801 matches
-
insuportabilă, sufocantă. Starea de nemulțumire pe care o încearcă aceștia este încă embrionară, nepunând în cauză ordinea stabilită. Însă germenii subversiunii fuseseră sădiți. Adolescenții se recunosc deja în James Dean chip al îngerului căzut aruncat într-o lume de adulți lași și ipocriți, în Rebel fără cauză (1955) sau în Marlon Brando dur în aparență, dar cu inimă de aur, conducând, în jacheta-i de piele neagră, mașini și motociclete Harley Davidson în Sălbaticul (1953). Un alt star, "Elvis the Pelvis
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la cancerizarea celulei. În liniile celulare obținute in vitro din tumorile Burkitt au fost depistate în proporție de 75 % translocații reciproce între cromozomul 8 (fracturat în 8q24) și cromozomul 14. Schimburi asemănătoare de material genic s-a semnalat între ace lași cromozom 8 și cromo zomul 22 (22% din cazuri), res pectiv cromo zomul 2 (5% din cazuri). Schim burile de material genic între regiunea genei MYC (situată în 8q24) și regiunea în care se află genele imunoglobulinelor se face fie
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
între N. Fleva și Emil Costinescu. Fleva acuză pe Costinescu că a fost samsarul în chestia răscumpărării căilor ferate și că, cu acel prilej, a câștigat sute de mii de lei. Costinescu răspunde tratând pe Fleva drept calomniator, infam și laș. Adevărul era că nimic nu fusese dovedit contra lui Costinescu. Zilnic aceasta e atmosfera în Cameră. Violențelor din Cameră răspund violențele extraparlamentare. În seara de 10 martie, Alexandru Balș - prieten intim al lui Nicu Filipescu - trece pe la cofetăria Capșa și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
deci, de sclavia infamă a unei științe ridicole care prezintă toate ipotezele sau presupunerile romantice, ale unor minți preconcepute, drept dogme științifice; ale unei filozofii superficiale care-și schimbă continuu logica de gândire, fără să concludă nimic; ale unei gândiri lașe, care pipăie semnele unei Ființe Supreme în unitatea admirabilă a ordinii profunde a lucrurilor și nu are curaj să-i rostească numele; a unei pleiade îngâmfate de mediocrități și lingușiri înălțate pe culmea faimei de o singură zi, în virtutea vocilor
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a votat o moțiune de protestare contra celor petrecute la Cluj, moțiune ce a fost, în urmă, semnată de sute de studenți. Apoi studențimea a redactat următoarea adresă către studenții români din Cluj: „Fraților noștri, Studenți români din Cluj. Știrea lașului atentat îndreptat împotriva voastră de către sugrumătorii neamului românesc a umplut de amărăciune și de indignare inima tinerimii universitare din București. Dar să nu vă coprindă deznădejdea, căci loviturile dușmanilor voștri nu vor avea alt rezultat decât să grăbească ziua când
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
care vorbește despre un vestit samurai care a locuit în ținutul acesta. Era atît de viteaz și bogat, încât a stârnit invidia unora, mai puțin merituoși. Așa se face că, într-o noapte întunecoasă, a fost urmărit de câțiva indivizi lași care l-au atacat pe la spate. Bătrânul și viteazul samurai, Soga, n-a avut timp nici măcar să scoată sabia din teacă. A fost decapitat. A doua zi, trupul i-a fost găsit în apropierea locuinței sale. Fiii săi, Juro și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
o treime din Europa a fost dată unor comisari cinici, abia ieșiți din cuptorul asiatic al proceselor politice și al luptelor pentru putere. Cu ce drept, cu ce obraz mai vin diplomații și gazetarii să ne întrebe de ce sîntem speriați, lași și falși? După șase luni de la eliberare, la noi, ultimul acar sau țîrcovnic de biserică știa cu limpezime cam ce este și încotro ne va duce această revoluție. Putea stafia bărbosului să ne dea tîrcoale o sută de ani, noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Într-un scurt poem intitulat Der Dichter - Poetul. De atunci, cred că s-a Înțeles acest lucru, de atunci, de când am contestat „realitatea aparentă” și m-am instalat În „realitatea mea”, am trăit un fel de stare schizofrenică, dublă: prea „laș” pentru a contesta total realitatea diurnă, „instalată”, Învingătoare și, mai ales, acceptată de majoritate, dar și „visător”, cum spuneam, fabricându-mi la nesfârșit propria mea realitate, am intrat În acea categorie pe care am botezat-o din tinerețe a „nebunilor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pentru a contesta total realitatea diurnă, „instalată”, Învingătoare și, mai ales, acceptată de majoritate, dar și „visător”, cum spuneam, fabricându-mi la nesfârșit propria mea realitate, am intrat În acea categorie pe care am botezat-o din tinerețe a „nebunilor lași sau murdari”! Nebunii curați, o spuneam cu emfaza oricărui tinerel ce dezvoltă câteva idei „magistrale” zilnic (Camil Petrescu: „Eu văd idei!”Ă, nebunii curați sunt cei care, desfidând cu un curaj „nebun” convențiile tiranice ale societății, Își etalează „credința” și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
