință despre modernitate, ci și o serie întreagă de studii satelite, publicate în reviste sau în volume colective, intră în
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
rând tradiției sau precedenței în termeni generici, după aceea, modernității burgheze, încrezătoare în utilitate, rațiune și progres. În sfârșit, modernitatea se opune sieși, pe măsură ce amenință să devină ea însăși o sursă de autoritarism și chiar de tradiție. Modernismul, avangarda, decadența, kitschul și postmodernismul sunt rezultatul unui joc de forțe, incluzând complementarități și contraste, proiectat pe fundalul acestei triple tensiuni. Poziția principială adoptată în lucrare îl determină pe C. să asume frontal dependența axiomelor estetice ale modernității mai curând față de discursul intelectual
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
1995; Eseuri despre literatura modernă, București, 1970; Versuri, București, 1970; Clasicismul european, București, 1971; Clasicism, baroc, romantism (în colaborare), Cluj, 1971; Umbre de apă, București, 1972; Conceptul modern de poezie, București, 1972; Fragmentarium, Cluj, 1973; Faces of Modernity: Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Bloomington, 1977; Five Faces of Modernity: Modernism, Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Postmodernism, Durham, 1987; ed. (Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism), tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995; Exploring Postmodernism (în colaborare cu D.
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
Clasicismul european, București, 1971; Clasicism, baroc, romantism (în colaborare), Cluj, 1971; Umbre de apă, București, 1972; Conceptul modern de poezie, București, 1972; Fragmentarium, Cluj, 1973; Faces of Modernity: Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Bloomington, 1977; Five Faces of Modernity: Modernism, Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Postmodernism, Durham, 1987; ed. (Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism), tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995; Exploring Postmodernism (în colaborare cu D.W. Fokkema), Amsterdam, 1988; Rereading, Londra, 1993; ed. (A citi
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
de apă, București, 1972; Conceptul modern de poezie, București, 1972; Fragmentarium, Cluj, 1973; Faces of Modernity: Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Bloomington, 1977; Five Faces of Modernity: Modernism, Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Postmodernism, Durham, 1987; ed. (Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism), tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995; Exploring Postmodernism (în colaborare cu D.W. Fokkema), Amsterdam, 1988; Rereading, Londra, 1993; ed. (A citi, a reciti. Către o poetică a (re)lecturii), tr. Virgil Stanciu, Iași
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
construia Centrul Renaissance, inaugurând o renaștere care nu s-a mai petrecut niciodată. ― Hai să mergem prin Greektown, am spus. Din nou fratele meu Îmi făcu pe plac. Curând am ajuns În cvartalul cu restaurante și magazine de suveniruri. Prin kitschul acela etnic Încă mai rezistau câteva cafenele autentice, ținute de bărbați În vârstă, de șaptezeci, chiar optzeci de ani. Unii dintre ei erau deja În picioare, Își beau cafeaua, jucau table și citeau ziarele grecești. Când bătrânii aceștia au murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mai complexe, așadar, decât manifestările frumuseții. Analiza lui Eco se orientează treptat de la extremele noțiuni ce materializează, în concepții străvechi dar și contemporane, grotescul (elemente ale infernului dantesc: “nebunie, demonism, diformități, până la freaks și horrorul filmelor secolului XX”) până la modernul kitsch care stabilește înregistrarea unui triumf al urâtului într-o societate în care estetica sa nu mai este privită sub forma unor “reprezentări frumoase ale lucrurilor urâte, ci reprezentări urâte ale realității”. Granița abstractă punctată între cele două aspecte aflate într-
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
Mergeam pe străzi îngrozită, ca în filmul The Day After. La un moment dat, în vitrina unei clădiri turn, am văzut ceva care nu era gri-metalic sau fumuriu: o carpetă colorată în roșu, mov, galben și verde. O carpetă orientală, kitsch, după gusturile noastre. M-am lipit de acea vitrină, ca de un țărm, așteptând să aud un semn de viață. Ei bine, Mircea, la sfârșitul acelei prime săptămâni americane, după ce am înjurat zilnic sub cedru America lor cu codri, căprioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
până la cer în care se scăldau fețele altor clădiri argintii până la cer. Totul era pustiu. Am luat-o aproape instinctiv în dreapta. M-am lipit de vitrina unde spărgea monocromia o carpetă colorată în roșu, galben, mov și verde, o carpetă kitsch. În spatele meu, vocea Doinei a fost singurul semn al realității: - Mihaela, asta e carpeta? Eu nu comentez povestea asta. O tac. Mă rog, e mai degrabă specialitatea ta. Un imens câștig al acelei prime Americi este că mi-a trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]