3,980 matches
-
naturalețe, cu toate că se vedea clar că face eforturi să-și păstreze calmul: — Vreți să beți? Pilotul îl privi cu coada ochiului și îi răspunse cu vădită acreală: — Să bem? Apa asta? Crezi că am de gând să merg în patru labe, căcându-mă tot drumul? Nu. Nu vrem să bem. E pentru radiator; l-a găurit o piatră și trebuie să-i punem apă tot timpul. — În cazul ăsta, ar fi bine să nu scoateți apa. — De ce? Pentru că apa asta este doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cămașă. Era cu pantalonii-n vine și de-atîta bîțÎială - amfitrioana Îi vîră grațios În gură o măslină - i se Încurcau picioarele În bretele. Să-i fi văzut burta țuguiată și buricul ieșit În afară ca o suzetă, se tîra pe labele alea păroase, mușca franjurile cuverturii, Îi pupa ciorapii - amfitrioana Îi vîră În gură o jumătate de ou cu maioneză - leit Emil Jannings În Îngerul albastru, demență curată...“ Sună. „Ei trebuie să fie, du-te tu te rog“. În ușă Relu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cîrpe care se rostogolește pe treptele noului complex alimentar are și față pămîntie stafidită aidoma capetelor mici supte În ele conservate cu curara la Muzeul Antipa nu mumiile nu mumiile au demnitatea faraonică a morții materializate bătrîna asta beată cu labele ei legate-n cîrpe Înconjurată de mere de cornuri de rîuri de lapte și urină pare o plăsmuire a bucolicului În mizerie miasme de organisme putride sunet mic legănat cîntecel nani nani puiul mamii vino rață de-l răsfață și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și muzicantul și șoferul, scheletele astea frumoase cu flori la Încheieturi prăbușite sub povara lebedelor care le cîntă În cîrcă“ Și În clipa aceea pînă și Burschi, băiatul rotofei, jongleur și prestigitator de Înaltă clasă, s-a așezat În patru labe și a Început a declama cu glasul gîtuit de emoție: „Noi În genunchi În fața morților familiei noi morții planificați și le-am strigat să n-aibă grijă vom fi lîngă ei cuminți cuminții cuminților morți morții morților dar morții familiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
vremuri i-am făcut Colonelului o fotografie. Știi care, ăla care a folosit atât de bine părul soției mele de Crăciun. Sigur Adél ți-a povestit totul. Sincer să fiu, a fost fotografia mea cea mai reușită. Era în patru labe prin zăpadă, cărând în spate o curvă ordinară care sufla într-un tub de orgă. Dacă-mi amintesc bine, era un fa. Nu se vedea decât atât, iar în dosul lor ușa de la biserică ieșită din țâțâni, ca la nunta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
de leoaică, care se întindea pe dom cu eleganță, ca și cum s-ar fi odihnit pe un șezlong. Coada, atârnând pe o parte a domului părea atât de reală că te așteptai să se miște din când în când. într-o labă, leoaica ținea o mască. Era fața care se potrivea de fapt corpului. Coama făcea valuri peste fața cu nas cârn și mustăți; laba netedă o ținea lejer, dar sigur, ca și când în orice moment leoaica ar putea să-și pună masca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
domului părea atât de reală că te așteptai să se miște din când în când. într-o labă, leoaica ținea o mască. Era fața care se potrivea de fapt corpului. Coama făcea valuri peste fața cu nas cârn și mustăți; laba netedă o ținea lejer, dar sigur, ca și când în orice moment leoaica ar putea să-și pună masca pe față, să se destindă și să sară de pe coloană, ușor și agil. Două semne zodiacale, Săgetător și Leu. Mai urmau încă zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
să facă Clossettino îl aștepta să fie gol, cu nimic îmbrăcat în fața nimicului. Alba himeră textilă se sfâșie turbată, șerpuind veninos, agățându-se, încercând cu ultimele puteri să nu se despartă de umerii stăpânului. Apoi, demența Directorului întrecu orice așteptare. Labele păroase ale mâinilor sale prinseră catarama curelei, strâns, într-un jazz nebun, exact când ritmul audibil din însăși structura pământului pornise a înfricoșa simțirea mai destoinic. Nu era destul de clar ce avea să urmeze? Căzură și pantalonii, pocnind, dând la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
