1,071 matches
-
înfigă cuțitul în spate s-ar fi găsit berechet, asta fără doar și poate. Cu toate astea nu poate trece cu vederea că soarta a fost generoasă cu el, că i-a oferit șansa unei revanșe. Ar fi fost un laș dacă ar fi refuzat, asemenea ocazii în viață nu se ratează chiar cu riscul de a cădea în dizgrația opiniei publice pentru totdeauna, asta a fost de fapt nenorocirea care a dat peste toți cei care de-a lungul istoriei
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
împreună cu mulți alții. — Se scandau prostii, spune Roja, și nu știu de ce a fost nevoie să plimbe circul ambulant pe tot felul de străzi lăturalnice, cînd ar fi putut să meargă țintă spre Centru. — Jos Ceaușescu, Veniți cu noi, Fricoșilor, Lașilor, Puturoșilor, Jos Dictatura, chestii de astea, zice Tîrnăcop. — Aceeași mizerie ca la Romană, zice Gulie, imediat după ce s-a spart mitingul, au apărut cîteva autoturisme fără număr. Asta mi-a sărit în ochi la prima vedere, lumea a început să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
acord înainte, însă n-au avut curajul s-o facă decît de după poalele marilor puteri, de ce n-au făcut-o cu zece ani înainte, împotriva contextului internațional, cînd lucrurile începuseră să se împută cu adevărat în România? Pentru că erau niște lași cum sînt și acuma, care n-au mișcat niciodată un deget fără a avea acordul rușilor sau al americanilor, care au și tupeul să iasă în fața națiunii să se bată cu pumnul în piept că ei au dat jos sistemul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nu va reuși să scape nici peste o mie de ani, dacă ar fi putut i-ar fi pus pe toți cei responsabili cu fața la zid și le-ar fi împrăștiat cu mîna sa mațele pe jos, șacali, fii de tîrfe, lași. Totuși, recunoștea că n-ar putea niciodată să-și uite trecutul, să scuipe pe însemnele militare, mai sînt și oameni cu onoare pentru care merită luptat, chiar și după ce avea să fie trecut în rezervă, într-un fel sau altul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
-ți schimbi ceva în propria atitudine, își spuse adulmecînd aerul îmbîcsit din jur, gîndindu-se la ce le-o fi trecut celorlalți prin cap cînd el a început să dea semne de panică. Dacă la ora asta e considerat doar un laș, sau mai rău, un dezinteresat care n-a făcut altceva decît să bată din gură ani de zile fără nici un rost, pentru ca atunci cînd a venit vremea să treacă la acțiune să se retragă, să refuze să-și pună în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mîna în buzunar de cîte ori a fost nevoie. Cine s-ar fi gîndit că e posibil ca cineva să arunce într-un asemenea fel cu banii în stînga și-n dreapta o face doar de frică? Că e un laș care pînă atunci n-a mai avut de-a face cu o femeie adevărată? După ce totul a fost pus la punct, a început obiceiul vizitelor aproape zilnice. Cînd la Angelina, cînd la Tușica. Aceeași poveste, Părințelul și Curistul erau nelipsiți
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pălit așa frumos, că sunteți cam stâlciți. Fostul primar cu capul spart, iar tu cu umărul strâmb... Aiestea sunt semne de bună purtare. Așa pățește cine nu-i ascultător... Cine credeți voi că atacă pe la spate și pe întuneric? Numai lașii și fricoșii. De ce nu au ieșit pe lumină? Atunci să i fi văzut ce pot.” - i-am răspuns eu. Când am terminat, s-au uitat unul la altul și parcă ar fi zis în sinea lor: „Da’ care-i prostul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să vândă și să plece, doar ca să scape. Dar, de cele mai multe ori, doar Își astupau urechile, Își acopereau cu ceva ochii Încercănați și Încercau să se poarte ca și cum nimic nu ar fi fost nelalocul său. Transformați de teamă În niște lași, nu vorbeau mai deloc, refuzând să ia În seamă covorul care se mișca sub picioarele lor, iar râsul le era slab, un râs nervos, ca râsul de complezență al angajaților care Însoțește Întotdeauna glumițele șefului. A face poliție, ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Refuzul de a «capitula» nu Îl onorează deloc. Spaima de schimbare restrânge, de fapt, progresul. A alege o existență dependentă de mizerie - o viață de limitări (precum cea a lui Bérenger: Nu mă pot obișnui cu viața») - este opțiunea unui laș. Nu este vorba de «păstrarea integrității sau identității». Bérenger nu conservă decât jalnica existență pe care o detesta și care, firească, pentru el, Întoarce spatele șansei de renaștere.” Profesorul grăbise, stânjenit, lectura ultimelor fraze. Cunoștea deja textul, era Îngrozit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
