1,056 matches
-
11); țigan (9); cinstit (8); poliție (7); pușcărie (7); răutate (7); sărac (7); delincvent (6); a fura (6); bijuterii (5); frică (5); hoață (5); mască (5); nemernic (5); Ponta (5); prost (5); rușine (5); bătaie (4); deștept (4); fugar (4); laș (4); om rău (4); politician (4); șmecher (4); tîlhărie (4); viclean (4); avere (3); bancă (3); buzunar (3); fugă (3); inculpat (3); mincinos (3); om (3); păcătos (3); pungaș (3); pușcăriaș (3); urît (3); animal (2); ascuns (2); borfaș (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); slab(3); afecțiune(2); animal(2); bolnav(2); cățel(2); cățeluș (2); cerință (2); cerșetori(2); de ceva(2); copii(2); credință(2); dar(2); dărnicie (2); donație(2); iubire de aproape(2); îngăduință(2); întristare(2); km(2); laș (2); marină(2); nădejde(2); necaz(2); nemilos(2); nevoie(2); oameni(2); omenie(2); onoare (2); păcat(2); pisică(2); scîrbă(2); sentimente(2); smerenie(2); supărare(2); teamă(2); umilință (2); ură(2); urît(2); altruist; nu am
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pedeapsă (3); profit (3); scăpare (3); urîtă (3); vrăjeală (3); acoperire (2); amară (2); Băsescu (2); colegi (2); consecință (2); defect (2); ea (2); eroare (2); falsă (2); frate (2); frică (2); hoț (2); hoție (2); insuportabil (2); înșel (2); laș (2); neplăcere (2); nervi (2); nesimțit (2); nesincer (2); nimic (2); nu! (2); ocolire (2); picioare (2); politică (2); politicieni (2); poveste (2); realitate (2); suferință (2); -; adevăr ascuns; și adevăr; adevăr nefondat; adevărat; se admite; amăgire; amărăciune; antisocial; ascunde
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
suferi (3); zburătoare (3); abandonare (2); adio (2); ciripit (2); copil (2); cuib (2); depărta (2); depresie (2); desparte (2); despărți (2); distanță (2); dor (2); familia (2); gol (2); greutate (2); ieși (2); incinta (2); iubit (2); iubita (2); laș (2); lăsat (2); lăsă (2); libertate (2); locui (2); locul (2); lucru (2); muri (2); negru (2); neplăcere (2); nevasta (2); niciodată (2); pasăre (2); a pierde (2); plîns (2); rău (2); renunța (2); repede (2); schimbare (2); soție (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dietă (3); de fire (3); fire (3); de îngeri (3); mîncare (3); pricăjit (3); fără putere (3); rahitic (3); scîndură (3); anemic (2); anemie (2); cîine (2); figură (2); fricos (2); greu (2); inferior (2); de inimă (2); kilograme(2); laș (2); leneș (2); manechin(2); milă (2); neîncredere (2); neplăcere (2); osos (2); plăpînd (2); prieten (2); probleme (2); putere (2); sănătos (2); schijă (2); sfrijit (2); slăbit (2); stan (2); subțirel (2); victimă(2); vulnerabil (2); zvelt (2); 60
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
breaz (12); voievod (11); bărbat (9); luptător (8); mare (8); putere (8); haiduc (7); neînfricat (7); isteț (6); îndrăzneț (6); luptă (6); sabie (6); eu (5); poveste (5); soldat (5); tare (5); cal (4); domnitor (4); fricos (4); iute (4); laș (4); război (4); șmecher (4); ager (3); băiat (3); conducător (3); dîrz (3); învingător (3); mașină (3); măreț (3); Mircea (3); mîndru (3); prost (3); voință (3); vrednic (3); cavaler (2); descurcăreț (2); Făt-Frumos (2); fraier (2); Harap Alb (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a te controla, de a nu spune nimic care să-l poată răni (și totul îl rănea), te lăsa stors de vlagă și total nemulțumit, de el și de tine însuți. Nu-ți puteai ierta că ai fost atât de laș, că l-ai menajat în așa hal și că n-ai explodat în cele din urmă” (264). Problema aceasta, a violențelor abia reținute sau declanșate energic, constituie subiectul unei alte dezbateri. De reținut doar că impostura e și un mijloc
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
120). În fine, să vedem alte contradicții: „un sihastru în plin Paris” (I, 20), un frivol, condamnat la gravitate (cf. I, 77), „un superficial din fire” care nu cunoaște în profunzime decât „neajunsul de a te naște” (II, 296), un laș cu accese furibunde de violență, un bufon care suferă de absența absolutului, un erou în negativitate, care supraviețuiește datorită urii de sine, disprețului de sine, lașității. „Cu o viziune a lucrurilor ca a mea, e îndoielnic că altul ar fi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
o seară petrecută cu el, erai istovit, căci nevoia de a te controla (și totul îl rănea) te lăsa stors de vlagă și total nemulțumit, de el și de tine însuți. Nu-ți puteai ierta că ai fost atât de laș, că l-ai menajat în așa hal și că n-ai explodat în cele din urmă” (III, 264). Evident, suntem interesați de ceea ce spun aceste cuvinte despre Cioran, care-și reproșează lașitatea de a nu fi el însuși, adică întruchiparea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