și nu avea prejudecăți față de culoarea pielii, față de rasă sau de religie. La sînii ei pîlpîitori și atît de minunați - vorba lui Napoleon Bonaparte, imperatorul criminal - a oploșit pieptul asudat al marinarului din New York, pieptul gălbejit și sfrijit al malaezianului, labele ca de urs ale docherului hamburghez, ca și pieptul tatuat al cine știe cărei călăuze de pe canalele lacului Albert, pe gîtul său de lujer se imprimase, ca o pecete a frăției universale Între oameni, și crucea malteză, și răstignirea, și steaua lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
neclintiți și făr-de suflare, ca Îmbălsămați, nu mai aveau nici un miros de om, nici o miasmă, deși el le simțea prezența nepămînteană, presimțind mai la stînga sa, la picioarele lui Iovan, și trupul nepămîntean și Îmbălsămat al cîinelui păstorului care, cu labele din față Întinse, zăcea lîngă stăpînul său, veghindu-l inert la poarta somnului său letargic. 3. Trupuri Încremenite, membre Înțepenite pe velința răpănoasă, a cărei jilăveală n-o simțea Dionisie, căci se căznea să se rupă de ai săi dezdoindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Încoace și-ncolo Împrăștiind perorații pe seama superiorității genetice și spirituale a neamului spaniol și a iminentei căderi a Imperiului bolșevic. — Marx a murit, spunea el solemn. — În 1883, mai concret, ziceam eu. — Tu să taci, nenorocitule, că-ți lipesc o labă de te trimit la dracu-n praznic. Nu o dată o surprinsesem pe Bea zîmbind În sinea ei dinaintea prostiilor proferate de logodnicul sublocotenent. Atunci ea Își ridica ochii și mă observa, impenetrabilă. Eu Îi zîmbeam cu acea cordialitate slăbită a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
opări, iar dumneata mă tratezi de mincinos. — Nicidecum. Eu vă mulțumesc pentru vizită și pentru avertisment, dar vă asigur că n-ați... — Mie să nu-mi vii cu căcaturile astea, că dacă mă scoți din pepeni Îți lipesc vreo două labe și-ți Închid și chioșcul, ne-am Înțeles? Dar azi sînt În toane bune și-am să te las numai cu avertismentul. Vei fi știind dumneata ce tovărășii Îți alegi. Dacă Îți plac vagabonzii și tîlharii, probabil că ai și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
totul în existența ta. E o încercare absurdă să te străduiești să trăiești doar pentru tine și prin tine. Mai curând sau mai târziu ai să ajungi bolnav, și obosit, și bătrân și atunci ai să te târăști în patru labe înapoi în turmă. N-o să-ți fie rușine atunci când vei simți în adâncul inimii dorința de mângâiere și compătimire? Încerci un lucru imposibil. Mai curând sau mai târziu ființa omenească din tine va tânji după legăturile obișnuite din sânul omenirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
cu putere, se întâmpla ca micuța să rămână la nașa ei peste noapte. Nimeni nu se îngrijora în astfel de cazuri, lua trăsura din dimineața următoare, de la ora opt.. În seara crimei - fiindcă, după Victor Desharet, care și-a pus labele murdare pe trupul copilei, despicându-i vintrele cum ai deschide o cămașă, este chiar seara în care fetița a fost ucisă -, Adălaïde încercase să o țină la ea pe fetiță: afară era un ger de crăpau pietrele, iar când respirai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de câteva ori masturbând-o pe Tara, aia se așeza cu picioarele în sus, în fața șemineului, pe o blană, parcă învățase comanda de mult, din vremuri imemoriale, eu mă uitam de sus, de pe scara interioară, ascuns după coșul șemineului, făcea labă cu aia, cu o mână era pe pizda ei, cu dreapta pe țâțele și pizda cățelei, negruța noastră parcă râdea, se uita cu o privire galbenă dintr-o parte, cățeaua asta va face moarte de om pentru ea, așa s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
am tuflit toată. Dar i-am plătit... * Maestrul are pe el un halat de mătase, albastru, de la genunchi în jos se văd picioarele păroase, cu porii adunați și ieșiți în relief din cauza frigului și, mai ales, a vântului de primăvară, labele goale în papucii făcuți din niște sandale mai vechi, părul îi vine în ochi mereu, nasul genial ajunge în pământ, se apleacă spre straturi, vorbește mereu cu Tina. — Aici, au ieșit deja căpșunile, pe lângă trandafiri, via, la margine, lângă gard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
