2,440 matches
-
regulă: „Bună!” și „Salut!”. Niciodată nu vom saluta o persoană mai în vârstă cu formulele „Salut!” ori „Bună!”. Salutăm cu „Bună dimineața” până la ora 11 a zilei, cu „Bună ziua”, după ora 11, până la lăsarea serii și cu „Bună seara” după lăsarea serii. La despărțire se salută de regulă cu „La revedere”. Se poate saluta și cu „Bună ziua” sau „Bună seara”. Putem saluta cu „Sărut-mâna” femeile, părinții, bunicii, rudele foarte apropiate, arătându-le și prin aceasta dragostea și respectul nostru deosebit. De
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
doar schimbarea oamenilor; b) rebeliunea ideologică care își propune de regulă să restaureze vechea ordine și să-i schimbe pe cei care dețin puterea; c) revoluția simplă ideologică, în se caută schimbarea numai a anumitor valori (exemplu: politice, economice) și lăsarea altora intacte; d) revoluția totală care presupune schimbarea completă a întregului sistem, a întregii structuri de valori și de diviziune a muncii. Ca trăsătură generală, rebeliunea tinde să fie centrată pe indivizi mai degrabă decât pe instituții și e orientată
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
avantajului reciproc, ajutorării tovărășești, neamestecului în treburile interne și respectării integrității teritoriale. "România critica eforturile celor care voiau să transforme CAER într-o organizație suprastatală. "Suveranitatea statului socialist" presupune ca acesta "să țină în mîini frîiele vieții economice și sociale. Lăsarea lor în competența unor organisme superstatale sau extrastatale ar face din suveranitate o idee golită de sens". România era, de asemenea, dornică să-și extindă comerțul și să aibă "legături economice cu toate statele, indiferent de sistemele lor sociale"1098
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
elevi ai săi. Pe aceștia îi ajuta să rezolve probleme de matematică de un nivel tot mai înalt de dificultate sau îi medita la limba latină. Cu ei cutreiera pădurile colectând plante și pietre, care erau apoi atent etichetate. La lăsarea întunericului le preda lecții elementare de astronomie. Când nu avea vizitatori, Wittgenstein obișnuia să-și consacre ziua întreagă elevilor săi. Din scurtele sale vizite la Viena se întorcea cu rucsacul încărcat de fructe și ciocolată pentru cei mai apropiați dintre
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
vărsarea Bistriței în râul Siret. Dacă vom urca și pe firul Bistriței vom ajunge în regiunea Dorna, unde vom da peste alte trecători majore, pentru a reveni în Transilvania dinspre Moldova. Tihuța este unul dintre numeroasele pasuri din aria de lăsare dintre bazinul Dornelor și Masivul Bârgăului, pe unde a fost construită șoseaua pentru a ajunge la Bistrița. În preajmă, un alt pas la fel de facil este și Grădinița spre valea Ilvelor, pe unde trece calea ferată. În esență pasurile Bârgaielor leagă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
când noaptea care se apropie ne trimite deopotrivă la moarte și la vise. Dacă mergem la teatru, o facem ca să pătrundem în vestibulul, în anticamera acelei morți provizorii care e somnul. Căci este vorba despre o Sărbătoare ce începe la lăsarea serii, Sărbătoarea cea mai solemnă, ultima dinaintea cufundării în ceva ce seamănă destul de bine cu funeraliile noastre viitoare. Când cortina se ridică, intrăm într-un loc unde se pregătesc înspăimântătoare simulacre. Iar seara a fost aleasă tocmai pentru ca Sărbătoarea să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
generale ale disciplinei, iar în evaluarea continuă se pleacă de la obiectivele operaționale concrete; evaluarea sumativă exercită în principal funcția de constatare a rezultatelor și de clasificare a elevilor, pe când evaluarea formativă are funcția prioritară de clasificare, dar nu definitivă, prin lăsarea unui câmp deschis sancționărilor apreciative viitoare; primul tip de evaluare generează atitudini de neliniște și stres în rândul elevilor, iar al doilea tip determină relații de cooperare între profesori și elevi, cultivând simultan capacitatea de evaluare și autoevaluare la nivelul
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
ci numai în măsura în care tulbură sufletul înțeleptului. Este vorba deci de a nu dori orice și oricum și de a nu viza orice tip de plăcere. Cele care alienează, momentan sau durabil, trebuie evitate. Fără necumpătare, excese, lipsă de măsură sau lăsare în seama pulsiunilor animalice, căci plăcerea nu se reduce la trivialitatea unei animalități dezlănțuite, ci la modelarea propriei ființe și la edificarea propriei autonomii. Singura jubilare autentică: plăcerea pe care o găsești în tine însuți. Pentru că bucuria vizată de demersul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
explica faptul că Epicur putea mânca atât de mult, trebuiau admise și vomitările care permiteau orgiile culinare; Grădina era izolată, departe de Atena, unde noaptea coboară repede chiar și vara: ar fi trebuit oare să înceteze a mai filosofa odată cu lăsarea serii? Prieten al celor puternici? Când, unde și cu cine? Spre deosebire de Platon, el n-are la activ nicio practică lingușitoare, de curte, pe lângă vreun Dionisie al momentului... Mai aproape de adevăr: Epicur nu era, într-adevăr, un cetățean de vază, atenian