declina responsabilitatea față de catastrofa care ne-a cuprins și ne-a „Înecat” ca un val uriaș și monstruos, un tsunami cu ale cărei efecte dezastruoase luptăm și azi, În economie, politică, dar și În mentalități. Să fie oare o caracteristică „lașă” a firii sau a conștiinței umane aceea de a-și atribui, ca responsabile, doar victoriile, reușitele personale sau colective și de a ne da În lături când trebuie să ne afrontăm „minusurile”, eșecurile, erorile, derapajele dese, falsele entuziasme și chiar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
le jardin du Luxembourg și când originalul și spectaculosul filosof româno-francez Își frângea la propriu mâinile, plângându-se și rușinat de „lașitatea românească”, mi-am permis a-i oferi o „contra-teorie”, care, pe scurt, spunea următoarele: nu, Românii nu sunt lași, nici ardelenii, și cu atît mai puțin muntenii, așa-zișii „mitici”. Numai că noi, ardelenii, În istorie am ales „calea fățișă” de a lupta cu grofii calviniști unguri, protestând prin cărți, la Blaj, sau prin procese cprecum cele ale memorandiștilor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În veci capabili de a simți sau presimți măcar În parte și măcar uneori gravitatea a ceea ce numim real sau existență. Dacă, bineînțeles, o acceptăm ca atare, ca un dar al Lor, al zeilor! Dar, pentru că suntem slabi, superficiali și lași, cel mai adesea, Începem s-o ponegrim, acordându-ne nouă Înșine false valori și dovedind exacerbate pretenții, de parcă cineva, Înainte de naștere, ne-ar fi făcut promisiuni demne de ființe regale! Toți acei indivizi din jurul nostru care se bat cu pumnii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
românesc. Orgoliul de a reactualiza Încă o dată romanul, deși mi se șoptea că e o cale imposibilă, atunci, comandamentele aspre ale partidului și cenzurii cereau ca orice roman să conțină elemente ale „noii structuri”, partidul, activistul, muncitorul luminat sau intelectualul laș și dușmănos! Și, după cum se știe, cu primul meu roman am aplicat chiar „rețeta lor”, un roman de uzină, un activist „luminat” și un țăran sărac, apt de a fi „ajutat și lămurit” de partid. Numai că țăranul meu, Cupșa
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu atât mai lăudabile „creațiile” unor tineri tovarăși-scriitori, precum Petru Dumitriu sau Titus Popovici, care „le rup masca de pe față acestor târâturi, chiaburi care Îndeamnă satul să nu-și dea animalele și pământul, neînțelegând, aceste scorpii, revoluția mondială, sau intelectualii lași și corupți, legionari sau nu, care murdăresc tot ce ating”... ejusdem generis!... Da, „revoluția” m-a ales drept victimă și nu am fost singurul; câteva zeci sau sute de tineri, din imprudență naivă sau din Întâmplare, pur și simplu, sau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și ca stare de spirit. Deja Shakespeare, Într-una din cele mai inspirate - era să scriu divine! - opere ale omului modern, Hamlet, o veștejește prin persoana primului sfetnic al regelui Claudius, prin Polonius, pe care Îl face Înțelept și viclean, laș și tată iubitor, o pildă a adaptării Înalte, a „pactului cu existența” și cu cei puternici ai ei! E greu s-o apăr, să mă așez de „partea ei”, să-i găsesc rațiuni și virtuți În vuietul enorm al văicărelii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
rânduri lui Cioran în timpul lungilor noastre plimbări prin Jardin de Luxembourg când, prinzându-și capul cărunt în mâini, patetic, exclama: Ich schäme mich!, J’ai honte!, obosit, extenuat de acuzele ce se aduceau României văzută de unii ca o țară lașă, de-o inadmisibilă pasivitate față de ultimul deceniu, grotesc, ceaușist. „Noi, ardelenii, îi spuneam, am luptat în forme directe, frontale, cu ungurii și calviniștii, iar sudicii, sub turci, au luptat, e adevărat, cu armele lor, dar au luptat! Dovada?! Existența noastră
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de un soi de antisemitism. Nu unul „global”, ci unul îndreptat împotriva „acelor evrei care ocupaseră funcții executive în securitate și în aparatul de partid în perioada stalinistă, brutală”, „aliați incondiționali ai U. Sovietice” etc. Antisemitismul politic, tactic, de fapt laș, al lui Ceaușescu, care voia să dea întreaga vină a crimelor și abuzurilor staliniste pe alogeni, pe evrei și unguri, l-au simțit, la modul pozitiv, chiar și unele vârfuri ale emigrației de la Paris; într-o discuție la masă la