văd ce face și, în mirosul ăla al ei pe care îl știu atât de bine, că-mi mirosea tot livingul a parfumul ei ciudat, acolo, jos, bărbatul meu, transpirat, stătea în fața unui fotoliu gol și și-o lua la labă, era atent numai la fotoliul de ratan din fața lui, parcă vedea pe cineva acolo, în față, se futeau numai din ochi, fără să se atingă, eu știu că e o tehnică indiană asta, se masturba privind la scaunul ăla gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
în Hans. În gândurile sale tocmai își spusese: fac ceva pe voi, cu gustările voastre la pachet și burțile voastre umflate, sunt uriaș și merg pe tavan, toți mă vedeți foarte bine, da, da, eu sunt! Smulge clarinetul împachetat din labele lui Hans, lacheul, care tocmai se grăbește să‑l ducă afară, și‑i dă una‑n cap cu cutia clarinetului care răsună și în care instrumentul începe să se tânguie. Muzicianul afectat zbiară: Te‑ai tâmpit sau ce?! Clarinetistul amator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
fizică. Sophiei îi lipsește și una și alta. Rainer își ia înghețata din mâna servitorului și pleacă cu pas tărăgănat, părăsit demult de Sophie și mai nou chiar de Selma, care o ia la fugă peste gazon, săltând zburdalnic pe labele ei îngrijite (fiindcă momentan nu are vreo însărcinare), urmărind un dușman imaginar. Rainer se‑afundă în întuneric, și el în întâmpinarea unui dușman, care în schimb este cât se poate de real, probabil că este chiar el însuși, pentru că după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
cu Anna. Animalul se află într‑o căruță - ce aparține, în mod evident, unor viticultori - și este un câine. Câinele e legat sus de tot, pe maldărul de accesorii ale viticultorilor și, gata să‑și piardă echilibrul, se agață cu labele, disperat și cât poate de bine, de parcă ar fi o pisică, nu un câine care nu‑și poate nici scoate nici retrage ghearele. Câinele presimte că se va strangula dacă‑și pierde echilibrul și cade de pe căruță, iar în ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
de la Monkey. Akemi reuși să nu-și Îndepărteze buzele de sexul meu În timp ce se dezbrăca de haine, și poziția pe care o adoptase nu era nici a unui câine, nici a unui sugar, nici a unei nimfomane. Stătea În patru labe, cu fesele ridicate, dar mirosul care Începuse să se reverse dinspre pulpele ei nu mă deranja. Aveam impresia că amândoi ne aflam suspendați deasupra a ceva necunoscut. Îmi imaginam că stăteam În palma lui Dumnezeu, sau pe o lentilă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
fel de fată o să vină?“. A urmat apoi emoția Întrebărilor: „Oare cum arată goală?“, până când Kyōko s-a dezbrăcat complet, cu ochii Împăienjeniți de lacrimi, apoi: „Ce expresie o avea când e cuprinsă de orgasm?“, până când Kyōko, așezată În patru labe, a cerut cu insistență să i se introducă un vibrator. În continuare nu l-a mai excitat absolut nimic, nici măcar priveliștea oferită de Kyōko, biciută până la sânge, după ce i se injectase un drog. Totul nu i se părea decât un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
care am putut să i-o arăt unui bărbat. M-am gândit că astfel va dormi liniștit, dar nu. Cu toate că inima de-abia-i mai bătea, a găsit puterea să-mi comande să mă dezbrac complet și să mă târăsc În patru labe În fața lui. Nu mai cunosc un alt bărbat care să fi avut erecție Într-o astfel de situație. Bineînțeles că nu i s-a Întărit complet, dar m-a făcut să ajung la mai multe orgasme, gemând de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Și ascultați orice v-ar spune. Ați Înțeles? Indiferent ce v-ar cere. Chiar dacă v-ar zice că are chef de fundul dumneavostră și v-ar cere să vă dați pantalonii și chiloții jos și să vă târâți În patru labe pe Fifth Avenue. Ați Înțeles? — Da, da, am răspuns eu la auzul vocii ei, cu balele scurgându-mi-se, ca un câine În călduri. Penisul mi se Întărise instantaneu și mi se ridicase mândru pe sub prosopul de baie. — Puteți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
despre Keiko Kataoka, femeia la picioarele căreia aș fi vrut să mă târăsc, spunându-i pe numele mic. Încercam să mi-l imaginez pe bărbatul acesta din fața mea, cu Înfățișarea lui de vagabond, punând-o pe Keiko Kataoka În patru labe, bucurându-se după pofta inimii de toate părțile corpului ei. În momentul În care imaginea s-a conturat clar În mintea mea, am simțit sentimentul de gelozie evaporându-se În neant. După ce mai priză o linie, Yazaki se Întoarse către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]