reușit să ni-i înțepenească pe ăștia aicea. Tocmai cînd îi convinsesem că pot să plece liniștiți... După atîtea compromisuri... A plecat pentru că e laș. Pentru că n-a fost învățat să tragă la greu și să fie solidar. E un laș. Un trădător! Un transfug! Și asta numai din vina mea. L-am lăsat prea slobod. Irina: Nu, tata, vina ta este că ne-ai împins, ca și azi, la compromisuri, la concesii, la a trece cu vederea, la tăcere. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fii atent că ești pe cale săți încropești un mini-harem... și nu știu cine-ți poate da autorizație de funcționare. Hai, acum, fără glumă, trebuie să faci o alegere. El 1: Știu că trebuie. El n: Hai că am găsit eu soluția. La lași pe amîndouă. El 1: Și? El n: Și începi s-o cauți pe-a treia. (revenind cu seriozitate la problemă) Păi așa nu se poate. Că dacă rămîi în situația asta, împins și tras și dintr-o parte și din
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ale lui Coșbuc, ca cele din poemul “Moartea lui Fulger”, versuri care răspundeau zbuciumului și neputințelor noastre în fața vieții nenorocite pe care o înduram dar care ne dădeau totuși speranțe. „Război e, de viteji purtat! Viața-i datorie grea Și lașii se-ngrozesc de eaSă aibă tot cei lași ar vrea De neluptat... Nu cerceta aceste legi, Că ești nebun de le-nțelegi!” Dar mai învățam acasă și alte versuri ale lui Coșbuc, de această dată de dragoste, asupra cărora se
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
lui Fulger”, versuri care răspundeau zbuciumului și neputințelor noastre în fața vieții nenorocite pe care o înduram dar care ne dădeau totuși speranțe. „Război e, de viteji purtat! Viața-i datorie grea Și lașii se-ngrozesc de eaSă aibă tot cei lași ar vrea De neluptat... Nu cerceta aceste legi, Că ești nebun de le-nțelegi!” Dar mai învățam acasă și alte versuri ale lui Coșbuc, de această dată de dragoste, asupra cărora se apleca tatăl meu, mai ales pentru că unele erau
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
trăit în vremuri mult mai grele decât cele pe care eu le-am trecut. Deși știam că Mihai Eminescu spunea: „ceea ce istoria nici unui popor din lume n-a scuzat vreodată e lașitatea”. Ii iubesc pe timișoreni pentru că n-au fost lași. Din piepturile lor a răsunat atunci sublimul îndemn: -“Vom muri și vom fi liberi!” Poate din acest motiv, după 1990, când vremurile mi-au permis, m-am angajat să sprijin, măcar în ceasul al doisprezecilea, atât cât pot, libertatea cucerită
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
o ireversibilă disoluție. Condiția de "acrobat" între ce-a fost și ce este a continuat să-i fie colacul de salvare. Amenințat, insultat și hulit (ca toți cei care, cu ani în urmă, au avut nebunia de a nu fi lași) de disidenți "fabricați" sau "îngerii negri", cărturarul s-a retras în monahala singurătate a cărților, ceea ce n-a exclus în ultimii ani prezența sa în presa scrisă, dar și "pe sticlă", elegant-incisivă, profetică, amintind de diatribele publice ale monahului dominican
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
etc. Inutil să mai vorbim de demisiile morale din țară din perioada realismului socialist: Sadoveanu, "multiplicator de slogane", George Macovescu, "o nulitate oficială", Geo Bogza, avangardistul ce va "face elogiul Canalului", George Ivașcu, "mare afacerist de atitudini", George Oprescu, "un laș bătrân", Toma George Maiorescu, "un homuncul al partidului", Marin Preda, scriitor de "romane propagandistice" ș.a.m.d. În siajul idiosincraziilor regretatului Virgil Ierunca, Gabriel Stănescu nu-și poate reprima el însuși săgețile în contra unor compatrioți tip Andrei Codrescu sau Norman
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cele din urmă, s-a prăbușit în praf, ca să le arate că mesajul a fost suficient de clar. După, putea să-și numere punctele dureroase de pe corp, dar mai tare a fost dezamăgirea la gîndul că Radu fugise ca un laș și lăsase pe altul să încaseze loviturile în locul lui. Trei 1 Era ciudat că, deși rămăsese corijent la două obiecte, Marcu n-a fost pedepsit, ba chiar ai lui l-au trimis într-o excursie cu clasa, dîndu-i bani de
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