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
istoria nu face „erori” - ele apar astfel doar unor minți simple sau isteric-partizane și nu e inutil să ne amintim de faimosul paradox al lui Hegel: „Tot ce este real, este rațional și tot ce este rațional - este real!”. Iar „laș” poate fi un individ sau un grup de inși, mai mult sau mai puțin larg, dar nu un întreg popor! Cine acuză românii că au fost lași sub comunism sau că, după Decembrie ’89, nu au fost maturi pentru democrație
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
testamentul pe o casetă video, a făcut un duș și apoi și-a ascuns două încărcături de TNT sub fustă. A devenit eroina cartierului dar, cel puțin aparent, nu toți sunt de acord cu fapta ei. Uneori palestinienii sunt făcuți lași, acuzați că și-ar trimite copiii și bătrânii la moarte în locul lor. Aici văd copii care încearcă să-i oprească pe mămicile și pe tăticii lor să meargă până la capăt. Deodată, toți vecinii ies în stradă. Trece un alai de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
o recunoști la timp. Dacă nu recunoști mlaștina, te adaptezi și te apuci să inventezi civilizația mlaștinii! Și noroiul ține de cald, dacă te obișnuiești, nu? Ei, cu asta nu a fost de acord niciodată Luca Pițu: cu obișnuința conformistă, lașă. Pentru că între el și lume Luca Pițu pare să-și fi creat o zonă de protecție în care sunt înghesuite cărți și principii, autori ai "marginii" însă din categoria celor care nu s-au împăcat niciodată cu conformismul nivelator al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Mona-Ramona-Simona" și mi-a fost respins. Am dus în loc microromanul " Să fugim împreună". Andi Andrieș, directorul de atunci, mi-a "recomandat" titlul " Să alergăm împreună", a obținut avizele de la București, pentru publicare, dar cu prețul renunțării la două capitolașe (deloc... lașe). În acest context, "bătrânul" Rusu s-a oferit să realizeze coperta, care urma să sugereze doi tineri alergând (fugind?). Nimerindu-te tu, vechi și bun prieten, în spațiul muzeal de la Casa "Pogor", aflându-se acolo și tânăra poetă, elevă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
locuri de unde se extrage aurul... și apoi mai sunt pietre prețioase și perle și belșug infinit de mirodenii"; "Amiralul confirma suveranilor că zece oameni de-ai noștri ar pune pe fuga 10.000 indieni de aceștia, într-atâta sunt de lași și fricoși și lipsiți de arme, în afară de bastoane la capătul cărora pun o bucată de lemn ascuțit întărit în foc"; "pot să asigur pe Altețele Voastre că nu mi se pare să fie sub bolta cerului țară mai bună ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
garda germană și îi predă. Atâția prizonieri scăpați din lagăre și spitale fugiseră cu ajutorul doamnelor: Elena Odo bescu, Didina Cantacuzino, Zoe Romniceanu îi făcuseră nevăzuți, și tocmai la noi Lili să i predea! Când, indignată, i-am arătat cât de lașă fusese purtarea ei, a dat din umeri: „Ba era să expun spitalul pentru câțiva prizonieri!“ De atunci am rupt cu ea definitiv. Ca urmare a acestei purtări, îndată ce s-a putut trece în Moldova, după pacea de la București, Lili a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
smălțuită din vechime și țesături de tot felul, foarte bine așezate pe o estradă în fundul sălii festive. Doamna Rațiu primește pe suverani (toate doamnele mai tinere ca dânsa îi zic Măicuță. Ne cere și nouă, muntencelor, să-i dăm ace lași nume). Doamna Bârseanu, președinta Orfanilor de război, îi prezintă pe doamnele din comitetul ei, printre care două trei săsoaice. Seara, mare prânz în Sala Unicum - 400 de tacâmuri -, toate notabilitățile Ardealului, oficialitățile și fruntașii din Vechiul Regat, militarii și înaltul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
14 ani, ca și bătrâni peste 85, dar 42 de bolnavi, deci marea majoritate, au între 20 și 40 ani. Este semnificativă și repartiția teritorială (localitatea de domiciliu) a bolnavilor demonstrând raza de acțiune socială a Ospiciului. Astfel, din județul lași erau asistați 22 bolnavi, din județele Neamț și Bacău câte 10, din Botoșani și Roman câte 4, din celelalte județe câte unul. Rezultă evident importanța pe care o avea atunci, mai mult decât acum, distanța până la Ospiciu, mai greu de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]