1,307 matches
-
Modalități de stimulare a abilităților conversative la copiii deficienți de auz profesor psihopedagog Lăcrămioara Ursache Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Conversația reprezintă acel dialog purtat între doi parteneri ce implică schimbarea rolurilor dintre emițător și receptor în jurul unui subiect sau a unei teme de interes comun. Conversația înseamnă comunicare, adică împărtășire de idei
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
Liviu-Iulian Dediu Vera Osoianu <citation author=”Elena Leonte”>„Spațiul unei biblioteci este primul care educă micul utilizator..și ultimul pe care îl părăsește vârstnicul și împătimitul cititor.Iată motivul unei organizări perfecte” Elena Leonte Maria Micle Ionel Alexe Daniela Argatu Lăcrămioara Onea Daniela Argatu POSTFAȚĂ O privire distanțată despre informație și propunere pentru formarea specialiștilor în documentare și biblioteci Jean MICHEL Mai avem nevoie de specialiști pentru bibliotecile și centrele noastre de documentare acum, când Internetul, documentul digital și rețelele de
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
Geta-Liuba Dafinoiu, Gabriela Gherghel, Maria Iov, Elena Grosu, Anca Lunguleac, Mirela Grosu, Gitta Marcu, Anca Hațapuc: BCU, Iași, 2005 în: http://www.bcu iasi.ro/indexare.pdf • Fișierul de autoritate nume de persoane: ghid practic de utilizare în ALEPH 500: Lăcrămioara Chihaia, Elena Chipcea, Marinela Covaci: BCU, Iași, 2005 în :http://www.bcu iasi.ro/carar.pdf • Înregistrări de autoritate pentru nume de colectivitate în ALEPH 500.16.02: ghid practic: Lăcrămioara Chihaia și Marcela Popa. BCU, Iași, 2006 în: http
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
de persoane: ghid practic de utilizare în ALEPH 500: Lăcrămioara Chihaia, Elena Chipcea, Marinela Covaci: BCU, Iași, 2005 în :http://www.bcu iasi.ro/carar.pdf • Înregistrări de autoritate pentru nume de colectivitate în ALEPH 500.16.02: ghid practic: Lăcrămioara Chihaia și Marcela Popa. BCU, Iași, 2006 în: http://www.bcu iasi.ro/aut2/pdf footnote>). Odată cu începerea prelucrării informatizate, în BCU Iași, catalogul tradițional îngheață la 1 iunie 1995 (pentru monografii). Se păstrează vechiul catalog de servici pe fișe
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
și trei introduceri de Alexandru Călinescu, Sorin Antohi și Andrei Corbea. Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2005, 347 p. Liviu Rebreanu. Biobibliografie de Lidia Gavrilescu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1972, 127 p. Luceafărul de Mihai Eminescu. Bibliografie întocmită de Lăcrămioara Chihaia. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1996, 121 p. Luceafărul de Mihai Eminescu. Bibliografie întocmită de Lenuța Drăgan. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1974, 87 p. Lucian Blaga 1895-1961. Biobibliografie de Aurora Alucăi. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1979, 1265 p. Lumea. Bazar
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Proza comportamentului, Sorin Pârvu Romancieri interbelici, Livia Iacob Topological
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Leurda se cultivă în perioada mai-septembrie,se folosește la preparate gâtițe și la salate în stare verde, niciodată uscate,deoarece își pierd proprietățile.De la leurda se folosesc numai frunzele fiind foarte aromate. usturoi,frunzele seamănă foarte bine cu cele ale lăcrămioarelor,dar ele nu sunt comestibile. Hasmațuchiul este asemănător pătrunjelului, el are o aroma dulce-picantă, se utilizează în bucătăria moldoveneasca fiind un ingredient pentru supe, se adăuga la sfârșit, în locul pătrunjelului pentru gustul aromat ce-l deține. El se mai folosește
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Importanța dezvoltării comunicării la copilul cu surdocecitate Prof. psihopedagog Lăcrămioara Gabriela Gherman Grup Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Copilul cu surdocecitate are acces la o cantitate limitată de informație. Ca urmare a diminuării inputului senzorial, se confruntă cu absența sau insuficienta stimulare. Intervenientul are rolul de a crea situații propice pentru
Importan?a dezvolt?rii comunic?rii la copilul cu surdocecitate by Gabriela Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/84055_a_85380]
-
