1,533 matches
-
șir lung de oglinzi distorsionă spațiul și amplifică imaginea lumânării, provocând o explozie solară în miniatură. Clinchete de clopoței și zumzete de gâze întregiră sonor scena. Se îndreptă spre un dulap vechi de lemn, înalt cât peretele și, atingându-i lacătul ruginit, deja tăiat de polițiști în timpul căutărilor, îl făcu să cadă cu zgomot pe podeaua devenită translucidă. Pe cele trei rafturi înguste tronau: un cap miniatural fără nas, fără ochi, urechi ori gură, cu o piele strălucitoare de un alb
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
iezii plete răsfirate, atunci și nu altădată, se spune, că trăia aici, în sătucul nostru liniștit, un meșteșugar gigantic, pe nume Marcel. Marcel era un om liniștit, ce-și vedea de slujba sa. Acesta făcea, de cele mai multe ori, zeci de lacăte ce nu puteau fi deschise decât de proprietar, cu o anumită cheie, într-un anumit mod; sute de căruțe ce goneau fără cal, în care puteai dormi, atât de puțin zgomot făceau; și mii și mii de unelte, de la topoare
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
până și praful în cutii, cutii pe care le punea în magaziile de sub pământ, unde avea mai mult praf! Și când a auzit Împăratul de Marcel, imediat a trimis vorbă unor soldați să-l aducă numaidecât, să-i facă niște lacăte cu care să încuie cutiile cu praf. Când ajunseră soldații la casa lui Marcel, pământul începu să li se cutremure sub picioare, schimbând priviri înfricoșate, până când un copil începu să țopăie pe lângă ei. Când îl văzură, soldații strigară confuzi: - Ce
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
și Marcel ieși pe ușă. Acesta le vorbi soldaților întrebător, cu o voce mai tare ca tunetul: - Ce doriți de la mine, pârliților? - Cum te numești, mai întâi, fierarule? Și ai grijă cum vorbești, răspunseră repede soldații, indignați. - Marcel fieraru’, cu lacăte dumnezeiești și topoare sfințești, la datoria voastră, pârliților, vorbi Marcel, într-o doagă sau două. - Împăratul a trimis după tine. Ia-ți barosul și vino cu noi la palat! Și dă-ne respect! protestară milițienii. - Bine, pârliților... Marcel se înălță
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
de pe-acolo. Atunci se auzi glasul subțire al zgârcitului de Împărat, țipând: -Ho, no gata! Și se făcu liniște în sală. Marcel stătea liniștit, de parcă nu el începu tărăboiul. - Îl pedepsesc pe fierar sa-mi facă o mie de lacăte, așa cum știe el cel mai bine să le facă! Și să nu-l aud că pierde vremea cu chei pentru lacăte, că-l chem pe gâdea! ordonă viclean Împăratul. Și se duse Marcel la nicovală și când dădu cu barosul
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
sală. Marcel stătea liniștit, de parcă nu el începu tărăboiul. - Îl pedepsesc pe fierar sa-mi facă o mie de lacăte, așa cum știe el cel mai bine să le facă! Și să nu-l aud că pierde vremea cu chei pentru lacăte, că-l chem pe gâdea! ordonă viclean Împăratul. Și se duse Marcel la nicovală și când dădu cu barosul odată în ea, se afundă în pământ de nu o mai vedea. O săptămână a căutat-o toata lumea, până piticul
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
începură să facă o nicovală mare, mare, atât de mare, că puteau douăzeci de oameni să doarmă pe ea și mai rămânea loc și pentru douăzeci de dulăi ciobănești. Totuși, când veniră meșterii cu nicovala la Marcel, îl găsiră făcând lacătele ordonate de zgârcitul Împărat pe o nicovala exact la fel ca făurită din munca lor. Și se rușinară meșterii și plecară plângând ca n-au ce face cu nicovala. După vreo trei ceasuri, veni Împăratul să-l verifice pe fierar
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
pe o nicovala exact la fel ca făurită din munca lor. Și se rușinară meșterii și plecară plângând ca n-au ce face cu nicovala. După vreo trei ceasuri, veni Împăratul să-l verifice pe fierar și când văzu ce lacăte frumoase făcu el...Luă un lacăt de îndată și făcu un alai de oameni, cu sfetnici, toboșari și trompetiști, ce să mai, o întreagă fanfară! Și lângă fanfară era jilțul pe care stătea lacătul, jilț cărat de douăzeci de oameni
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