lui Mao după ce a intrat în Orașul Interzis și a devenit un împărat modern. Nici urmă a faptului că eu și Mao fuseserăm cândva îndrăgostiți până la moarte. Mama îi spune fiicei că atât tatăl ei, cât și ea însăși urăsc lașii. Vorbele nu au nici un efect. Nah e prea înfrântă. Mama o privește ca pe o bucată de lemn putred, care nu va putea fi transformată nicicând într-o mobilă frumoasă. Îi este atât de teamă, că vocea îi tremură atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
pleci. Dar trebuie. O, cerule, trebuie să te părăsesc. El se încalță și se îndepărtează de pat. Ea încearcă să se miște, dar își simte picioarele ca de plumb. Ce se întâmplă cu tine? țipă el. Ești o lașă? Urăsc lașii! M-auzi? Urăsc, urăsc, și iar urăsc lașii! Pleacă acum. Supune-te ordinului meu. Pleacă! Pleacă! Părăsește-mă, părăsește Yenanul! Afară! Ea pășește spre ușă. Are mâna pe clanță. Îl aude văitându-se în urma ei: Războiul mi-a luat tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
părăsesc. El se încalță și se îndepărtează de pat. Ea încearcă să se miște, dar își simte picioarele ca de plumb. Ce se întâmplă cu tine? țipă el. Ești o lașă? Urăsc lașii! M-auzi? Urăsc, urăsc, și iar urăsc lașii! Pleacă acum. Supune-te ordinului meu. Pleacă! Pleacă! Părăsește-mă, părăsește Yenanul! Afară! Ea pășește spre ușă. Are mâna pe clanță. Îl aude văitându-se în urma ei: Războiul mi-a luat tot, soțiile și copiii... Inima mea a fost împușcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
fost mereu alegerea voastră, în secret? De ce o conspirație? De ce ați votat pentru Revoluția Culturală, din capul locului? De ce nu votați împotriva mea și nu trăiți în cinstea pe care pretindeți că o aveți ca principiu? De ce acționați ca niște lași? Băieții din vechea gardă rămân fără grai. Mareșalul Tan aruncă o privire în partea opusă a mesei, acolo unde Doamna Mao Jiang Ching stă între Kang Sheng și Chun-qiao. Tan rupe tăcerea. Eu îmi mențin părerea. Nu pricep, ca să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
mele. A sosit timpul să fiu o martiră, să îmi înfig un bețișor în gât - mă pregătesc. O actriță bună se poate descurca să joace orice scenă... Unde e Yu Hui-yong? Am nevoie să-mi aud operele. Yu e un laș înnăscut. Nu m-ar mira dacă ar ajunge să se sinucidă. E foarte fragil și trăiește cu sentimente și frică. Asta e problema cu artiștii. Suntem artiști. De-aia o să se sinucidă Yu. Și la fel și eu, mă tem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
că ea își va retrage mâna din mâna mea, nu s-a întâmplat. Asta a fost minunea a patra. Și-a repetat întrebarea și eu nu i-am dat nici un răspuns. Era ca mai înainte: cuvintele nepotrivite mai bine le lași nespuse. Mergeam alături și, când am ajuns la pod, eu am trecut în dreapta, ca să pot urca treptele sprijinindu-mă de balustradă. Apoi am intrat într-un cartier unde casele erau scunde și aveau acoperișuri de țiglă roșie. În dosul intrărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
să vedeți cât de glorioasă poate fi viața voastră. Ce batalion de cruciați vor fi, prietenii mei, aceia dintre voi care sunt dispuși să depună jurământ în fața Lui că vor fi soldați în lupta creștină. Nu vrem să auzim jurământul lașilor în seara asta, ci doar pe cel al creștinilor dedicați. Veniți aici și nașteți-vă din nou, prieteni. Să ne plecăm capetele și să cântăm. Cântăreața la pian a dat tonul melodiei și toată lumea a început să cânte. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
domnule Adjunct. Ia nu mă mai pune atâta la punct numai pentru că ne apropiem de căcatul ăla de oraș în care, vezi tu, Doamne, ești o persoană atât de importantă. Nu voiam să spun decât că ești mai isteață decât lași să se-nțeleagă atunci când te porți ca o matracucă, atâta tot. — Căcat! Practic, e omenește imposibil să fie cineva chiar atât de tembel cum mă crezi tu pe mine. Acestea fiind zise, întinse mâna și deschise radioul tocmai când cânta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