gimnaziu, i s-a spus Densusianu. Iată cum numele satului împrumută și fiilor săi din dacismul lui, de la Densuș, Densusianu . Ovid Densusianu s-a născut la 29 decembrie 1873, la Făgăraș. Fiu al lui Aron Densusianu, profesor la Universitatea din lași, nepot al lui Nicolae Densusianu, istoric al revoluției lui Horia, Ovid Densusianu aparține unui neam de cărturari tramsilvăneni care au încercat de-a lungul vieții lor să descifreze originile limbii și ale poporului român. Începe școala primară în Satul Lung
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
narator), înte care există un cerc vicios nesfârșit de credință biunivocă, ea însăși nesfârșită, ca imaginile dintr-o oglindă reflectate într-o oglindă paralelă. Autoidentificându-se, protagonistul percepe migrația genei donjuanismului în propria personalitate, demnă de un urmaș al seducătorului mitic. Lașul, neputinciosul, șovăielnicul și abulicul se trezesc la o nouă viață indusă de Don Juan, de unde și subita temeritate de amant irezistibil, amintirile ce-i par străine de viața sa, gesturile sub dicteul unei puteri nepământene. Romanul inițierii tânărului spadasin din
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
comică (dezvoltată în fabliaux-rile și lais-uri despre soții înșelați și soțiile leneșe, cochete, care se dedau luxului). În românul francez din secolul al XIX-lea se recunosc mai mult elementele constitutive ale vodevilului: soțul, soția, amantul, toți iubindu-se, toți lași. Românul realist din secolul al XIX-lea este descendentul ambelor tradiții, astfel încât distincția sentimentelor, eufemizarea personajelor și a aventurilor lor, estetică sublimului ce caracterizează abordarea dragostei sunt deturnate în mod sistematic prin relevarea a tot ce ține de corp, a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
să vadă dacă nu-l ține cineva. După cîteva clipe căzu într-un somn adînc." Julien crede că a ucis-o pe doamna de Rênal. Julien nu e decît un seducător mărunt, un ambițios mediocru, un ipocrit neînsemnat, un mic laș. Cînd se trezește, pare că nu mai este același om. E rîndul celorlați să pară mărunți: "Un judecător își făcu apariția în temniță. Am ucis cu premeditare, îi spune Julien; am cumpărat și am pus să mi se încarce pistoalele
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ideea că omul nu e în nici un fel responsabil de ceea ce i se întîmplă, din moment ce tot ce se întîmplă trebuie să se întîmple. Recunoscîndu-i o anumită libertate, Crisip salvează responsabilitatea omului: "Iată de ce subliniază filosoful nu-i ascultați pe perverși, lași și criminali, care, cunoscîndu-și prea bine greșelile și crimele, s-au refugiat în fatalitate ca-ntr-un azil sfînt și susțin că faptele lor rele nu se datorează unor erori voluntare, ci destinului 144. Argumentul radical al lui Diodor din
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
universal prin tematică, este particularizat prin exacerbarea sadică a trăsăturilor comportamentale ce-l caracterizează pe tiranul revanșard. Conflictul inițial îl opune pe Alexandru Lăpușneanu, sprijinit de o armată turcească, lui Ștefan Tomșa, uzurpatorul tronului grație sprijinului oferit de boieri. Odată ce lașul Tomșa fuge în Valahia, Lăpușneanu nu mai are nici un singur obstacol între sine și domnie. Boierii acceptă, cu inima îndoită, noua stare de fapt, iar intrigantul Moțoc se gândește să profite de situația creată pentru a-și dovedi slugărnicia față de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
simpli cetățeni activi, ci de funcționari veroși, blindați cu diplome și alte permise de liberă trecere. Partinitatea legislației și dezinteresul autorităților locale pentru încurajarea inițiativelor, rămân factorii majori ai regresiunilor. Căci inerția prelungită caracterizează morții, nu vii, vârstnicii, nu tinerii, lașii, nu curajoșii. La acestea, se adaugă restructurările însoțite de prea multe pierderi materiale și energetic-umane. La pluralismul ideologic și la sensurile globaliste ale acțiunilor, UE adaugă însă noi competențe comunitare instituțiilor croite în localități apusene intrate în istorie. După adoptarea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
loc". Iar sultanul, auzind acestea, se retrase rușinat. Pierdu o armată mare și nu mai îndrăzni niciodată să-l atace pe Dracula 81". Această legendă, confirmată de martori, îl prezintă pe Dracula ca un adevărat patriot, care îi disprețuiește pe lași și care e conștient că armata sa puțin numeroasă nu are nici o șansă în fața turcilor dacă "grupul său de gherilă" nu luptă cu mare curaj. Povestirile saxone ne înfățișează un Vlad sadic, care se întoarce împotriva nevinovaților, tră-gându-i în țeapă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]