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
făcut-o nici primul, pe care-l umanizează și-l rafinează, nu revendică desfrâul, plăcerea dincolo de orice măsură, indexarea oricărei practici conform satisfacției grosiere a animalelor. Campanienii recuză asceza austeră și dificilă a Magistrului în aceeași măsură în care refuză lăsarea în seama plăcerilor facile. Excesul le convine mai puțin decât definirea unei noi măsuri, a unui echilibru diferit, mai aproape de Aristip. Nici plăcerea redusă la bunuri dobândite în cursul căsniciei, nici cea a unui chefliu sau a unui petrecăreț roman
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și socială, românul înțelege dreptatea nu ca pedepsire a vinovatului, ci ca o consolare a celui păgubit, nu ca aplicare a unei pedepse, ci ca „arătare cu degetul a vinovatului”, certare a lui, aducere a lui în fața mulțimii sau ca lăsare „în plata domnului”, „să-l judece Dumnezeu”. Dreptatea se reduce în cele din urmă la o chestiune de bunăvoință a celui care o împarte și se poate cumpăra cu plocon, atenție, cadou, mită, șpagă, sfănțuială, șperț, mâzdă, rușfet, bacșiș, simonie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să producă comunitatea de suflet necesară pentru a fi înțelese (Blaga, 1936/1985, p. 81). Determinarea contextuală a semnificației permite folosirea unui număr mare de deictice (el, ea, aici, acolo), elipse recuperate contextual, expresii vagi (chestia asta, treaba aia, asta), lăsarea unor enunțuri neterminate, neexprimarea unei semnificații și mutarea ei în spațiul interlocutorilor (știi tu, nu e nevoie să-ți mai spun eu, știi ce-am vorbit), enunțuri puțin elaborate și structurate sub aspect gramatical (se preferă adeseori juxtapunerea semnificațiilor, nu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
jos (2); dă (2); delăsare (2); despărți (2); detașare (2); diavol (2); disperare (2); divorț (2); Dumnezeu (2); durere (2); eliberare (2); fapte (2); frică (2); gașcă (2); grație (2); haine (2); Iisus (2); lașitate (2); a se lăsa (2); lăsare (2); lua (2); mînă (2); nefolositor (2); negare (2); nimic (2); prostie (2); răul (2); repede (2); repulsie (2); de Satana (2); singurătate (2); tot (2); tristețe (2); ură (2); ușurare (2); vinovăție (2); abandonează; acasă; acceptarea greșelii; Adam; admirat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ne referim la etapele parcurse de un document de la întocmire la arhivare. Documentele justificative se întocmesc manual sau cu mijloace de prelucrare automată a datelor, astfel încât să fie lizibile, deoarece nu se admit ștersături, modificări sau alte asemenea procedee, precum și lăsarea de spații libere între operațiunile înscrise în acestea. După completare (întocmire), documentele justificative sunt supuse operației de prelucrare, ce constă în sortarea documentelor pe categorii de operații (aprovizionare, livrare, documente de bancă, de casă sau operațiuni diverse). După sortare, aceste
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
afectat, sunt acceptate câteva derogări în practica financiară: - întocmirea bugetelor extraordinare, autonome și a conturilor speciale de trezorerie; - garantarea cu anumite venituri bugetare sigure, a unor împrumuturi publice; - utilizarea anumitor surse de venit în vederea amortizării unei părți din datoria publică; - lăsarea la dispoziția ordonatorilor de credite a unor cote-părți din anumite venituri proprii, cu scopul acoperirii cheltuielilor aferente unor acțiuni specifice; - excluderea anumitor venituri provenite din unele surse în afara bugetului ordinar, cu scopul de a finanța anumite servicii publice; - impunerea prin
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
dezvoltarea unor forme decizionale suplimentare, ca răspuns la creșterea complexității și interdependenței. În acest context, semnificația conceptului de decizie politică dobândește dimensiuni deosebit de complexe. Procesul decizional se circumscrie, așadar, unui model de comunicare, consultare, coordonare, negociere, compromis, schimb, delegare și lăsarea deciziei la latitudinea grupurilor implicate. Ca rezultat, procesele guvernamentale sunt mai difuze, mai abstracte, mai complicate, și într-o oarecare măsură, mai puțin eficiente decât în cazul guvernării ierarhice tradiționale. În concluzie, guvernarea trebuie interpretată, după cum sublinia Melisseu (1993), ca
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
interesate încearcă să o propulseze pe agenda instituțională, constituind parteneriate cu alte grupuri interesate fie de problema în sine, fie de aspecte colaterale acesteia. Procesul decizional se circumscrie, așadar, unui model de comunicare, consultare, coordonare, negociere, compromis, schimb, delegare și lăsarea deciziei la latitudinea grupurilor implicate. Ca rezultat, aceste procese guvernamentale sunt mai difuze, mai abstracte, mai complicate și într-o oarecare măsură, mai puțin eficiente decât în cazul guvernării ierarhice tradiționale. Pe de altă parte, procesul decizional ar putea crește