Corina Iftimia (CI), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Monica Timofte (MT), lector la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Cristina Strătilă (CS), asistent la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava. Doctori ai Școlii Doctorale de la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava: Lăcrămioara Cocîrlă (LC), Ana Maria Florescu (AF), Alina Nacu (AN), Adina Telescu (AT), Olga Vermeir (OV). CUPRINS PREFAȚĂ / 9 DICȚIONAR / 19-395 SIGLE / 397 BIBLIOGRAFIE GENERALĂ / 401 INDICE DE NUME PROPRII / 413 LISTA NUMELOR DE REFERINȚĂ MENȚIONATE ÎN ARTICOLELE DAD. BIO-NOTE / 419
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Și n-am nimica de dorit Decât mormântul Mamei - II - Și-acolo singură când voi fi Eu singură-ntăcere Nu voi uita c-am fost și viu Și-am suferit durere - III - Voi pe mormânt să nu uitați Să-mi puneți lăcrămioare Și un stejar să nu uitați Să-mi puneți la picioare - IV bis coda 5 Iar luna când va răsări Stejarul peste mine Acolo eu voi odihni Gândindu-mă la tine Și știu că ne vom întâlni Când ai să
?Destul de toate ...? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84095_a_85420]
-
primele două și apoi săream peste ele, până dădeam de firul poveștii. N-am putut să înțeleg niciodată de ce dacă, de exemplu, personajul n-are altă treabă decât să traverseze liniștit o pădure, autorul trebuie să mă poarte printre brebenei, lăcrămioare și toporași. Îmi doream să mă scutească de zumzăitul surd al albinelor, de susurul izvoarelor și de ciripitul păsărelelor. Mie să-mi dea pădurea că mi-o imaginez eu. Aveam - și observ că încă mai am - o problemă cu descrierile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
limba română, de orice fel ar fi fost, nici vorbă nu putea fi. Întreaga bibliotecă românească pe care Vania Răutu „o adunase și o păstrase sub veșnică amenințare, cu multă trudă și cu multe riscuri“ (5, 279), cuprindea: „Doine și lăcrămioare de Vasile Alecsandri (o ediție tipărită cu un alfabet amestecat latino-slav); Istoria românilor, pentru clasele primare, de A. D. Xenopol; și - Un număr, incomplet, al Convorbirilor literare din anul 1882... și atîta!“ (5, 279 - 280) <footnote Ortografia și gramatica românească le-
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în vedere nu sensul originar, ci cu totul alte semnificații, cu trimitere directă sau indirectă la personajul biblic. Lucrurile sînt mult mai limpezi atunci cînd numele persoanei are corespondent un nume comun, cum ar fi Bujor, Crenguța, Crin(a), Floarea, Lăcrămioara, Narcis(a), Viorica; Iepure, Lupu, Vulpe; Luminița, Soare, Steluța; Argint, Mărgări(n)t, Smaranda, Zamfira; Albu, Drăguța, Negru, Negruța etc. În fiecare dintre aceste nume se identifică dorința, speranța donatorilor numelui ca în fața colectivității căreia îi aparține purtătorul să se
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care natura ni le dăruiește”... Și scriind cele de mai sus își reamintea de anii copilăriei, „când elev de școală primară fiind la Priponeștii mei, de armindeni, mergeam cu școala la pădurea Ghidigeni și mă întorceam cu substanțiale buchete de lăcrămioare pe care le dăruiam învățătoarei, mamei și surorilor mele... Am rămas cu acest obicei și mi-am adus în grădina proprie mii de lăcrămioare cu acel specific parfum ce mă încântă și sădesc bucurii în inimile celor care au norocul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mei, de armindeni, mergeam cu școala la pădurea Ghidigeni și mă întorceam cu substanțiale buchete de lăcrămioare pe care le dăruiam învățătoarei, mamei și surorilor mele... Am rămas cu acest obicei și mi-am adus în grădina proprie mii de lăcrămioare cu acel specific parfum ce mă încântă și sădesc bucurii în inimile celor care au norocul de a le primi”(p. 176). Peste alți ani, în chiar anul plecării sale, dacă rețin bine, în ziua când avea să aibă în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Mariana (fiica lor n.n.) nu vorbim despre tragedia suferită, dar suntem cu gândul îndreptat cu pioșenie față de scumpa noastră despărută !” „La 10 mai (2010), pe lângă trei ore de citit, caut să mă relaxez și culeg o mie de fire de lăcrămioare, grupate în buchete de 101 fire pe care le ofer ca de obicei colegelor fiicei mele, avându-le ca invitate pentru ziua următoare, ca să le culeagă personal. Și de data această am îngenunchiat în fața frumuseții acestor suave flori, și le-
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