ca făurită din munca lor. Și se rușinară meșterii și plecară plângând ca n-au ce face cu nicovala. După vreo trei ceasuri, veni Împăratul să-l verifice pe fierar și când văzu ce lacăte frumoase făcu el...Luă un lacăt de îndată și făcu un alai de oameni, cu sfetnici, toboșari și trompetiști, ce să mai, o întreagă fanfară! Și lângă fanfară era jilțul pe care stătea lacătul, jilț cărat de douăzeci de oameni! Și lângă jilț era Împăratul, pe-
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
pe fierar și când văzu ce lacăte frumoase făcu el...Luă un lacăt de îndată și făcu un alai de oameni, cu sfetnici, toboșari și trompetiști, ce să mai, o întreagă fanfară! Și lângă fanfară era jilțul pe care stătea lacătul, jilț cărat de douăzeci de oameni! Și lângă jilț era Împăratul, pe-un cal străin adus tocmai din orient, un cal frumos, ce era acompaniat de Marcel și el mândru și serios, cu barosul pe umeri. Și toți acești oameni
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
și începu să facă curat. Când îl văzu Împăratul, îi dădu un șut în fund de căzu jos șefu’, și ordonă: - Încuiați magazia! - Dar, maiestate, ispravnicul ei e tot acolo! - Încuiați-l acolo, cu praf cu tot! Și se puse lacătul pe ușă și Împăratul țipă indignat: -Unde mi-e hoțul?! Să mi se aducă cel mai iscusit hoț din țară! Și cel mai iscusit hoț din țară veni de la închisoare, cu scule cu tot. -Dacă poți să descui lacătul, te
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
puse lacătul pe ușă și Împăratul țipă indignat: -Unde mi-e hoțul?! Să mi se aducă cel mai iscusit hoț din țară! Și cel mai iscusit hoț din țară veni de la închisoare, cu scule cu tot. -Dacă poți să descui lacătul, te las sa pleci. Dacă nu poți să-l deschizi, îl chem pe gâdea să-ți taie capul ăla de hoț! îi șopti Împăratul hoțului cu viclenie. Hoțul se așeză lângă ușă și-și scoase din sac sculele de trebuință
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
nu poți să-l deschizi, îl chem pe gâdea să-ți taie capul ăla de hoț! îi șopti Împăratul hoțului cu viclenie. Hoțul se așeză lângă ușă și-și scoase din sac sculele de trebuință și începu să muncească la lacăt. Și munci! Văleu, cât munci, și tot nu reuși, să-l deschidă! - Lacăt ca ăsta n-am mai văzut. Am nevoie de iarba fierii! - Ce aia? întrebă zgârcitul Împărat, cam mic la minte, cum era. - Singura iarbă ce descuie orice
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
ăla de hoț! îi șopti Împăratul hoțului cu viclenie. Hoțul se așeză lângă ușă și-și scoase din sac sculele de trebuință și începu să muncească la lacăt. Și munci! Văleu, cât munci, și tot nu reuși, să-l deschidă! - Lacăt ca ăsta n-am mai văzut. Am nevoie de iarba fierii! - Ce aia? întrebă zgârcitul Împărat, cam mic la minte, cum era. - Singura iarbă ce descuie orice lacăt! Fără ea, nu pot deschide lacătul! - Marcele, du-te de-i adu
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
Și munci! Văleu, cât munci, și tot nu reuși, să-l deschidă! - Lacăt ca ăsta n-am mai văzut. Am nevoie de iarba fierii! - Ce aia? întrebă zgârcitul Împărat, cam mic la minte, cum era. - Singura iarbă ce descuie orice lacăt! Fără ea, nu pot deschide lacătul! - Marcele, du-te de-i adu hoțului ăsta iarba fierii! Nu mă interesează dacă te vei duce pe munți, să cațeri vârfuri de cer! Nici dacă vei traversa mări și țări pe spate, c-
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
tot nu reuși, să-l deschidă! - Lacăt ca ăsta n-am mai văzut. Am nevoie de iarba fierii! - Ce aia? întrebă zgârcitul Împărat, cam mic la minte, cum era. - Singura iarbă ce descuie orice lacăt! Fără ea, nu pot deschide lacătul! - Marcele, du-te de-i adu hoțului ăsta iarba fierii! Nu mă interesează dacă te vei duce pe munți, să cațeri vârfuri de cer! Nici dacă vei traversa mări și țări pe spate, c-o tonă de lucruri în sac
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
iarbă, și-l aruncă în cer, de pluti încet, încet, până-n palmele hoțului. Și începu alaiul să râdă de discursul Împăratului ce nu ajuta la nimic și Împăratul se rușină. Între timp, hoțul puse iarba la nas și strănută pe lacăt, atingându-l. Și lacătul nu fu spart. Și-l atinse înc-o dată și înc-o dată, de trei ori, de patru ori, de cinci, șase, șapte ori, până se dădu bătut și rămase fără aer, de se stinse de la atâta strănutat