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
planurile și programul? 11. În coordonarea celorlalți, ar fi mai important pentru dumneavoastră să fiți: a) logic? b) prietenos? 12. Pentru încheierea afacerilor, aveți tendința: a) de a salva timpul tuturor celor implicați prin prezentarea elementelor importante ale contractului și lăsarea detaliilor pe seama încrederii dintre parteneri? b) de a prezenta atât elementele importante, cât și detaliile, chiar dacă acest lucru înseamnă mai mult timp? 13. La serviciu, considerați că aveți: a) mulți prieteni? b) puțini prieteni? 14. Credeți că managerul unei companii
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
sufletești” (Rădulescu-Motru, 1984, p. 646). Educația personalității („Școala personalismului energetic”) înseamnă atunci descoperirea aptitudinilor pentru muncă ale elevilor, identificarea „vocațiunii” pentru a o „provoca” și „statornici” în vederea formării personalității. Descoperirea aptitudinilor și cultivarea lor trebuie să se desfășoare însă prin lăsarea cât mai multor inițiative celui „educat”, oferindu-i prilejul să-și valorifice practic potențele. O concepție apropiată de cea a școlii active, prefigurând orientările actuale ale școlii. Și C. Rădulescu-Motru, ca și alți pedagogi și sociologi români, vedea în cultură
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pentru citirea lui ca un întreg. Pentru perioada de trei ani, era împărțit în așa-numitele sedarim, iar pentru cealaltă, în așa-numitele perașot. Paragrafele perașot 2 se numeau fie setuma (închise), fie petuha (deschise). Paragrafele închise erau indicate prin lăsarea unui spațiu liber în care încăpeau 9 litere și începeau pe același rând unde se situa și sfârșitul paragrafului anterior; paragrafele deschise începeau întotdeauna cu un rând nou3. Edițiile moderne ale textului ebraic păstrează urme ale acestei împărțiri vechi, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
lucrărilor omoară lent producția științifică, într-o indiferență cvasigeneralizată a majorității stakeholderilor, decizia Editurii Economice de a se opune curentului dominant și de a continua să publice lucrări de specialitate poate reprezenta lumina de la capătul tunelului sau ultima pâlpâire înainte de lăsarea întunericului. Pentru menținerea luminii, mulțumim de asemenea cititorilor noștri adevărați, care se mențin ca sprijin pentru apariția în continuare a lucrărilor științifice în domeniul finanțelor. Autorii țin să mulțumească unui număr semnificativ de persoane care i-au influențat într-o
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
Periprava în 1960, la 26 de ani, își amintește și el că tăiatul stufului era una dintre cele mai cumplite munci. “Stuful se recolta iarna, când apa era înghețată. Se ieșea dimineața, cum se lumina de zi, întoarcerea era la lăsarea serii. Dacă se întâmpla să fie vreunul bolnav, să spună că nu poate sa iasă la lucru, iarnă fiind, pedeapsa era să stea culcat, în camașă și indispensabili, pe puntea de oțel a bacului până îl luau butuc de acolo
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
găsit explicația fundamentală: "opusul iubirii nu este ura, este indiferența". În fine, atunci când tinerii vădesc în chip constant atitudini de indiferență contaminate cu cinism folosind expresia whatever "ce-o fi o fi", acest fapt semnalează și o anumită derută, o lăsare pe seama hazardului și o neîncredere în forța unei alegeri morale, ce solicită timp, voință, răbdare și cumpătare. Or, moralitatea elementară într-un spațiu public poate funcționa numai dacă cinismul și indiferența sunt dezactivate într-un mod aproape natural.Astfel, cine
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cloșcă să fie în număr fără soț: 19, 21, 13ă (Gh.F.C.) Ouăle mici de găină nu sînt semn bun. (Gh.F.C.) Dacă arunci coji de ou în foc, faci bube. (Gh.F.C.) Pagubă Mălai să nu dai împrumut, căci ai pagube. La lăsările de post mari, ca Paști și Crăciun, toate oalele sara, după masă, se pun cu gura în jos, de pagubă. Masa cînd va trăsni trebuie sfărmată sau arsă, căci aduce pagube. E rău de pagubă: Cînd țuica sau sarea se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zăpadă scârțâitoare sub picioare. Bărbatul, cam între 45-50 de ani, era drept, părea solid și osos, dar nu gras. Fusese probabil mai slab, dar acum, prin vârstă, căpătase acea densitate de volum a oamenilor maturi. Fața rasă era contractată, prin lăsarea mușchilor obrajilor, într-o morgă solemnă. Pentru anotimp, era învederat insuficient îmbrăcat, deși se vedea că nu lipsa, ci dorința menținerii unei ținute uniforme determina această alegere. Purta pe cap un melon, așezat rigid ca un semicilindru, pe trup un
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]