am făcut promisiunea că în anul viitor să le ofer prilejul de a le culege ele însele, gândind la faptul că poate anul viitor nu voi mai fi capabil să le culeg personal. Am socotit această zi drept Ziua Sărbătoririi lăcrămioarelor”. La 26 iunie, duminică, nota reușita corectării ultimelor pagini, care aveau să ajungă la mine sub formă de carte, Călător...prin vâltoarea vremii (Din aproape, în tot mai aproape), volumul IV, Editura PIM , Iași, 267p., cu autograf - 29 iulie 2011
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
că eram în plină activitate a Cenaclului nostru literar, la care nu eram singuri... Am rămas singur, în noaptea de 29-30 octombrie 2011, după care profesorul, am înțeles, s-a retras de la activitatea de cenaclu, și-a luat brațul de lăcrămioare și a plecat să le depună pe mormântul soției sale - doamna Mărioara, a profesorului său Paul Constantinescu și a învățătoarei sale, doamna Cezarina, cum îi era obiceiul, dar și pe al său, ca un simbol, că viața continuă, e veșnică
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cunoștință de cauză. Datele informative interne și externe obținute au fost valorificate de I.G.J. atât la beneficiarii legali, cât și la structurile din sistemul de securitate națională. În primul trimestru al anului 1937, activitatea contrainformativă a identificat pe numitul Filimon Lăcrămioară, șofer mecanic la Escadrila de Aviație din Pipera, ca fiind un aderent comunist, condamnat în 1930, fost angajat la Atelierele C.F.R. Grivița și Uzina „Malaxa” de unde a fost concediat pentru propaganda desfășurată în rândul angajaților. Conform datelor obținute, acesta cunoștea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lui Domocos Dumitru și Alexandrina Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 3100 St. Polten, Oskar Helmerstr. 59/1/8, cu ultimul domiciliu din România, Oradea, str. Sovata nr. 34, bl. C15, et. 6, ap. 41, județul Bihor. 78. Palosanu Camelia Lăcrămioara" născută la 19 septembrie 1962 în Suceava, județul Suceava, România, fiica lui Matei Dumitru și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Kundratstr. 16/4/73, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Păltinișului nr. 11, sectorul 4. 79
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
Str. Clucerului nr. 39, sectorul 1. 82. Imreh Istvan, născut la 12 august 1969 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Ștefan și Marta, cu domiciliul actual în Suedia, 10405 Stockholm, Professorsslingan 31-202, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, Str. Lăcrămioarelor nr. 1, ap. 101, județul Cluj. 83. Toma Gabriel, născut la 11 ianuarie 1971 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Toma Ion și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 3313 Wallsee, Igelschwang 56, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
Germania, 77694 Kehl Neumuhl, Munsterstr. 1 a. 268. Klymke Daniela Ramona, născută la 4 ianuarie 1968 în Mediaș, județul Sibiu, România, fiica lui Mircea Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 53507 Dernau, Schmittmannstr. 37 a. 269. Grun Violeta Lăcrămioara, născută la 16 martie 1968 în Suceava, județul Suceava, România, fiica lui Stejărel Reuț și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 46117 Oberhausen, Rothebuschstr. 15. 270. Farkaș Diana Margareta, născută la 2 aprilie 1977 în Arad, județul Arad, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
Lucreția Dorina, cu domiciliul actual în Austria, Purgstall, Feldg. 9. 571. Maxim Dorina, născută la 6 iulie 1962 în București, România, fiica lui Maxim Mircea și Floarea, cu domiciliul actual în Austria, 9020 Klagenfurt, Bahnhofstr. 38 c/19. 572. Omuț Lăcrămioara Valentina, născută la 4 februarie 1966 în localitatea Tomnatic, județul Timiș, România, fiica lui Drăgan Ioan și Joița, cu domiciliul actual în Austria, Purgstall, Feldg. 9. 573. Honiges Josef, născut la 27 februarie 1955 în localitatea Sântana, județul Arad, România
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
173. Kolesa Gabor, născut la 24 decembrie 1955 în localitatea Martinis, județul Harghita, România, fiul lui Janos și Etelka, cu domiciliul actual în Austria, 2700 Wiener Neustadt, Wollersdorferstr. 8/3/9, cu ultimul domiciliu din România, municipiului Sfîntu Gheorghe, str. Lăcrămioarei nr. 42/10, județul Covasna. 174. Kolesa Elisabeta, născută la 6 iulie 1956 în localitatea Lupeni, județul Harghita, România, fiica lui Istvan Aron și Victoria, cu domiciliul actual în Austria, 2700 Wiener Neustadt, Wollersdorferstr. 8/3/9, cu ultimul domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]