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
în cer, de pluti încet, încet, până-n palmele hoțului. Și începu alaiul să râdă de discursul Împăratului ce nu ajuta la nimic și Împăratul se rușină. Între timp, hoțul puse iarba la nas și strănută pe lacăt, atingându-l. Și lacătul nu fu spart. Și-l atinse înc-o dată și înc-o dată, de trei ori, de patru ori, de cinci, șase, șapte ori, până se dădu bătut și rămase fără aer, de se stinse de la atâta strănutat. Împăratul țipă de bucurie
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
spart. Și-l atinse înc-o dată și înc-o dată, de trei ori, de patru ori, de cinci, șase, șapte ori, până se dădu bătut și rămase fără aer, de se stinse de la atâta strănutat. Împăratul țipă de bucurie la vederea lacătului ce nu putu fi spart și ordona alaiului să pună lacăte la toate magaziile, casele și cuștile. Dar cum ordonă, cum dispăru toată lumea, în grupuri de câte doi, să încuie totul. Și cum făcură, de ajunseră toți să se încuie
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
ori, de patru ori, de cinci, șase, șapte ori, până se dădu bătut și rămase fără aer, de se stinse de la atâta strănutat. Împăratul țipă de bucurie la vederea lacătului ce nu putu fi spart și ordona alaiului să pună lacăte la toate magaziile, casele și cuștile. Dar cum ordonă, cum dispăru toată lumea, în grupuri de câte doi, să încuie totul. Și cum făcură, de ajunseră toți să se încuie; că mereu se găsea câte unul care să spună: “Nu-i
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
Marcel. - Cum mi-ai încuiat boierii, păgânule?! Să mi-i descui acum! ordonă Împăratul cu spume la gură, furios. - N-am cum să-i descui. Răspunse fierarul calm. - Cum nu poți?! De ce?! - Mi-ai zis să nu fac chei pentru lacăte, ca să nu pierd vremea. - Ce-ai spus, pârlitule?! Gâdea, treci încoa’! ordonă Împăratul din toată puterea sa. - Așa mă răsplătești pentru lacăte, zgârcitule?! urlă Marcel furios, și-și zvâcni barosul în pieptul Împăratului, de-l aruncă în ceruri și căzu
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
să-i descui. Răspunse fierarul calm. - Cum nu poți?! De ce?! - Mi-ai zis să nu fac chei pentru lacăte, ca să nu pierd vremea. - Ce-ai spus, pârlitule?! Gâdea, treci încoa’! ordonă Împăratul din toată puterea sa. - Așa mă răsplătești pentru lacăte, zgârcitule?! urlă Marcel furios, și-și zvâcni barosul în pieptul Împăratului, de-l aruncă în ceruri și căzu peste vreo două săptămâni în magazia cu praf, de-o făcu bucăți. Și așa, fraților, se făcu vorba: “praf și pulbere”! Tot
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
și pulbere”! Tot satul veni de-l luă pe fierar în brațe și-l îmbrățișară strigând: - Marcel Împărat! Marcel Împărat! - Ce spuneți, nesuferiților? Da’ asta-i muncă pentru mine?! Da’ luați pe altu’ să vă fie Împărat, că eu fac lacăte! răspunse râzând Marcel și plecă la casa sa, unde adormi cu sforăieli, așa cum îi era obiceiul. Așa că, dacă simțiți că vă cade pământul de sub picioare, nu vă alarmați! E doar Marcel, care doarme până-n ziua de azi. Da’ și când
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
noi inchietudini: "Te-am căutat/ ca să umplu pustiul cu iubirea mea,/ dar nu te-am găsit.// Am plâns de dor/ și te-am chemat/ ca să cobori soarele în pieptul meu,/ dar n-ai auzit.// Ți-am întins mâna/ ca să deschid lacătul iubirii,/ dar nu m-ai văzut.// Ți-am mângâiat chipul delicat/ ca să șterg tristețea/ venită de niciunde pe chipul tău,/ dar nu m-ai simțit.// M-am căutat în visurile tale,/ în adâncurile tulburate/ de speranțele care au înghețat demult
PARADIGMA NELINIȘTII CREATOARE DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378082_a_379411]
-
Mi-ar fi foarte greu fără tine! Și-și completează cuvintele c-o îmbrățișare scurtă și cu un sărut, întrerupt de ciocănitul discret al lui David ( presupun ). - Intră! E chiar David. Cu două pahare de șampanie. - A trebuit să tai lacătul! se scuză el pentru întârziere. Vă asigur că nu se va mai întâmpla! Luăm cupele și-l lăsăm să plece. - Noroc! închină Ingrid. Să fie într-un ceas bun! - Nu rămâi peste noapte! o întreb, simțindu-i încă pe buze
DRUMUL APELOR, 45 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376331_a_377660]