un model pentru întreaga omenire! Mama mă-tii de sfântă ebraică! Domnule Portnoy, zise ea ridicându-și rucsacul de pe podea, nu ești decât un evreu care se urăște pe sine! — Of, Naomi, poate că ăsta-i soiul cel mai bun. — Lașule! — Băiețoaico! — Șlemie 2! Și o porni spre ușă, numai că eu am sărit din spate și, cu un plonjon spectaculos, am placat-o pe gagica asta babană, roșcată și moralistă, trântind-o la pământ. Las’ că-i arăt eu cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
treaz, dându-ți ceva bani și câte ceva de mâncare și hăinuțe pentru ăla mic din ce le rămăsese de la ai lor și întrecându-se să-l bălăcărească pe idiotu’ ăla de Velicu că s-a dat la fund ca un laș nenorocit ce este și a lăsat-o de izbeliște când îi e mai greu, deh, un împuțit și o zdreanță, și las’ că tot răul spre bine, bine că și-a dat arama pe față, ca să știe de-acum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
vrea să.... Lăsase să-i cadă lesa din mână ca să-l îmbrățișeze. — Nu-ți face probleme. E cuminte. Am văzut cât de cuminte... Zici că te gândeai. Ți-era dor, ai? M-ai lăsat acolo și-ai fugit ca un laș. — Mă săturasem, crede-mă, îmi ajunsese la os. De șapte ani... Și la mine nu te-ai gândit că tot de șapte ani? Mie nu-mi ajunsese la os? Și uite-mă că-s tot acolo, spuse, smiorcăindu-se teatral
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
situații grele. Plenitudinea formei sale fizice și psihice îl recomandă pentru acțiuni de lungă durată în spatele liniilor inamice. Dă dovadă de atenție deosebită pentru problemele trupei, comportament care i-a adus devotamentul acesteia." Tot el mi-a transmis informația că lași rușilor câte un bilet după fiecare incursiune în dispozitivul lor. "Salutări din partea locotenentului Rădulescu", parcă așa sună mesajul, nu? Am fost educat ca întotdeauna să mă prezint celor pe care-i vizitez. Dar văd că știți foarte multe despre mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Țară. Și citind ziarele pare că o faci destul de bine. Un erou în carne și oase. Erou...hm. Așa a fost să fie socotit azi comportamentul meu. De fapt fiecare dintre noi poate fi erou, dar în același timp și laș. De ce spui asta? Pentru că în siguranța sufletului nostru avem toată bravura necesară să facem ceea ce ne dorim cu adevărat, dar ieșiți la realitate foarte puțini dintre noi mai au acest curaj. Spui că sunt un erou. Poate. Dacă aș face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
bravura necesară să facem ceea ce ne dorim cu adevărat, dar ieșiți la realitate foarte puțini dintre noi mai au acest curaj. Spui că sunt un erou. Poate. Dacă aș face acum ceea ce sufletul îmi dictează, sigur aș fi categorisit drept laș. Dar, peste câțiva ani poate voi fi socotit un viteaz. Poate. Prea multe întrebări, prea multă șovăială. Cel puțin pentru mine viitorul este clar. Revoluția mondială și schimbarea din temelii a acestei lumi putrede într-o societate nouă, viguroasă, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
vă ascund că îmi este foarte greu. Știu că va trebui să fac mult mai mult și nu am nici o ezitare, pentru ca fiecare dintre voi să înțeleagă că dorința de a trăi pentru copiii mei nu mă transformă într-un laș. Sper să înțelegeți asta cât mai repede. Vă întreb doar atât: sunteți alături de mine? Cei întrebați se uită serioși unul la celălalt și Nicky este cel care în final exprimă hotărât răspunsul tuturor: Ca întotdeauna, domnule locotenent. Între timp, soldații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
înapoi pe birou, apoi se reașeză în scaunul său fără nici un sprijin. Arm îi urmări cu interes toate mișcările și clătină încet și mustrător din cap: Cum poți să spui despre tine că ești un om sfârșit, nu înțeleg!... Numai lașii renunță, dar tu nu ești un laș! ... Ai încercat toate mijloacele de luptă cu suferința ta și ai văzut că nimic nu-ți mai este de vreun folos? Mă îndoiesc!... Asprimea mustrării îl făcu pe Bart să tresară și să
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]